Page 85 - 1899-02

RED ACŢIUNEA, „gazeta* iese în floare iţi,
Administraţiunea şi Tipmflâ. ADonamente pentru Austro-Ungâria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şiso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
IHSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorole Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena : H. Dukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
Hax. Augsnfeld &. Emerlch Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Hosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppsllks Naohf. Anton Oppellk.
In Budapesta : A.V. Goldber- Administrafiunea, Piaţa mare
ger, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaait
bnrg: klarolyl 4i Llebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şefii
PREŢUL IMSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. SO or,
)
ria garmond pe o colină 6 or. e l e X D i a . 3 e c L l n . e c ă u © Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
dnpă tariiă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
namentele căt şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 46—Anul LXII Braşov, Duminecă 28 Februarie (12 Martie). 1809.

Instalarea Metropolitului Graţiă luptelor şi stăruinţelor Hevista politică. legate în paguba ei şi în folosul Un­
neobosite ale bărbaţilor pătrunşi de gariei. Neînţelegerile acestea pot încă
Meţianu. binele neamului nostru şi de marea Săptămâna acâsta a fost mai se răstârne toţ! calculii şi tote for­
şi sfânta chiămare a bisericei în sî- liniştită înăuntru. După presentarea
La Sibiiu se petrece mâne un mulele lui Szell, şi lucrurile se ră­
act de cea mai mare importanţă nul lui, acăstă biserică a ajuns a se noului guvern, dieta ungară şi-a în­ mână tot încurcate.
pentru biserica şi naţiunea româna. bucura de-o constituţiune pătrunsă ceput lucrările, ca în «filele cele bune. *
Scaunul văduvit al Metropoliei nos- de spiritul cel mai democratic. Ca Ea a desbătut şi primit proiectul de In politica esternă şi comercială
tre greco-orientale este erăşî ocupat. tote aşe4ămintele nâstre însă, şi indemnitate şi proiectele de recruţi, er a monarchiei austro-ungare se pre-
Cel ce va fi mâne introdus de con­ constituţia bisericei române gr. or. acum desbate proiectul despre pro- gătesce o mare schimbare. Este
gresul naţional bisericesc cn tota este espusă periculelor. Ea trebue se visoriul pactului. Guvernul speră, că vorba, că ministru de esterne aus-
pompa şi cu tote onorurile cuvenite fie susţinută şi consolidată, ceea ce va trece cât mai curând şi acest
în acest înalt post este un bărbat se pote însă numai atuncî face cu proiect prin desbaterile dietei, de- tro-ungar nu mai pote privi cu mânile
încrucişate la cuceririle ce le fac
cunoscut şi mult simpatic Români­ succes, când va domni deplină ar- ore-ce el n’are acum oposanţî decât cele-lalte state în China, ci voesce,
lor, — este un archiereu, care cu moniă între toţî fii! bisericei şi când pe cei din partida kossuthistă. ca şi Âustt’0 Ungaria să-şî ia partea
vredniciă, cu dibăciă, cu mult zel întreg clerul şi poporul va fi pătruns sa de pradă din imperiu! chines. Ger­
şi pricepere a sciut se cârmuescă de acelaşi nobil zel şi de aceeaşi Noul ministru-preşedinte a pri­ mania, Anglia, Rusia şi-au luat’o,
vasta diecesă a Aradului ca episcop nobilă ţîntă, fiind legaţî strîns prin mit alaltă-erî în audienţă pe mai acum încârcă se şi-o ia şi Italia, de
timp de aprâpe un pătrar de veac iubire şi încredere de capul şi con­ mulţî fispanî. La salutarea acestora ce der n’ar încerca şi Austro-Unga-
în cele mai grele împrejurări, prin ducătorul lor. ministrul a răspuns, că nu doresce dela ria să-şî pună piciorul pe pământul
cart a trecut neamul nostru dela Trecutul archiereului, care este ei nimic alt-ceva, decât să realiseze acelei părţî din lume, la care lich-
marea epocă de renascere şi de re­ sărbătorit astăfiî şi salutat ca Ar- în mic ceea-ce el a vestit în mare nesc tote puterile? Austro-Ungaria ar
generare naţională încoce. chiepiscop şi Metropolit de cătră cu ocasia presentării guvernului seu
credincioşii săi şi de cătră toţî Ro­ voi adecă se cuprindă teritorul, care
Se mai spunem ore şi cu în cameră. Mulţî 4*°; că d-1 Szell a împrejmuesce golful Nam-Huan, nu
acestă ocasiune solemnă, ce rol în­ mânii de bine în noua sa residenţă, înţeles cuvintele lui aşa, că cere însă pe vecie, ci numai ca „proprie­
dovecjile de hărniciă şi de energiă,
semnat are un archipăstor în viâţa ce le-a dat ca episcop, der mai dela fişpanî să fiă drej ţ! şi se ese- tate arendată . Aicî va construi linii
11
poporului nostru, ce mare înriurinţă mult reminiscenţele, ce le are din cute legile cu dreptatea faţă de toţ! ferate şi va deschide mine etc.
pote ave el şi ce mult însemnătore anii tinereţelor sale, când a crescut, cetăţenii. Vorba e frumâsă, der se *
este atitudinea lui tocmai în aceste s’a desvoltat şi s’a pregătit pentru aşteptăm faptele şi se nu uităm, că
s
vremuri, când luptătorii pentru îna­ o chiămare atât de nobilă şi sfântă, tocmai d-1 Szell a 4‘ vorbirea Tote acestea se petrec în ajun
intarea şi cultura neamului, pentru — reminiscenţe ale celei mai mă­ sa program, că va lucra şi el, ca şi de a-se deschide conferenţa de pace
apărarea lui în contra tuturor unelti­ înaintaşii săi, la construirea statului şi desarmare propusă de Ţarul. Po-
rilor duşmane, îşî află ultimul lor re­ reţe epoce a redeşteptărei consciin- naţional maghiar unitar. pârele din lumea întrâgă s’au bucu­
ţei naţionale în sînul Românilor:
fugiu îndărătul întăriturilor vieţei tâte acestea ne îndreptăţesc â spera * rat de planul Ţarului, dâr Europa
nostre naţionale bisericesc!? şi-a vă4ut de trebă, a mers şi merge
firm, că Metropolitul Ioan Meţianu Abia noul guvern unguresc şi-a înainte cu înarmările generale. In
Cu atât mai mare este şi tre- va fi în noul său post consciu de început activitatea, şi etă, că noiJff fruntea statelor europene stă pe te­
bue se fiă misiunea celui dintâiu în­ marea şi sfânta sa chiămare şi în­ piedecî şi greutăţY răsar în calea lui. renul înarmărilor Germania. Numai
tre archipăstor!, a capului bisericei, datorire faţă cu biserica şi cu na­ Austriacii nu sunt de loc încântaţi de 4ilele acestea comisiunea budgetară
care are se îndrume, se îmbărbăteze, ţiunea, al cărui fiiu. credincios a fost formula lui Szell cu privire la pact. a dietei imperiale din Berlin a vo­
se disciplineze şi se însuflescă întreg întot-dăuna. Formula acesta pretinde, ca Austria tat sporirea recruţilor la an cu 16,271
clerul şi poporul Metropoliei spre De aceea măreţa serbare a in- se primăscă o unitate vamală pe omeni aşa fel, ca până la 1903 con­
binele şi înflorirea bisericei şi a na- stalărei, ce se face mâne în Sibiiu, cine! an! şi o comuniune a privile­ tingentul de pace al armatei să fiă
ţiunei. este o serbare de bucuriă, de care giului băncii austro-ungare pe un­ 495,500 âmenî; pe lângă acâsta tu-
Nicî-odată nu s’a simţit mai se împărtăşesc acţi inimele tuturor sprezece anî. In contra acestei for­ nurî nouă, puse! şi alte armaturi.
mult ca acum necesitatea la noi Ro­ Românilor de bine. mule s’au ridicat voci în pressa din Urmâză Anglia, care cheltuesce anual
mânii, ca să ne consolidăm pe tote Dutnnec}eu se întărescă puterile Austria şi se 4ice, că chiar în sînul 280 miliâne numai pentru flota ei
terenele, dintre car! ac}! cel mai şi se lungescă firul vieţei noului Ar- cabinetului austriac ea întâmpină o- puternică. Ea vre se-şî mărâscă flota
principal este, cum am c^is, terenul chiepiscop şi Metropolit, ca prin în­ posiţiune. Austriacii 4ic, că dâcă uni­ cu alte corăbii şi cu 5000 de ma-
de activitate bisericescă-culturală. ţelepciunea, prin zelul şi energia sa tatea vamală se stabilesce numai pe trosî, ca şi când s’ar pregăti de răs-
Nicî-odată n’a fost mai mare lipsă probată se pâtă satisface marelor cinci anî, er comuniunea bănceî pe boiîi cu lumea întrâgă pentru pose­
de-o conlucrare frăţescă a tuturor speranţe şi aşteptări, cu car! sunt unspre-fiece anî, cea dintâiu pote se siunile ei din Asia şi Africa. Dâr
factorilor bisericei române greco- aţintite ac}î asupra sa privirile în- înceteze înainte de cea din urmă, şi Francia ce face ? Ministrul ei de res-
orientale. tregei nostre biserici şi naţiuni! ast-îel mânile Austriei totuşî se fiă boiu a declarat într’una din şedin-

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Maria, a fost fiica fostului protopop acel timp la Români se simţea mare gen, doctor în drepturi şi advocat
de-acolo Ioan Baiul. lipsă de bărbaţi capabili de-a fi în Braşov.
Micul Ioan, când era abia de aplicaţi în posturi civile, dela carî In 1857 Meţianu se strămută
I o a n M e ţ i a n u . trei anî, rămase orfan de tată. Mamă- până atuncî Românii greco-orientalî ca paroch în Zârnescî, unde prin
sa a fost singura lui creseătâre. Ea din Transilvania şi cu deosebire cei însuşirile sale eminente a atras aten­
l’a dat întâiu la şcola elementară de pe teritorul fondului regiu, au ţiunea episcopului Şaguna, care în
Punem în faţa cetitorilor noştri din Zârnescî. Dovedind talent şi spor fost eschişî. In anul. următor ocupă 1858 l’a numit administrator al pro­
c â t e v a schiţe biografice din viâţa în studii, mamă-sa l’a trimis mai acelaşi oficiu în comuna sa natală topopiatului Braşov III, devenit
bărbatului sărbătorit a4î, a înalt târ4iu la Braşov, unde după abeol- Zârnescî. vacant, cu reşedinţa însă în Zâr-
Prea Sânţiei Sale părintelui Arehi- varea şcâlelor normale, netiind aicî In 1858 se întârse ârăşî în si­ nesoî, er după doi anî şi jumătate
episcop şi Metropolit Ioan Meţianu, pe acei timp şcâle medii românescî, nul clerului, fiind hirotonit ca preot fu numit protopresbiter definitiv al
chiămat de-a conduce de-acum în­ a intrat în gimnasiul romano-ca- de episcopul Şaguna în 5 Novembre acestui tract.
ainte naia bisericei române gr. or. tolic, având aicî profesori pe Iacob 1853 şi instituit paroch în comuna
din Transilvania, Bănat şi Ţâra un- Mureşianu şi mai târ4iu şi pe Au- Răşnov, care pe atuncî se ţinea de Ca şef al tractului, Ioan Me­
gurâseă. Facem numai un scurt es- dreiu Mureşianu. protopresbiteratul Iii al Braşovului. ţianu s’a distins prin un escelent
tras din datele publicate pănă acum, De aicî trecu mai tâi'4iu la li­ Preotul Ioan Meţianu era căsă­ spirit organisator pe tbte terenele
căci o descriere amănunţiră a vieţii ceul romano-catolic din Cluşiu, unde vieţei nâstre publice. Cu deosebire
şi activităţii sale pe tote tereuele, a terminat cursurile filosofice. După torit din Novembre 1850 cu Maria pe terenul şcolar şi bisericesc el a
este reservată aceluia, care va scrie asta intră la 1847 îu institutul teo­ Nan, fiica parochului Ioan Nan din lucrat m u l t ; a zidit din nou mai
istoria timpurilor nostre. Răşnov, antecesorul său în parochiă. tâte edificiile şcolare şi le-a pro-
logic din Sibiiu, pe care-1 absolvă Din acâstă căsătoriă au avut 8 copii, vă4nt cu cele de lipsă şi cu învă­
Ioan Meţianu este fiiu eşit din în 1850. dintre cari astă4î mai sunt în vieţă ţători bunî, el a organisat şi provă4ut
emul poporului. S'a născut în 9 Maiu In acelaşi an, după absolvarea numai trei, a n u m e : Maria, măritată cu dotaţiune tâte parochiile din
1828 în comuna fruntaşă Zârnescî, teologiei, tînerul Ioan Meţianu, la după d l Nioolae Garoiu, cunoscutul tractul seu. Pentru a asigura vii­
lângă Braşov. Tatăl seu, Bucur, a îndemnul mai multor bărbaţi frun­ fruntaş, advocat şi proprietar în torul şcoielor şi bisericelor, el a
fost cantor la biserică şi proprietar taşi de-ai noştri, primi postul de Zârnescî; Iancu, doctor în drepturi stăruit mult pentru înfiinţarea de
de frunte în Zârnescî, er mamă-sa, protonotar al Branului, deârece în şi proprietar tot în Zârnescî, şi Fu* fonduri preoţescî şi şcolare şi pentru