Page 87 - 1899-02

Nr. 46.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Aici Metropolitului i se făcu o primire din vede manifestându se faţă de sine şi cu tr’o vorbire program ; se va îmbrăca apoi Un esemplu; Chiar în timpul
cele mai frumose. Era adunat la Miercurea acest prilegiu. în ornatele bisericesci şi va pontifica s. li- acesta cad încercările de unire şi a
un număr forte mare de popor, Români Primarul oraşului, d-1 Drotleff, l’a sa­ turgie. După serviciul divin vor urma în celor dâuă principate române dună­
din întreg tractul. După salutarea proto­ lutat apoi plin de respect, într’o vorbire salonul mare al reşedinţei primirea depu- rene, Moldova cu Muntenia. Austria
popului Droc, I. P. S. Sa fu condus la ca­ rostită în limba germană, culminând în in­ taţiunilor. După amiadî la ora 2 va fi ban­ combătea unirea ţerişârelor române
sele acestuia mergând în frunte, alături şi spirata dorire de bine, că: „să fiâ un cias chet, la care iau parte 200 persone invi­
într’un stat mai respectabil, căci
în urmă un număr cam de 200 călăreţi. cu noroc, ciasul, în care înalt Prea Sfinţia tate oficial. * fiicea: „ î m i ajuDge un Piemont (stat
Din Miercurea, I. P. S. Sa a plecat Vostră puneţi piciorul pe pământul oraşu­ De săra se va face în onorea Metro­ cu tendinţe naţionale şi de estindere
Joi înainte de amiacjl. Trenul ajungând în lui nostru, ca ospe preţuit, şi ca cetăţen, politului un conduct cu torţe, la care va naţională) la piciârele Alpilor, na
Selişte, aici Metropolitului i-s’a făcut de-a- de care ne facem onore a-1 număra între participa tinerimea semiharială şi dela sco- voiii s& mai am unul şi la pdlele Car-
semeneâ o frumosă primire. La Orlat de cetăţenii noştri ! u lele medii. Inaiutea reşedinţei musioa va paţilor /“ ...
asemenea. Aici preotul gr. cat. Dion. Decei I-a mulţămit, tot în limba germană, esecuta o cântare solemnă, âr deputatul Dâr era destul, ca aşa se re-
s’a presentat în fruntea învăţătorilor dela I. P. S. Sa accentuând, că ve lucra la congresual I. de Preda va rosti o vorbire, soneze Austria, pentru a fi sigure
şcdlele grănitărescî. Preotul Decei ţinu o bună înţelegere între cetăţenii oraşului, la care I. P. S. Sa răspunde. Corul elevi­ cele două principate române, că Ca­
frumosă vorbire, accentuând frăţietatea ro- fără deosebire de confesiune, ori naţionali­ lor seminariall va cânta un imn ocasional, vour şi Francia se vor esprima
mânâscă a celor două confesiuni surori. tate, şi declarând, că se simte fericit a fi er musica va mai esecuta o piesă, după contrar. Aşa a şi fost. Cauvor se de­
u
pe viitor cetăţân al acestui „frumos oraş . oare conductul va pleca îndărăt. clară fbrte h.ofknt pentru unirea Mol­
Sosirea la Sibiiu. Despre sosirea şi
La ieşirea din gară o trăsură cu patru dovei cu Muntenia, asemenea Fran­
primirea Metropolitului în Sibiiu ni-se scrie
cai negri aştepta pe I. P. S. Sa. A urcat cia şi Rusia. Şi unirea se făcu.
următorele :
având la stânga pe P. C Sa d l archiman-
Londra, 10 Martie. In şedinţa Deşi Rusia avea cuvinte de a fi
Sibiiu, 9 Martie n. 1899. drit Dr. Puşcariu, şi cu capetele desceperite
de acjî a camerei comunelor, pri­ străină faţă de Piemont, în urma
Precum s’a sperat, aşa a fost! au trecut prin lungile şire de popor întinse mul lord al admiralităţii a pro­ răsboiului dela Crimea, Cavour sciu
Frumosă, măreţă şi însuflâtore de în­ pe ambe părţile drumului, dând Prea Sfin­ nunţat un important discurs, în care să întârcă lucrurile aşa de bine,
credere în viitor a fost manifestaţia de ţitul binecuvântare archierescă în drepta şi a urgitat sporirea flotei englese cu încât nu numai făcu se peră ori ce
primire, ce s’a făcut adî Joi noului Archie- în stânga, în vreme ce mulţimea îl aclama 4250 soldaţi, aşa că întreg contin­ umbră de duşmăniă. ci Gorciacoff,
pisoop şi Metropolit ortodox la Sibiiu. nesfîrşit. gentul armatei marine se fie de representantul principal al politicei
Pretutindeni stradele pline de privi­
La mai multe mii se pdte apreţia pu­ 110,640. El ciise, că Anglia trebue esterne rusescî, se esprima chiar,
tori şi ferestrile caselor îndesuite de domni
blicul, care a inundat gara oraşului Sibiiu, se înarmeze pănă când şi celelalte forte favorabil pentru Piemont şi
şi dame.
atât înlăuntru şi pe peron, cât şi mai ales state înarmâză. aspiraţiile lui. Cavour îi răsplăti bu­
înaintea Curţii archiepiseopesc! o lu­
la eşire şi dela ieşire de-alungul drumului Haga, 10 Martie. Conferenţa in­ năvoinţa, cedând Rusiei în Marea
me imensă, strada plină de public, care a
pe ambele laturi, pănă, departe în oraş. ternaţională de pace şi desarmare Tosoanică un port de staţionare
aclamat frenetic pe archiereu, când a
Protopresbiterii şi preoţii din tractul se va întruni la 18 Maiu aici. pentru corăbiile sale de răsboiu. —
sosit!
Sibiiu, Avrig, Selişte, Agnita, etc., au adus Londra, 10 Martie. Marile puteri lucru ce alţii l’ar fi socotit grozav
înalt Prea Sfinţia Sa a mers întâiă în 44 44
mulţi preoţi şi popor cu ei, şi l’au dat nu se opun la pretensiunile Austro- de „periculos , de o „trădare chiar
biserica paroehială din Oetatea-Sibiiului,
arangiatorilor manifestaţiei, de l’au aşedat Ungariei în China. der înţeleptul Cavour altfel judeca.
unde a adus la altarul Domnului o scurtă
ca frumosă podobă în calea aşteptatului Incercerea de-a câştiga Anglia
rugăciune de laudă şi mulţâmită cătră
înalt ospe şi părinte. pentru ideile sale, merse mai greu,
Dumnedeu, — apoi, însoţit de feţele sfin­ Pagini alese.
Peronul gării era deja bine înainte ţita şi dignitarii bisericesc! din jurul său, căci acâstă ţeră nu voia să audă de
de jumătate la 1 d. a. ocupat de inteli­ a mers, în mijlocul repetatelor aclamaţiuni, Din luptele I t a l i e n i l o r pentru răsboiu.
genţa română din Sibiiu: consistoriul şi a întrat în reşedinţă. libertate. Der Francia era, în urma ur­
arcbidiecesan şi dignitarii metropolitani, Porta reşedinţei era viu împodobită XVI. melor, razimui principal al mişcării.
apoi corpul profesoral dela seminariul cu brarlî, purtând sus, pe verdeţă, inscrip­ Simţindu-se bine asigurat înă- Şi aci, noroc cu Napoleon, lucru­
14
„Andreian , dela scola de fete superioră, ţia făcută din floricele albe : „Bine a-ţl întru, prin norocosul arangiament cu rile ajunseră mai repede şi mai di­
14
funcţionari ai „Albinei , membri ai comi­ venit ! u „Societatea Naţională , cu ajutorul rect la ţintă, decum putea spera
44
siei tipografice archidiecesane, şi alţ.î ono- După acesta a urmat un prând, la căreia avea concentrate în mâna sa însu-şî Cavour. Nu erau puţin! po­
raţiorî, precum şi de primăria oraşului oare au luat parte personele din suita sa firele tuturor elementelor neliniştite liticii influenţi în Francia, car! cji-
Sibiiu. şi gata de iebucnire, — Cavour îşi ceau, că n’aveau nimic contra alun­
dela Arad, noul archimandrit Hamsea, fis­
Când, sosind trenul, s’a ivit în uşa cul P. Truta, prot. Beleş etc., — âr din îndreptă de aici încolo tbtă luarea gării Austriei din Italia, se învoeec
44
cupeului figura senină şi simpatică a nou­ Sibiiu P. C. Sa d-1 vicariu archiepiseopesc, aminte asupra legăturilor înafară. şi cu o „confederaţie a provineielor
lui Cap bisericesc, repeţite şi puternice secretarul metropolitan şi secretarul con­ Când şi legăturile înafară vor fi fe­ italiene, der de crearea unui mare
urări de „Să trăâscă !“ au erupt şi sguduit sistorial, mai mulţi asesori etc. ricit arangiate, va fi sosit momentul stat unitar italian nu voiau să aucjâ,
văzduhul, după liniştirea cărora P. C. Sa d l Rap. de nouă ridicare pentru scuturarea căci eficeau, că un asemenea stat ar
Dr. Ilarion Puşcariu, arehimandritul şi vi- * jugului strein. fi primejdios aci în costele Franciei
cariul archiepiseopesc, a salutat pe noul Iffastaîaa’ea. Mâne, se va face in­ Mai pe sus de tâte el căuta se şi î-ar putea deveni un concurent
sosit cu o cuvântare, în care arată bucuria, stalarea noului Metropolit. La ora 8 dimineţa cultive bunele relaţii cu Francia, în serios în multe privinţe. Mai bine
ce biserica o simte putându-şl vede împli­ membrii consistorului se vor duce în bise­ fruntea căreia avea pe împăratul să rămână aşa. (Etă de ce e capabil
nită dorinţa ei manifestată în votul con­ rică şi comisarul metropolitan va deschide Napoleon III, în tinereţele lui car­ egoismul naţional şi jelosia naţio­
gresului, de-a avâ Cap întărit al său pe şedinţa; se va statori programul; apoi bonar şi revoluţionar aprins, şi prin nală; să orbăsoă judecata şi simţul
înalt Prea Sfinţia Sa, meritosul şi munci­ preoţii slujitori se vor îmbrăca în ornatele care putea nădăjdui mai mult. de dreptate chiar şi al celei mai li­
torul fost episcop al Aradului. bisericesc! şi însoţiţi de membrii Congre­ Pe lângă Austria, cerca se berale naţiuni!)
Frumos şi străbătut da iubire de bi­ sului şi de dignitarii metropolitani vor treeă cât se pâte de rece, provocă- Der Napoleon al treilea avea
serică şi neam a răspuns înalt Prea Sfin­ pleca în biserică la reşedinţa archiepisco- tor de rece, esprimându-şî în tâte inimă mult mai mare şi vederi mult
ţia Sa, accentuând dorinţa generală a fiilor pescă, unde vor învita pe Metropolit la cestiunile mari 1a, ordinea cailei pă­ mai. generâse. El începu un fel de
bisericii, de-a înainta spre ţelurile nostre biserică în mijlocul Congresului. După in­ rerile aşa, ca se conglăsuăscă cu pertractări secrete cu Cavour, în-
scumpe, spre prosperarea bisericescă şi cul­ trarea în biserică, comisarul metropolitan principiul de naţionalitate, pe care îl curagiându-i aspiraţiile!
turală, şi mulţumind pentru viul sentiment va saluta pe noul Archiepiscop şi Metro­ declarase de principiu conducător al Când însă credea Cavour, ca
de alipire şi dor de împreună lucrare, ce l polit, la care I. P. S. Sa va răspunde prin- politicei ţării sale. numai un paş mai are şi a ajuns la

titutul teologic-pedagogic, ca singu­ pus temeliile fondului preoţesc, menit ajutâre, s’a clădit seminariul dieee* frumos, aşa că alumneul se va pută
rul institut superior de cultură în a ajuta în prima liniă pe preoţii ne­ san etc. înfiinţa în curând.
diecesă, care pe atunci se afla în putincioşi, pe văduvele şi orfanii lor, In 1884 s’au început procesele Mult s’a înaintat starea mate­
stare fârte deplorabilă, fiind amenin­ âr la urmă a deveni fond pentru de despărţire hierarchică de cătră rială a diecesei şi a mai multor pa-
ţat chiar cu închidere din partea salarisarea tuturor preoţilor din die­ Şerbi ; o parte din aceste procese rochii prin modul practic de a în-
guvernului. In acelaşi an, cu ajuto­ cesă. Acest fond adî trece peste s’au resolvot în mod favorabil, al destra anumite fonduri în realităţi,
rul sinodului eparobial, s’a clădit 330 943 fi., afară de aceea, că s’au tele sunt încă în curgere. Cu totul cumpărând moşii dela erar, parte pen­
edificiul, în 1876 s’au înmulţit cur­ împărţit numărose ajutâre din el. s’au intentat astfel de procose pen­ tru diecesă, parte pentru nouele pa-
surile preparandiale dela 2 la 3, s’a In 1878 s’a cumpărat casa de tru vre-o 9 comune. rochii, cărora li s’au dat pentru răs­
sporit numărul profesorilor şi li-s’au lângă reşedinţa episcopescă, unde se In 1887 s’a înfiinţat un fond de cumpărare. S’au cumpărat cu totul
îmbunătăţit salariile la câte 800—900 află afli cancelariile consistoriale, er asigurare a clădirilor bisericesci şi dela erar 4545 jugăre cu 425,845
fi. (în loc de 3—400, cum erau îna­ în 1879 s’a zidit reşedinţa episco­ şcolare contra focului. Acest fond florini etc.
inte). In 1876 a creat 3 stipendii de pescă de adî, în locul celei vechi, trece adî peste 35,895 fi. In 1888 Etă aci numai o parte din fap­
câte 400 fi., pentru tineri, cai! se care era fârte rea şi ruinată. In ace a înfiinţat un fond gimnasial, care adî tele, prin cari episcopul Meţianu
vor dedica carierei profesorale, stu- laşi an a înfiinţat din averea sa pri­ trece peste 8187 fi. In 1889 s’a în­ şi-a atras iubirea şi recunoscinţa cre­
diând la universitate. vată tipografa diecesană, despre care fiinţat în Arad o şcolă de fetiţe, dincioşilor, cărora fiii săi sufletesc!
După ce astfel puse în ordine întemeiătorul face mai pe larg amin­ care servesce tot-odaf.ă şi pentru din diecesa Aradului li-a dat atât
institutul pedagogico-teologic, îşî în­ tire în circulara de adio, pe care o pregătirea de învăţătore. In timpul de frumos espresiune eu ocasiunea
dreptă privirea asupra învăţătorilor publicăm în numărul de adî. din urmă cele trei cursuri prepa­ despârţirei. Etă şi motivele, pentru
dela sate. In 1877 înfiinţâ pentru In 1880 episcopul Meţianu a randiale s’au sporit cu un al 4-lea carî in8talraea sa în scaunul de Ar­
cre3cerea lor alwnneul preparandiilor mijlocit a se primi câte doi elevi curs, plus un alt curs pregătitor şi chiepiscop şi Metropolit este întâm­
din Arad, în care se creaceau la în­ din diecesa sa în seminariul clerical o şcâlă practică. La acestea se mai pinată eu atâta speranţă şi bueuriă
ceput 30 de elevi, er adî dă adă­ din Cernăuţi pe spesele fondului re- adaug nisuinţele Prea Sânţiei Sale din partea fiilor acestei archidie-
post la 70—80 elevi. Tot în 1877 a ligionar bucovinean, unde tinerii pot de-a înfiinţa la Beiuş un alumneu pen­ cese!
înfiinţat cursul pentru pregătirea de să-şî câştige o calificaţiune teologică tru tinerii românî gr. or., cari stu-
învăţătore etc. în acelaşi an, 1877, superioră. diâză la gimnasiui român de-aoolo.
cu sprijinul sinodului eparchial a In 1883 prin colecte şi alte Bani s’au şi adunat deja în număr