Page 83 - 1899-02

Nr. 45.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

de care sufere. „Când am întrat în casă, niştitore şi una îmbucurătore. Să le privim aparţine, căci se observă numai proprietă­ 14 (26) Februar 1899, subsemnatul oficift
tjise Kerekes, d-1 casei durmea în linişte şi în faţă, şi pe una şi pe alta, şi să nu le as­ ţile, cari aparţin tuturor claselor de ani­ parochml, în numele parochiei ort. române
eu am început a culege de prin casă. De­ cundem după deget, ca struţii, de pe banca male. Intr’un stadiu de mai târcliu ies la Borgo-Susenî, comit. Bistriţa-Năsăud, aduce
odată însă m’a ajuns influenza, şi cu tote ministerială. ivâlă semnele caracteristice ale unui animal pe acestă cale cea mai profundă mulţămită
că m’am reţinut din puteri, ca se nu stră­ Partea neliniştitore e acesta : Pe lângă vertebrat, după aceea se arată tipul ani­ Ilustrului Domn Constantin cav. de Sicriu,
nut, totuşi am strănutat odată, şi aşa am relele obicinuite, de cari sufere ţărănimea, malului sugător, mai târdiu se arată tipul bancher în Braşov şi Bucurescî, pentru
treclit pe d-1 casei, care m’a prins“. Numai comune populaţiunilor rurale din lumea în- omenesc şi în fine genul şi semnele carac­ ajutorul de 100 fl., care în urma cererei
■cât tribunalul nu a judecat strănutatul, ci trâgă, o serie de rele speciale nouă vin de teristice, cari deosebesc pe un individ de nâstre s’a îndurat a-1 da spre scopul ter-
pe Kerekes, la 6 luni închisore. se adaogă, pe lângă cele dintâih. Fără a alţi individ!. Se vede deci, că desvoltarea minărei bisericei celei nouă în parochia
mai vorbi de râua administraţie, ţărâni- merge dela general la special. nostră, care este una dintre cele mai mi-
3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea mei ’i se face o mare nedreptate, care s’ar Acâsta e cea mai însemnată lege a sere în întrâga metropoliă ort. română din
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
pute numi mai curând o adevărată frus­ desvoltăx-ei organismelor animalice, desco­ Transilvania şi Ungaria.
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­
1
trare : Legea împroprietărirei nu se aplică de perită pănă acum. )
ginale 1 fl. bucate. Se p6te căpăta cjilnic prin Atotputernicul şi preabunul Dumne­
postă de cătră farmacistul A. Moli, liferentul loc, său fârte defectuos. Se împroprietăresc Amăsurat acestei legi se întâmplă şi zeu să i dăruâscă dile multe şi fericite în
2
curţii din Viena Tucblauben 9. In farmaciile din cârciumarii, notarii, negustorii de prin sate, desvoltarea unui organism social.' ) deplină sănătate, şi însutit să-i răsplâtâscă
provmciă să se ceră preparatul lui Moli provedut funcţionarii de tot soiul, omenii favorisaţi, Deşi sciinţa nu pote străbate cu de­ binefacerea făcută faţă de noi.
cu marca de contravenţie şi subscriere.
dâr fârte arare-orî ţăranii. Ce mai rămâne plină siguranţă în timpurile preistorice, ci Oficiul parochial ort. român.
— dâcă mai rămâne — li-se dă şi lor, dâr numai pe pipăite, totuşi din descoperirile
cine scie pe unde, cine scie cât, şi cine scie Eliseiu 1. Dan,
41
Institutul „Victoria din Arad. archeologice şi din observările făcute la paroch.
de ce calitate. poporele necivilisate din present şi trecut,
Arad, 7 Martie n. 1899. Etă un rău, pe care nu-1 credeam aşa se pote conchide, şi cu drept cuvânt ad­
Adunarea generală ordinară a institu­ de grav, pe care unii nici nu-1 bănuiau mite, cum-că omul în prima periodâ a esis- B j f t e ratară.
,, Ţintea Yiteazid“, tradiţiunî, le­
11
tului de credit şi economii „Victoria din pâte. Şi ce a făcut guvernul, ca să-l viu- tenţei sale, în privinţa modului de traih, gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Bcte-
Arad, ce s’a ţinut Dumineca trecută în 5 dece? Nimic, absolut Dimie, căci probabil nu era cu mult mai presus decât animalul ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­
Martie n., a succes forte bine, fiind de faţă nici nu-i bănuia esistenţa... cel mai desvoltat. pletă- scriere despre eroul Pintea. In ea
un număr mare de acţionari. Desbaterile In aoâsta, neocupându-se cu ce tre­ In timpurile cele dintâih ' ale genului se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
asupra punctelor din ordinea de di au fost buia, guvernul a făcut la sate, în mod in- omenesc modul de vieţuire al âmenilor era istorisii! din tote părţile, pe unde a um­
conduse de d-1 Dr. George Vuia, preşedin­ eonscient, o operă şi mai subversivă, decât de tot simplu. Ei nu cunosceau atunci de­ blat Pintea. Se află de vândare la tipo­
grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­
11
tele direcţiunei. au făcut socialiştii. cât forte puţine trebuinţe şi tot atâtea bu­ torul în Beteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
Din raportul direcţiuDei, cetit prin Partea îmbucurătore a spuselor d-lui nuri pentru acoperirea lor. Grija traiului posta 23 cr.).
directorul d-1 Dr. Nicolau Oncu, reese, că Poenaru-Bordea e aoâsta: ţărănimea nos- era de tot nedesvoltată, nu se estindea în
pe lângă tote stările financiare nefavorabile tră nu se agită, fiind-că e un bun teren timp peste momentul trebuinţei simţite şi D l V l I B S E .
şi crisa regretabilă, care în anul treout a pentru agitaţiuni subversive, fiind-că are — abstragând dela instinctul natural de Prima desarmare. Ministrul de resboiti
bântuit pieţele de bani, şi cu deosebire pe înclinări pentru idei revoluţionare, ci pen mamă — nu cuprindea în spaţiu decât in­ svedes Bippe are cause forte întemeiate de-a
14
cea din Arad, institutul „Victoria n’a dat tru-că e în miserie şi e nedreptăţită. Alt­ dividualitatea proprie. Omul se nutria cu regreta simpatiile deosebite, ce le are pentru
Îndărăt, ci din contră tote afacerile ’i s’au mintrelea ea ar fi liniştită, supusă legilor aceea ce găsia de-a gata în natură, şi la pălăria cilindru, pilele trecute el trebuia să
desvolt&t în măsură îmbucurătore. In ve­ şi-ar vede de treburile ei. procurarea nutremântului seu era ajutat mârgă urgent la o conferenţă. Fără a-şi chie-
derea, că numărarul a fost scump şi rar în Faptul acesta are o importanţă capi­ numai de puterea lui musculară. El era ma feciorul să-i ajute la îmbrăcat, el se uni­
anul trecut, direcţiunea a trebuit să ia mă­ tală. El stabilesce minunat căuşele răului cu totul dependent de natură, întocmai ca forma cu grabă, însă graba acâsta i-a fă­
suri pentru reducerea creditelor bipotecare, şi conţine într’ânsul calea vindecărei. animalele. cut una booănă. In loc de a-şi pune pe
ca astfel capitalele se fie cât mai mobile In alte ţări, unde socialismul a pă cap calpacul ou pene, îşi aşâcjă frumos pă­
Dâr pe când animalele rămân şi mai
pentru vremuri de restrişte; tot în intere­ truns în masse, lucrurile stau cu totul alt­ lăria cilindru şi nu bagă de sâmă mirarea
departe în starea, în care au fost dela în­
sul consolidării a trebuit să se pună în fel. Acolo, ori-câte reforme sr face guver­ şi rîsul ee-1 stîrnea le trecători înfăţişarea
ceput, cu acelaşi mod de vieţuire depen­
reservă faţă cu numărdsele cereri de îm­ nele, ori-cât ar adopta ele o parte din re­ dente cu totul de natură, omul ajutat de lui comică pe stradă. Ajunse deja la pa­
prumuturi nouă. vendicările programelor socialiste, primej­
superioritatea fiinţei sale se smulge din latul regal şi păşi în sala de consiliu fără
Ca de regulă, astfel şi în acest an dia nu dispare, căci massele, pe lângă mi- de a observa desarmonia intre îmbrăcă­
sclăvia naturei, îşi măresce puterea proprie
fondurile de reservă, singura temeliă sigură seria, care le împinge la cei ce se dau pe de-oparte luându-şl în serviciul său forţe minte şi pălărie. Miniştrii îl întâmpinară cu
pentru un institut de bani, au fost dotate drept cei mai buni doctori ai bolelor so­ naturale, pe cari spiritul lui le descopere zîmbete ironice şi abia acum înţelese, că
-cu sume considerabile. Din venitul curat ciale, au şi o convingere teoretică. Socia­ cu încetul în sînul naturei, er pe de' altă a cădut jertfă unei „mistificaţi uni “. Când
de peste 731,000 fl. s’a dat fondului general lismul are, în occident, şi o înrîurire mo­ parte prin organisaţie socială. Ast-fel în­ şi regele începu să rîdă şi l’a rugat să şl
de reservă 7200 fl., fondului special de re- rală şi intelectuală, nu numai una ma­ cepe o nouă viâţă în care pote să se des- descopere, capul, văc}u cu mirare, că în mâ­
servă 4000 fl., fondului de pensiune 2300 fl., terială. volte, să se întărâscă şi să devină domn na lui are cilindru. Scena acâsta a dat
<âr pentru scopuri filantropice şi culturale Acest lucru nu esistă la noi. Ţăranul peste materie. Acâsta este vieţa omenescă material bogat caricaturiştilor, âr locui­
s’a votat suma de 2000 fl. nu cere nici transformarea radicală a so- deosebită de-a animalelor, viâţa economică, torii iubitori de haz din Stokholm Z* , că
0
Depunerile spre fructificare au cres­ cietăţei, nici revisuirea Constituţiei, nici acâstă greşală a ministrului de răsboiu este
viâţa culturei şi a civilisaţiunei. In acâstă
cut la cifra frumosă de peste 1.200,000 fl., desfiinţarea proprietăţei particulare. El viâţă unele popore fiind ajutate de împre­ prevestitorea succesului conferenţei de de-
escontul arată 3.100,000 fl., hipoteca 360,000 vrea numai pământul, ce i-se cuvine după sarms.ro, ce e în ajun a-se deschide în
fl., âr împrumuturile p9 efecte 24.000 fl. lege, o administraţie mai omenâsă şi ceva jurări favorabile au făcut forte mare pro­
gres, altele mai puţin favorisate au rămas Haga.
Totala circulaţiune din anul trecut mai multă dreptate.
mai înapoi, âr altele sunt încă tot la în­ Ocupaţiunî predilecte ale'domni-'
trece pesta cifra destul de considerabilă de
Ei bine, tote acestea stau în putinţa ceput. ) Cele dintâih se numesc popore torilor. Deşi domnitorii sunt cuprinşi cu
3
20 milioue fl., fondul de reservă a ajuns
nostră şi intră în programul nostru. A le culte seu civilisate, cele din urmă popore afacerile de stat şi cu felurite representărl,
suma de 127 mii, âr cel de pensiune suma
aplica, însemnă a face operă de buni libe­ naturale, 'âr pe cele din mijloc le putem totuşi au rimp şi pentru alte ooupaţiun!
de 16,000 fl., tote fonduri proprii realisate
rali. Cei ce nu le-au aplicat prin urmare, numi popore semiculte, semicivilisate, sâu predilecte. împăratului Wilhelm, de pildă,
în restimp de 12 ani.
cei ce au lăsat pe ţăran să fie despoiat de şi barbare. ’i place să deseneze şi să compună melodi.
Direcţiunea a propus, şi adunarea ge­ dreptul lui, se fie rău administrat şi ne­ (Va urma ) Regina României (Carmen Sylvă), ex-regiua
nerală a primit, ca cuponul de pe anul tre­ u
dreptăţit, au făcut operă antiliberală . Natalia, şi prinţul Nichita al Muntem gru-
cut se fiă răscumpărat imediat după adu­ lui, precum şi Papa Leo scriu versuri. Ţa­
nare cu 8 fl. după acţie. ijl&giţăBiraită ptialhlfică, rul Nicolae II cântă cu mare plăcere, şi
Tote cele espusa ne dau vie dovadă, Idei fundamentale în economia JBorgo-Suseni, 16 (28) Febr. 1899. cântă plăcut. Mulţi dintre domnitori iubesc
11
că institutul „Victoria este în continuă limba şi literatura francesă. Ţarul cetesce
desvoltare, progresâză cu paşi siguri şi tote politică, Amăsurat conclusului comitetului pa-
rochial, luat în şedinţa extraordinară dela cu plăcere scrierile lui Coppâe, prinţul de
acestea justifică încrederea şi numele bun, de loan Socachi. Walles pe Dumas fiiul, regina Margareta a
ce şi-l’a câştigat din partea publicului. II. ') Acestă lege generală a desvoltării Italiei cetesce bucuros operele lui Lamar-
După-ce a trecut peste ordinea de cji,
Desvoltarea vietiî economice sociale. organismelor animalice a formulat’o mai tine, regina regentă a Spaniei scrierile lui
adunarea generală a dat absolutoriul nece­ 5 întâifl. Car ol Ernst v. Bauer pe la a. 1817, Pierre Loti. De curând decedatul Faure
sar direcţiunei şi comitetului de suprave­ 1) Viâţa economică represintă numai care va să dică cu 10 ani mai înainte de-a cetia cu zel scrierile lui Moltke, Godefroy
ghere, esprimăndu-şi tot-od&tă mulţămirea o lăture a vieţii omenescl şi numai îm­ descoperi oul la sugătâre (vecii I. Ranke, şi Stanley.
der Mensch T. din 1888 pag. 52—116.
faţă de direcţiune, director esecutiv, secre­ preună cu acesta esistă, cresce, se diferen-
2 ) Vedî mai pe larg H. Spencer a. c. TJn stomac uriaş. In Miincheu se
tar şi ceilalţi funcţionari pentru ostenelile, ţâză şi trece dintr’un stadiu într’altul. In cap IV § 228 şi 230, unde se elice între află un servitor, cu numele Iohan Kesler,
ce cu toţii şi-au dat întru dobândirea re­ crescere şi diferenţare constă desvoltarea altele: progresul organisaţiunei corăspunde în etate de 48 de ani, care de mâncăcios,
zultatelor atât de îmbucurătore. peste tot, desvoltarea fiă-cărei vieţi, a fiâ- atât la organismele singuratice, cât şi la ce e, s’a făcut tocmai aşa de renumit,
rui organism. organismul social tot acelei legi generale:
Un acţionar. ca şi Succi în privinţa postului. Odată
Fiă-care organism singuratic (fisic) îşi diferenţarea păşesce dela mai general la Kesler s’a râmăşit, că în timp de 2 ore va
special.
începe esistenţa cu o celulă microscopică,
3 ) Se admite, că în anumite caşuri mânca 80 părechi de cârnăţei. El a câşti­
„Situaţia la sate“. care nici barem! într’atâta nu se pote deo­ starea mferiâră de cultură a poporelor na­ gat rămăşagul, ba a mâncat chiar 100 pă­
sebi, ca să se scie, că este a vre-unei plante, turale este o decadenţă din înălţimea stărei rechi de cârnăţei. Altă-dată în timp mai
Sub acest titlu „Drapelul“ din seu a vre-unui animal, necum să se potă morale şi intelectuale de mai înainte. Dâr
2
Bucurescî se ocupa de vorbirea, ce •puţin de 3‘/ ore a mâncat trei gâscă fripte.
sci, că ce fel de plantă, ce fel de animal, părerea representată mai ales de Gerland, Ou altă ocasiune a mânoat 62 ouă fierte
a ţinut’o deputatul Poenaru-Bordea în continuătorul marelui op al lui Teodor
seu doră om are să se nască dintr’însa. Ce­ vîrtos, âr odată 12 chile de caş. El s’a ră-
cameră cu privire la cestiunea ţeră- lula este aşa-dâră forma comună, forma cea Veitz întitulat: „Anthropologie der Natur-
u
nescă, cficend, că densul, ca un adenc volker , părerea, că nu numai în caşuri sin­ măşit cu o ocasiune, că în timp de 42 Zii®
mai generală a vieţii fisice. guratice, ci in genere starea inferioră de va mânca un bou de Z ce măjî. Rămăşagul
e
cunoscător al relelor de prin sate,
Dintr’o ast-fel de celulă se nasce şi cultură a poporelor naturale este o urmare l’a câştigat, şi încă mai curând de termin,
a privit situaţia în faţă şi a pus de­ omul, dâr pănă să ajungă dela celulă la a decadenţei lor, nu mai are sprijin mai
getul pe rană; apoi continuă aşa: tip omenesc, trebue să trâcă prin mai multe ales după-ce a combătut’o Lubbok în opul căci în sâra Z^ei a trei-Zecea a mâncat diu
seu „Theorigin of civilisation din 1875, bou ultima friptură la grătar.
„D-1 Poenaru-Bordea a spus lucruri, fase. In prima faşă se arată semnele carac­
nemţesce de A. Passov, lena (vedî şi Iuliu
cari arunoă o vie lumină asupra cestiunei teristice ale unui embrio-animal, fără să se Lipert, Kulturgeschichte der Menscheit tom Proprietar: Dr. AureI Mureşianu.
^agrare din România. Ele au o parte neli- potă cunosce, că la care clasă de animale 3—4). I 1886, pag. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.