Page 88 - 1899-02

Pagina 4.
ţinta, o întâmplare neaşteptată îi
sgudui întregă clădirea de pană aci:
In 14 Ianuarie 1858, pe când îm­
păratul Napoleon se întorcea dela
teatru, o bombă fu aruncată asupra
trăaurei lui! Bomba a fost atât de
bine asvîrhtă, că esplodând, rupse
în d6ue calăsca împerătescă, şi îm­
păratul rămase în vieţă numai prin
minune!
Cum au(ţi Cavour de grozavul
atentat, esclamă: „Numai de n’ar fi
41
Italian atentatorul! Şi — tocmai
Italian era! Se numea Felice Orsini.
Fiind prins, el mărturisi, că a voit
să ucidă pe împărat, fiind-că nu lu-
creză nimic pentru libertatea Ita­
lienilor !
Etă cea mai penibilă situaţiă şi
încurcătură! Duşmanii Italiei, îndeo­
sebi Austria, încercară a folosi aten­
tatul pentru a aţiţa Franeia şi pe
împărat contra Italiei! Totă diplo­
maţia lor se puse în mişcare cu
acest scop.
Mult, colosal de mult l’a costat
pe Cavour, până să p6tă linişti spi­
ritele, der — prin sinceritatea, ca­
racterul său franc, şi încrederea, ce-şî Pre cât o naţiune trăesce ’n suferinţă,
câştigase, isbuti a convinge pe Na­
poleon, că lucrul a fost sevîrşit de
un exaltat singuratic, pentru care P’atât este de falnic în Zi de libertate !
nu pote fi făcut răspunzător un po­
por întreg, şi nu e corect să facă se
sufere un popor întreg.
Nobilul Napoleon nu peste mult Că numai cel nemernic e om fără noroc.
se arătă convins şi deolaiâ, că Cel vrednic, cel cuminte şi scie ce voesce,
a trecut cu totul peste incident;
pot merge mai departe cu plănui-
rilo întrerupte! Cavour şi intimii săi
resuflară mai uşor! Pregătirile în­
cepură a înainta ărăşî frumos.
Der o altă întâmplare era pe-
aci pe-aci să le încurce de n o u :
Austria, într’un moment de luci­
ditate şi veŢend, că tot n’o s’o pdtă
duce mult cu sîla, se hotărî se in­
troducă în provinciile ocupate în
Italia o libertate şi uşurare forte
mare pentru locuitori. Archiducele
Maximilian plecă cu acest scop în
provincii, luându-le frânele. Asta
putea fi periculos pentru planurile
lui Cavour, căci încetând nemulţă-
mirea, nu mai putea spera nici la
ridicarea poporului în momentul do­
rit! Dâr ângerul său nu lăsă pe
Austria să mârgă pe acest drum al
luminei, ci încurând o rupse cu totul
cu acel regim, de năcaz că popo-
raţia, cum Zicea, nu l’a primit cu
deosebită încredere şi însufleţire!...
A început’o deci ârăşî cu răul. Asta
lui Cavour mai mult îi plăcu, decât
displăcu.
Napoleon tocmai se esprimă, că
e gata la un pas decisiv contra Aus­
triei, şi îşi dete o întâlnire secretă
cu Cavour spre a se înţelege. în­
ţelegerea cu vorba se făcu repede.
Scopul era nici mai mult, nici mai
puţin, ca: resboiu Austrieil Resboiu
dus din două părţi, de Fraucia şi
Italia.
In tâmna anului 1858 convenţia
privitâre la resboiu fu subscrisă şi
pe hârtie, având a-se forma pe sâma
lui un stat naţional italian de 11
milione, — cedându-se Franciei Nizza
şi Savoia, nu atât ca recompensă,
cât mai mult pentru astuparea gurei
contrarilor răsboiului la Paris.
Er pentru întărirea bunelor le­
gături între cele două state, se
hotărî, ca prinţul Jerâme Bona-
parte să ia în căsătoriă forte în cu­
rând pe principesa Clotilda, fiica
regelui Victor Emanuel!
Lucrurile erau pornite pe o cale
gloribsă.
La 30 Ian. 1859 căsătoria fu
încheiată solemn şi demonstrativ.
Vom vedâ apoi, cum Franeia
şi Italia provbcă Austria, şi cum
decurge sângerosul resboiu din 1859
—60, Spic.
GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 46 —1899.
Omagiu SOIRILE DILEI.
î
Prea Sfinţiei Sale Archiepiscopului 27 Februarie v.
I o a n M e ţ i a n La instalarea metropolitiilui, ce se
va face mâne în Sibiiu, au plecat cu tre­
La instalarea Sa de Metropolit
nul de erl sără şi de adl număroşl dele­
AdI Tatăl Te-a învrednicit, Cu darul Te va întări gaţi din Braşov, din partea bisericelor, a
Şi Fiul Te-a’nputernicit, Greutăţile a birui, şcolelor, a Catinei române etc. De aseme­
Er Duhul sfânt Te-a luminat Şi ’n fruntea nemului călcând
0a mire ’n scau Te-a înălţat Cu duhu-Ţl calea luminând nea de prin comunele vecine, din ZârnescI,
Bisericii, suprem ierarch! Spre izbăvire Yei păşi! Bran, Râşnov etc. au plecat număroşl de­
legaţi pentru a fi de faţă la instalare.
Şi renduitu-Te-au păstor l£r noi cu ’ncredere privim Ungaria maghiară şi tripla ali­
Peste ’ncercatul Tău popor, La Tine, pasu-ţl urmărim,
Să-l aperi şi se-1 ocrotesc!, Şi sprijiniţi pe-al Tău toiag anţă. Sub titlul acesta a apărut Zhele
Să’l mângăi, sS-1 însufleţesc! In scutul Teu ne dăm cu drag, trecute în Miinchen o broşură politică,
Ca bun şi înţelept cârmacii!! Părinte-al tot norodului! scrisă de un anonim, „Hungaricus . Aoestă
44
broşură se ocupă cu stările din Ungaria,
AdI când ne-ai binecuvântat, cu cestiunea naţionalităţilor, îndeosebi cu
Şi ruga Ta ai înălţat,
In mii de pepturl ai pătruns; cestiunea română. Autorul arată perieulele,
C’un glas o turmă Ţi-a răspuns: ce s’ar nasce pentru interesele statului, ale
„0 Domne ţine ’l îndelung ! w monarchiei şi ale triplei alianţe, decă nu
Maria Baiulescu. se va pune stavilă şovinismului naţional
maghiar şi este de părere, că dâcă ar în­
Excelenţei Sale înalt Prea Sfinţitului Domn ceta abusurile electorale şi ar pute şi na­
Archiepiscop şi Metropolit ţionalităţile să fie representate în dietă,
s’ar mai îndulci situaţiunea şi, deci speră,
I o a n M e ţ i a n u . că bărbaţii de stat unguri, în propriul in­
Pe cât e de gerosă şi ârna mai cumplită, Voit-ai şi sperat’ai şi ai credut Prea Sfinte, teres al Maghiarilor, vor curma direcţia de
P’atât şi primăvara ’i mai caldă şi ’nflorită, Şi din Răşnov ca Vultur sbura-şî tot pănă acuma, prea ostilă naţionalităţilor.
[înainte; Der crede, că şi cercurile competente ale
P’atât e mai putinţe şi mândră’n biruinţă. Ş’atât de sus eşti astădî, încât din înălţime triplei alianţe trebue să stârue pentru
Vedî totul şi Te vede întrega Românime!
Şi omul cu cât rabdă barbara nedreptate, acâsta. Acesta e în puţine cuvinte mersul
Archipăstor, Ilustre, ce represinţî credinţa, ideilor din broşura germană.
Ca fluxul şi refluxul e viaţa omenescă; Părintele din Ceruri să ’Ţl sprijine dorinţa,
44
Ca fluxul şi refluxul fu sortea românâscă! Ani mulţi! Să fii „Şaguna cel bun Adunarea generală a „Asociaţiunei
[şi ’ndurător
Der scris e ’n cartea sfântă cu litere de foc, Archanghel pentru Lege, Lucefâr la popor! pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor ro­
44
mâni meseriaşi din Braşov, după cum se
R ă ş n o v , în Februarie 1899. scie, se va ţine mâne, Duminecă, la 2 ore
Pe tot ce pune mâna viază şi ’n floresce; George Proca, d. a. Atragem din nou atenţiunea Româ­
Şi nu’i nici o putere mai mare, ca voinţa,
Având tovareşî vrednici: speranţa şi credinţa. nilor braşoveni asupra aduuârei acestei
învăţător dir. în pensiune. vechi şi însemnate AsociaţiunI a nâstre.
Ea se va ţină de astă-dată în localul Aso-
ciaţiunei. (Strada Orfanilor nr. 15, parter.)
Odă înfiinţaţi Reuniuni de cetire. Ni-se
la instalarea întru Archiepiscop şi Metropolit a vrednicului Archiereu scrie: Reuniunile de cetire sunt cele mai
Ioan Meţianu uşor de întemeiat şi cu mai puţine
spese împreunate şi, afară de scopul cul­
Ridică vălul de jale şi voios adl saltă, saltă tural, pentru care servesc, sunt locul po­
Sfânt Sione ortodoxe, er catapetesma ’naltă trivit pentru a se sfătui şi pune la cale ţ&
Tot în purpură o ’mbracă, strălucit te împodobesce,
alte reuniuni pentru înaintarea economică
De serbare, căci doritul Mire astădî îţi sosesce!
a plugarului. De aceea orl-cine are teren
Falnic vine! etă-L vine, cu pas sigur, cu pas teafăr! să încerce a înfiinţa o reuniune de cetire
Pe-al tău ceriu, în strălucire, răsărind El ca luceafăr! drept început. Tote actele şi informaţiunile
Vine de pe plaiuri mândre, ce lucesc în urma Lui, de lipsă se capătă spre decopiare pe ter­
De-al lui geniu luminate, ca de raza sorelui.
min de 7 Z^ ŞÎ un esemplar din statute
6
Ou braţ ’nalt şi mână tare, — braţ probat, braţ oţelit tipărit, trimiţând 30 cr. la comitetul Reu-
Cârma cea din frunte astădî, El cârmaciul iscusit, niunei române de cetire şi cântări în Za-
S’o apuce vine! Naia părăsită pe ocean
gra (p. u. Magyar Nemegye, comit. Bis-
S’o conducă mai departe, spre mult doritul liman. — — —
triţa-Năsăud.)
Osanna! deci, adl Osanna! Fiii Lui toţi Ii strigaţi!
Lui de Pronie chematul! Lui ales din cei chemaţi! Fapte vrednice. Din Ungra ni-se
Osanna! strigă-I tu astădî ortodox popor cucernic, scrie: In tomna anului trecut bunul creştin
Lui,prea demnului Părinte, Lui, Păstorului tău vrednic!
de aici Nicolae Noaghiul, care de present
Glorie şi admirare Iţi aduc eu Ţie adl se află în BucurescI, unde prin muncă grea
Vrednice Metropolite! când privesc, ca în estaz, şi oinstită în câţl-va ani a ajuns la o
La măreţa Ta figură — ca la munte de brădet, stare bunicică, dimpreună nu soţia sa Eu-
Pururea cu trupul verde, deşi portă ’n vârf omet.
frosina au făout din agonisita lor o fun-
Vultur Tu!, ce cu sbor falnic, de pe stânci, de jos pornit! daţiune de 100 fl. pentru scopuri curat bi-
Pănă sus la nouri astădî sborul ager L’ai suit.. sericescl, care pdrtă numele „Fundaţiunea
44
Cu plutire maiestosă! — cu avânt fără de semăn Nicolae şi Eufrosina Noaghiul . Banii s’au
Fiu al Proniei divine! — al gloriei frate gemen!
şi predat, împreună cu actul fundaţional.
Ridicat pe piedestalul din mari fapte ziduit, comitetului parochial spre chivernisire, ca
mai târZiu o parte din .interese să se fo-
De-a Ta minte ’nflâcărată, de-al Tău braţ neobosit,
Statuă viuă a muncei şi a multei vrednicii losescă spre scopurile destinate; âr o altă
Fi-vei lumei ridicată — pentru vremuri, — pe vecii! parte să se capitaliseze pănă când funda­
Veseli deci, când adl Osanna! noi în cale Iţi strigăm ţiunea va ajunge la suma de 1000 fl. Nu­
Cu încredere deplină, demn Părinte ’Ţl adresăm, mitul donator a procurat din al său pentru
Strămoşesca salutare, ca cătră cel nou Stăpân: biserica nostră şi frumosele şi instructivele
— „Ca Andreii! să fi Tu mare! — Ca Miron se fi tu bun!!! predici ale d-lui Dr. Elefteresou ; apoi pănă a
fost aici în comună, a făcut cu mânile sale
îndelung şi plin de glorii să ne fi nouă Păstor!
Cu-ale Tale daruri multe să înalţi pe-al Tău popor din lemn două cruol fârte bine şi frumos
Pe poporul, care astădî ascultă! — cât de cucernic lucrate, dintre cari una e aşeZată în ci-
Rugă ’nalţă umilită — cătră Celatotputernic:
miter lângă sf. biserică, âr oealaltă în mar­
— Şi decă-I încărcat de ani Şi traiu, cum scrie în Scripturi, ginea drumului, lângă curtea şcâlei. Dee
Păstorul nostru mult iubit, Ţraiii lung în ani de Patriarch DumneZeu, ca astfel de fapte să afle cât
Şi creştetul I-e înălbit Iubitului nostru Ierarch de mulţi imitatori între Românii noştri.
Ca florea albă din April — Să-I dai Tu Domne — ne rugăm Am speranţă, că nu peste mult voia avâ
— Tu Domne, Bune! ţine-ni-L — Adl mila Ta o implorăm ocasiune de-a aduce la cunoscinţa publi­
Şi decă I-e ’ncărcat de ani Ca traiu, cum scrie în Scripturi cului cetitor şi alte fapte vrednice din co­
— Ni-1 ţine ’ntru mulţi ani! — Să-I dai! — să te înduri!
muna nostră. — George Andron, învăţător.
Ca cedrul cel de pe Liban
— Inalţă-L falnic, viguros, Poporul se cultive pomăritnl.
Ca ’n pace, ’ntreg şi sănătos înalt Prea Sânţia Sa Metropolitul Meţianu,
Să ’nveţe El cuvântul Tău, înainte de a pleca dela Arad, a adresat cu
Printre iubit poporul Său,
Ca cădrul, cel de pe Liban data de 11 Februarie v. c. o circulară
— Inalţă-L an, de an....!!! cătră protopresbiterii şi inspectorii şoolarl
Ioan Teculescu, din diecesa Aradului, în care, — având în
par. în RSşnov. vedere, cât de mult s’au sporit în timpul
din urmă trebuinţele şi pretensiunile de