Page 86 - 1899-02
P. 86
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 46.—1899.
ţele camerei din Paris, că nu pote pănă acuma, nici acuma n’am căutat acea Dâcă, şi întru cât voiă fi satisfăcut serva, ca atât valârea, cât şi venitul ei,
scări budgetul armatei de 875 mi- îaintare, precum n’am căutat’o nici la ale eu aşteptărilor vâstre, acâsta mai bine o să-l pot închina unui scop de binefacere
liâne franci, şi-i pare rău, că nu pote gerea mea de episcop, când mă aflam mul scie Dumnetjeu, carele cunâsce nu numai ce-1 voi alege eu îusu-ml.
se creeze noi soldaţi, ca Germania. ţămit, într’un ofioiu modest, departe de cugetele, ci şi puterile omului; der apoi Averea acelei tipografii a crescut pănă
Der Prancia îşi ajută alt-fel: va in diecesa Aradului: ci din contră, şi acuma o sciţi şi voi, er dâcă vă veţi aduce aminte acuma la suma de peste 45000 fl., patru
troduce o nouă puşcă în armată şi ca şi atunci, adese-orl m’am rugat Dom în ce stare erau lucrurile în diecesă la ve zeci şi cinci de mii florini, cătră care
spune ministrul ei, că nu este pe nului, în internul meu. Să trâcă dela mine nirea mea aici şi dâcă veţi mai cugeta şi afară de ce am mai dat la Seminariu şi
lume armă mai bună, decât puşca acea sarcină grea, mai ales acuma la la greutăţile timpurilor, cari au trecut peste la alte scopuri de binefacere, mai adăugând
şi tunul frances. Dâr nici Turda nu etatea mea înaintată; dâr dâcă prea bunul noi, în decursul celor aprope 24 de ani ai eu şi acuma, din cruţarea mea 10,000 fl.,
se lasă mai în urmă. Şi ea creâză Dumnedeu totuşi a binevoit a me chema archieriei mele, atunci şi m&i bine veţi sci adecă dece mii florini în bani gata depuşi
noue regimente în Macedonia şi tri la aceea, nu m’am putut retrage, ca să nu apreţia nisuinţele mele. la cassa consistorială, intriga acăsta avere
mite sute de mii de pusei în provin păoătuesc înaintea lui. Din parte-mi sunt liniştit în sufletul de peste 55000 fl., cincizeci şi cinci de mii
ciile ameninţate. Trei corăbii mari In urma acestora, având în curând a meu, că în tot decursul archieriei mele, fiorini, o destinez de fond nealienabil diecesan
încărcate cu pusei şi material de mă despărţi de voi, iubit cler şi popor, am lucrat din tâte puterile la apropierea din al cărui venit să se ajutoreze biseri
resboiu a trimis spre armarea Alba- între cari am fost aprâpe 24 de ani, şi ou tuturor alor noştri tot mai mult de lumină cile sărăce din diecesa Aradului, la zidiri
nilor mohamedanî. Armeză apoi şi cari am împărţit împreună bucurii şi du şi cultură, şi prin acestea de bine şi feri şi înz:strarea lor cu cele necesarii, după
micile state din Balcani. Serbia, de reri, greutăţi şi neajunsuri, dile bune ca şi cire, scopul suprem al omului. Dâcă însă disposiţiunile ce voifi face eu într’o scri-
pildă, măresce contingentul batalio- cele rele, câte au trecut peste noi; dic, nu-mî va fi succes a atinge acâsta în acea sâre separată, cătră Veneratul Oonsistoriu
nelor, pentru-ca la timp se fie şi ea având a mă despărţi de voi, pe cari v’am măsură, precum aşi fi dorit şi eu.însumi, de aici.
pregătită, când va răsări marea c}i păstorit cu totă îngrijirea şi iubirea, şi la din inimă, causa pot fi nu numai greutăţile: Din acestea învederând, că venitul
a
tragerii pe seină în Balcani. — Ast a căror înaintare spre bine şi fericire am timpului, dâr şi împrejurarea, că de mul- tipografiei, dela înfiinţarea ei pănă astădî
fel armeză cu toţii în t6te părţile, cugetat şi am lucrat diua şi nâptea: mai te-orl n’am întâmpinat sprijinul necesar, a fost, precum va fi şi în viitor, al iubi
„păcjend“ pacea cu sabia în mână. înainte de a face acâsta mă simţesc dator din tâte părţile de unde eram în drept a-1 tului nostru popor, pentru a-se ajutora la
* a împlini o ferbinte dorinţă a sufletului aştepta. zidirea bisericilor: este- datorinţa nâstră a
Pentru caracterisarea situaţiunei meu, şi a vă mulţămi tuturor din inimă, Cu asemenea mângâieri mă despart tuturora a sprijini acea tipografiă die-
politice în Balcani, este de remar pentru dragostea cu care m’aţl întâmpinat de v >i, iubiţilor, şi condus de dragostea şi cesană, căci prin ea sprijinim poporul la
cat conflictul, ce s’a ivit acum în şi pentru sprijinul ce mi-aţl tins, în greus îngrijirea, ce am şi în viitor spre voi; con zidirea bisericelor sărace.
tre Serbia şi Rusia. Representântul mea chemare. Acâsta mulţămire vi-o adre dus de cea mai ferbinte dorinţă, de a aucfi Cătră acestea mai donez diecesei şi
Rusiei în Belgrad, Şâdovslcy, a părăsit sez tuturor, începând dela venerabilii şi după mergerea mea de aici, — că înain modesta mea bibliotecă.
capitala serbescă din causă, că n’a membrii ai sinodului eparchial, dela ono taţi frumos în cele bune şi folositore, vă Aşi fi dorit din inimă, iubiţilor, să fi
fost invitat la serbările şi la prân- rabilii protopresbiterî, preoţi şi învăţători, sfâtuesc şi prin acâsta părintesce, precum putut face daruri şi mai mari; dâr n’am
cjul curţii dat din prilejul aniversării pănă la toţi onoraţii noştri poporenl, de v’am sfătuit la tâte ocasiunile şi prin tâte ajuns a face acâsta din causă, că dota-
proclamării Serbiei, ca regat. Se ejice, ori ce stare şi posiţiune, rugându-vă pre scrierile mele pastorale cătră voi, să trăiţi ţiunea mea, pănă în diua de acjl, este tot cea
că neînvitarea lui s’a întâmplat pen toţi să-mî păstraţi şi în viitor aceeaşi dra în pace, în dragoste frăţâscă, şi în bună veche, din timpul de mai înainte; tot aceea
tru purtarea despreţuitore dovedită goste, şi să-mî tindeţî şi în chemarea mea înţelegere, atât voi între voi, cât şi cu ce au avut’o şi fericiţii mei predecesori;
faţă cu Milan, tatăl regelui, cu care cea nouă acelaşi sprijin, asigurându-vă şi ceilalţi compatrioţi de altă limbă şi reli ba la regularea încasării prin oonsistoriu,
ocolia orî-ce contact personal, pe din parte-mi, că şi eu vă voi păstra dra giune ; să căutaţi cu îngrijire unul fiă- am mai resignat la o parte, şi din aceea,
când din contră Şadovszky căuta gostea de pănă acuma, şi voi fi tot cu carele de trebile şi afacerile vâstre; se pe sâma fondului sidoxial.
orî-ce prilej de-a sta în legături cu aceeaşi îngrijire şi de voi, precum am fost ţineţi cu tâtă tăria la biserica străbună şi Ou acestea încredinţâudu-vă pre toţi,
oposiţia serbâscă. Conflictul acesta şi în trecut. la şcâla confesională. Căci biserica şi şcâla mari şi mici, bogaţi şi săraci, bunăivoinţei
are pote cause mai adencî, deore-ce ’Ml cade forte greu aeâstâ despărţire sunt acele aşedăminte sfinte, din cari is- prea bunului Dumnedeu, şi implorând din
de bună sâmă representântul rusesc de voi iubiţilor; mă mângâi însă, că prin voresce binele şi fericirea tuturor popârelor adâncul sufletului meu binecuvântarea Ce
din Belgrad n’a lucrat de capul seu depărtarea mea dintre voi, nu se alterâză şi aşa şi binele şi fericirea nâstră. rului asupra vâstră, asupra caselor şi fa-
şi fără soirea celor din Petersburg, acea legătură canonică dintre noi, le Prin biserică şi şcâlâ ne întărim tot milielor vâstre, asupra lucrărilor şi între
cari au privit tot-deuna cu ocliî reî gătura cea nealterabilă a dragostei evan- mai mult în credinţa în Dumnedeu şi în prinderilor vâstre, acum şi întru mulţi ani
domnia lui Milan, pe care-1 bănesc gelice, ast-fel, că şi în noua mea posi dragostea creştinâscă, în iubirea de Dum fericiţi, am rămas şi mai departe.
ca agent al Austro-Ungariei. ţiune, nu voi fi numai al celorlalţi fraţi, ci nezeu, în iubirea de-aprâpelui; în iubirea Arad, în 18 Februarie 1899.
şi al vostru, şi al tuturor fraţilor noştri de neam şi de patriă: apoi ne desvoltăm
Al Vostru de tot binele voitor Episcop
din întrâga metropolie. Şi aşa acea mare şi şi ne luminăm tot mai mult puterile su loan Meţianu, m. p.
ra sfântă legătură a dragostei evangelice fletesc!, şi aşa cu ajutorul lui Dumnedeu,
dintre noi, nu se desface; oi eu o voiţi con şi al deşteptării şi luminării nâstre, putem
In ajunul plecării sale dela Arad tinua în tot restul (filelor vieţii mele. spera, să ajungem sârte tot mai bună, şi Primirea Metropolitani.
şi a despărţirei de diecesă, I. P. S. Mă mângăiă, că în timpul cât aur viitor tot mai îmbucurător.
Sa loan Meţianu a adresat clerului fost între voi, am lucrat din tâte puterile De aceea vă şi pun la inimă să în I. P. S. Sa Metropolitul loan Meţianu,
şi poporului epârchiă'l urrnătârea cir mele la împlinirea misiunei mele. Yoi grijiţi, din tât6 puterile vâstre, de acele i a plecat din Arad Miercuri la amiâdî cătră
culară de a d i o : îuşi-vă îmi sunteţi martori, cum am lucrat aşedăminte sfinte, adecă de biserică şi Sibiiu. Pretutindeni la gări, unde se opria
Când provedinţa divină, în sfaturile la întărirea vostră în credinţa cătră Dum şcâlă. trenul, înaltul prelat a fost întâmpinat şi
ei cele necuprinse de mintea nâstră, a nedeu, la ţinerea tot mai cu tăriă la sfânta Spre scopul acesta voind eu şi din salutat de o mare mulţime de popor în
chemat la sine, pre bunul şi prea demnul religiune strârnoşescă ; la lăţirea învăţăturii parte-mi, a vă premerge şi cu un modest frunte cu preoţii şi învăţătorii.
nostru Archiepiscop şi Metropolit Miron şi culturii morale-religiâse; la zidirea mai exemplu, de interesul ce-1 port faţă de La plecarea din Arad, Metropolitul
Romanul: tot-odată aşa a binevoit a dis multor biserici; la sporirea şi desvoltarea acele aşezăminte sfinte ; dâr tot-odată a vă fu însoţit la gară de lume multă în frunte
pune, ca eu sg fiu ales prin representanţii şcâlelor nostre confesionale; la înfiinţarea şi arăta tuturor, şi mai ales preoţilor, că cu inteligenţa aradană. La gările din
oierului şi ai poporului nostru, şi apoi în seminarului şi alumenelor ce să văd; la spo avem cu toţii mare datorinţă a face şi noi Radna, Soborşin, Zam, Ilia Mureşană, Deva,
tărit şi de Majestatea Sa prea gloriosul rirea fondurilor şi fundaţiuniloi’, şi prin tot ce putem, nu numai cu cuvântul, dâr Simeria, Orăştie, Vinţul de jos, Sebeşul-
nostru împărat şi Rege Francisc Iosif I, tote acestea, la creşterea tot mai multor şi cu fapta, pentru biserică şi şcâlă : înainte săsesc poporul şi inteligenţa, preoţime şi
la înalta demnitate de Archiepiscop şi Me bărbaţi luminaţi şi din naţiunea nâstră, cu 20 de ani, vecjend de-oparte lipsa, âr învăţătorime au salutat pe mult aşteptatul
tropolit al bisericei nostre naţionale, din cari să fiâ tot atâţia luminători, condu de alta folosul unei tipografii diecesane, Cap al Metropoliei. La Miercurea I. P. S.
acestă iubită patrie. cători şi sprijinitori ai clerului şi poporului din banii mei am înfiinţat tipografia nâstră Sa a poposit peste nâpte, primit fiind în
Deşi mulţămit cu posiţiunea mea de nostru, biserica nostră cea vie. diecesanâ şi am donat’o diecesei cu re- i casa ospitală a protopopului loan Droc.
înzestrarea parochielor cu porţiuni în congregaţia comitatului Făgăraş reactivarea Metropoliei române gr. 9 (15,) Febr 1875, sinodul eparchial
canonice. După-ce intră în valora unde Meţianu a luptat m u l t peutrv? or., ei fu ales deputat la tâte sinâ- al diecesei Aradului l’a ales episcop
articolul de lege LIII din 1868 susţinerea limbei româue în oficii etc dele şi congresele naţionale-biseri- în locul fostului episcop Miron Ro
privitor la egala îndreptăţire a con Ca un fapt caracteristic din eescî, luând parte în acelaşi timp manul, care devenise Metropolit la
fesiunilor, Meţianu fără preget făcu vieţa protopopului loan Meţianu se în cele mai însemnate comisiunî. La Sibiiu. A fost ehiretonit arohiereu
tot ce i-a stat în putinţă pentru amintesce şi întrevenirea lui pentru congresul electoral naţional - biseri în 30 Martie 1875 prin metropolitul
ca preoţii şi învăţătorii români din a înceta persecuţiile în contra acelor cesc din 1873 lui i-s’a încredinţat Miron Romanul şi episcopul de
comunele mestecate cu Saşi ^se fia părinţi din cercul Bracului, ai căror onorifica misiune de-a conduce actul atunci al Caransebeşului, Popasu, er
dotaţi din venitele comunale în mod fii, îu urma referinţelor de pe-atuncl, aiegerei de archiepiscop şi metro- instalarea în scaunul episcopesc s’a
relativ egal cu preoţii şi învăţătorii se retrăgeau dela obligamentul mi poiit. făcut în 20 Aprilie st. v. 1875 prin
saşi. Ostenelile nu i au rămas zadar litar, er de altă pa» te întrevezi! pe In 1874 Meţianu fu ales din actualul episcop al Caransebeşului
nice, căci nicăirl în Transilvania bi lângă popor, ca se satisfacă de bună partea sinodului eparchiei Aradului Nicolae Popea, pe atunci vicar archi-
sericile şi şcâlele românesc! din co v o i a obligamentului militar. Intre- ca vicar episcopesc şi conducător ai episoopese.
m u n e l e mestecate nu trăgeau în acel venirea avu succes, poporul se su afacerilor bisericesc! din districtul Ca eriscop, loan Meţianu şi-a
t i m p atâtea folose din venitele co puse de bună voia, persecuţiile în Oradiei-marî. Ca vicar, lucrul cel câştigat în decursul celor 24 de ani
munale, ca protopopiatul lui Me cetară şi protopopul Meţianu, la re dintâiu al lui a fost se cerceteze ai archipâstorirei sale merite nepe-
ţianu. comandarea fericitului Şaguna, lu poporul, bisericile şi şcâleie din o ritâre. El a fost un adevărat reor-
Ca protopop însă loan Meţianu distins pentru acest merit al seu din mare parte a districtului seu con ganisator al diecesei sale. Pe tere
nu s’a mărginit numai la activitatea partea monarcliului cu „crucea de aur sistorial, prin ceea ce a devenit nul şcolar şi bisericesc mai ales,
desfăşurată pe terenul strîrs bise cu coronă . fârte iubit de credincioşii săi. Ca diecesa Aradului a luat 3ub condu
1,1
ricesc şi şcolar, ci el a luat parte mai Meţianu, ea protopop şi paroch, vicar a intrat în cinul monachal, cerea Prea Sânţiei 8ale un avent,
la tâte adunările naţionale mai în s’a distins ca unul dintre cei mai fiind primit din partea egumenului pe care l’atn văcjut pus drept model
semnate. In 1864 fu deputat ia dieta capabili bărbaţi ai bisericei, din care şerb al mănăstirei dela Hodoş- chiar şi din partea altor confesiuni.
din Cluşiu ales din partea distric causă ei şi era invitat la tote adu Bodrog. încă îu primul an după ocupa
tului Făgăraş, er după Introducerea nările mai însemnate bisericesc! şi Ca vicar la Oradea-mare Me rea scaunului episcopesc, loan Me
constituţiei fu membru conducător naţionale de pe acel timp. După ţianu a stat numai 8 luni, căci în ţianu s’a apucat se reorganiseze ins-