Page 89 - 1899-02

Nr. 46.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

viâţă ale poporului nostru, — provocă, pe Micu, Dr. Şerban, păr. Răoean şi păr. Cor- Popeneciu ş. a. Petrecerea a durat pănă sătoriă cu juna Eugenia, fiica protopopului
protopopi, preoţi şi învăţători, ca să stărue nea. Au participat peste 100 persone, unii ndptea târejiu. gr. cat. din Zlatna, mai apoi canonic ca­
a răspândi în popor cultivarea pomilor chiar dela marginile comitatului. ’Ţl era In fine încheiu cu dorinţa, ca Dum- pitulai- în Blaşiii, Gregoriu Mihali. Părechea
nobili, ale căror fructe sunt de regulă bine mai mare dragul văcjend întruniţi într’o ne4eu să ţină mulţi ani pe noul vicar, der
fericită, ca fericirea să fie complectă, a
căutate şi bine plătite, formând un bun cunună atât de frumosă pe lângă credin­ să ţină Dumnedeu şi pe vechiul nostru binecuvântat’o Dumnecleu cu doi gemeni,
isvor de câştig pentru plugari; ou deo­ cioşii gr. cat. pe confraţii preoţi gr. or. vicar mulţi şi fericiţi ani, căci prea s’a Gregoriu şi Ana. loan Paraschiv acum se
sebire îi provocă să stărue, ca grădinile cu şeful lor în frunte, apoi neguţători, măe- sciut înprima în sufletele nostre şi neuitat
credea deplin fericit, şi cum nu, când po-
şcolare de pomi să se cultive cât mai bine, ştri, notari, primari şi alţi fruntaşi români. va rămână de noi şi de urmaşii noştri pe
siţiune onorifică avea, de stare materială
aşa ca în ele atât şcolarii, cât şi omenii Clerul gr. cat. a fost forte bine representat, veciă. mulţămitore se mai bucura, şi mai pe sus, în
mari să-şi potă câştiga ounoscinţele şi de­ asemenea învăţătorii cu escepţiunea celor Un parochian. casa sa domnea binecuvântare şi fericire.
prinderile da lipsă pentru cultivarea de mai depărtaţi. Nimic străin de nâmul Der vai, ursită dmenâscă!! Florea feri-
pomi nobili. Unde însă şcolele nu au ase­ nostru nu a fost, ci totul a dovedit stima, cirei depline nu înfloresc nicăirl pe pă­
Discurs funebru,
menea grădini, comitetele parochiale să respectul şi simpatia, de care s’a bucurat mânt. Fericirea lui Ion Paraschiv nu ţinu
«âră dele primăria comunei locul de lipsă Vicarul Raţiu la totă suflarea românescă
rostit de protopopul Sergiu Medeanu, la înmor­ mult, căci în timpul când se credea mai
pentru scopul acesta, conform disposiţiu- din comitat, fără deosebire. Primul toast l’a mântarea prim-epitropului loan Parascliir fericit, în timpul vieţei celei mai senine,
nilor cuprinse în instrucţiunea ministerială ţinut d-1 vicar pentru ambii capi ai bise­ din Sebeşul-săsesc.
cerul fericirei sale s’a întunecat, lovindu-1
referitore la grădinile de copii. In legătură ricilor surori. I-a răspuns Rev. D-1 protopop Eră eu sfîrsesc astădl
cea mai crudă lovitură a sărţei.
cu acestea, pentru răspândirea cunoscin- Iuliu Dan. Au vorbit apoi Dr. Micu, Dr. calea, ca şi toţi cei de pe Fiica sa Ana, lovită de morb repetin
păment, şi ve-ţl cunosce
ţelor trebuinciose în ramul pomăritului, I. Turcu, Dr. Şenchea, toţi pentru d-1 vicariu.
cu inima vdstră şi cu su­ şi greu, fu răpită de nemilosa morte din
P. S. Sa recomandă învăţătorilor şi cărtu­ Pâr. M. Răcean a vorbit pentru clerul fletul vostru, că nici un braţele părinţilor săi în vârsta cea mai
rarilor din popor cartea: „Curs practic des­ gr. or. Veteranul căpitan Stanciu, păr. cuvent n’a fost deşert din frumosă, în anii fecioriei. Ii mai rămase
u
pre cultivarea pomilor şi a frăgarilor de Cornea, învăţ. I. Pop şi alţi mulţi toţi tote cuvintele cele bune, acum băiatul Gregoriu, cu acesta se mân­
loan Pop Reteganul. Cartea se p6te procura pentru d-1 Vicariu. Petrecerea a durat cu cari au dis Domnul Duru- gâia în nefericirea ce l’a ajuns; în jurul
nedeul nostru cătră noi.
dela Tipografia Diecesană din Arad ou 30 viuă animaţiă pănă cătră medul nopţii.
acestuia singur îngrădea acum ilusiunile
cr. esemplarul (plus 5 cr. porto.) Jalnică adunare! Aşa s’a adresat cătră
* sale de mulţămire şi fericire, der nici
poporul său ore-când Isus Navi, conducă­
Spre orientare. Bole mai lăţite sunt Acum trec la a doua parte a rapor­ torul lui Israil în pământul făgăduinţei, acâstă fericire nu i-a fost dat s’o guste
şoldma şi reumatismul, ale căror simptome tului meu, la instalarea noului vicar, a Rev. pănă în sfîrşit. In cartea ursitei omenesc!
se arată nu numai cu dureri de piciore şi când slăbit de puteri şi gârbovit de bă­ a fost scris altcum. A fost scris, ca şi
D-n Iacob P. Macaveiu.
de mâni, dâr şi ou dureri de spinare şi trâneţe a vădut, că i-se apropie obştescul unica speranţă £a fericirei să i-se răpâscă,
cap. Esistă multe leacuri, cari alină aceste Sâmbătă, în 11 Febrarie n. (diua de sfîrşit. Aşa ne diee şi nouă, iubiţilor, acest
suferinţe, dâr puţine, cari le vindecă. Cei Trei Sfinţi) des de diminâţă o mişcare ne- răposat al nostru iubit astăcll, când după şi faţă de el a trebuit să se îndeplinâscă
bogaţi se duc la băi, dâr puţin folosesce, obiclnuită se observa pe strade. Toţi aler­ cuvintele poetului: „ Bucurie, bucurie ,
deorece boia nu se uşurâză, oi devine mai gau după trăsuri şi se îndreptau spre gară. o viâţă plină de sbuciumărî şi suferinţe, vorbă frumosă ’n pustie, pe tot locul
grea. Este dâr de importanţă, decă se sufletul său a ajuns la răpausul dorit: „că te-am căutat, nicăirl nu te-am aflat“. Căci
atrage atenţia asupra alifiei escelente con­ Ou trenul de 9 ore sosesce noul vicar în­ vom cunosce" etc. nu mult după răposarea sorei sale, fra­
tra şoldinei şi reumatismului, care a fost soţit de preoţii Miron Dascăl şi Ariton
Acolo conducătorul poporului evreesc tele său gâmăn Gregoriu, după o bolă în­
introdusă spre folosire de farmacistul Bela Migea; advocaţii V. Zehan şi S. Căluţ,
Zoltan, liferantul curţii în Budapesta. amploiaţii Sim. Ciuchina şi T. Vancea, şi îmbătrânind a chemat în jurul său pe bă­ delungată, la anul 1889 se duse şi el la
Preţul unui borcan 1 fi. Efectul esce- învăţ G. Săbău. Ei sunt primiţi între pu­ trânii poporului, pe boerl şi pe cărturari, dânsa, la lăcaşul cel vecinie.
lent îl dovedesc mii de scrisori de mulţu­ şi li-a dis: „IntăriţI-vă forte, ca să păziţi Prin acesta s’a stins şi ultima scântee
mită; aşa în dilele din urmă şi-au esprimat ternice strigări de „Să trăâscă!“ Preotul şi să faceţi tote câte sunt în legea lui a fericirei sale. Acum nefericirea lui Ion
mulţumirea şi recunoscinţa pentru alifia M. Răcean, în numele clerului, salută pe Moise . Aci un conducător al poporului Paraschiv a fost cămplectă, de acum pentru
u
acesta probată: Colonel Zaficar din Karl- vicar prin o căldurosă vorbire de bun nostru trecând la cele eterne, ne-am adu­
stadt, Josef Zsendovits preot în E. Dobsa, sosit. Vicarul urcând în trăsura cu patru el şi credinciosa sa soţiă n’a mai fost nici
Contesa Karoline Kapy Daun în Modling, cai a d-lui deputat Şerban, dimpreună cu nat cu toţii, cu mic cu mare, tineri şi bă­ o atragere, nici o plăcere cătră cestea pă­
Conte Keglevich în O. Zlatar, colonel la cei doi d-nî advocaţi, plecă urmaţi de-un trâni şi de totă starea, ca contemplând mântesc!.
honveclî Dubraviczky în Presburg, Johann asupra sorţii nefericite a omului, să ne în­ loan Paraschiv, ca funcţiănar public
Borca preot în Jasol, Maior Swoboda în lung şir de trăsuri spre casa vicarială. Aci tărim în credinţă, să ne punem toţi nă­ de stat, a sciut aduce în legătură dato-
Klosterneuburg, Baron Markotsch în Viena, se aflau băeţii de şcolă formând spalier, dejdea în Mântuitorul nostru Isus Christos,
A. Hofman în Pozsega, Josef Pfeiffer, ins­ er învăţ. A. Stroia în numele poporului care singur este scăparea şi mântuirea rinţele cătră serviciul public cu cele cătră
pector la bancă austro-ungarâ în Viena, din parochia nostră primesce pe noul vi­ naţiunea şi biserica sa. 11 vedem în tote
cari în scurt timp au fost vindecaţi de şol- oare cu o vorbire forte potrivită. nostră. întrunirile românesc! de aici, lucrând şi
dină şi reumatism. Acolo bărbatul ales dise poporului contribuind cu înţelepciunea sa la deştep­
Intrând în odaiă, )D-1 vicar B. Raţiu său : „Numai de Domnul Dumnezeul vostru tarea şi fericirea poporului său. 11 vedem
Din Seeusigiu ni-se scrie, că Românii îl salută prin un discurs lung şi plin de să vă lipiţi." Aci alt bărbat ales aduce
de-aeolo sunt vrednici de laudă pentru poveţe. De aci se îndreptă cu toţii spre aminte, că tote de pe pământ: putere, mă­ în congresele şi sinodele nostre bisericesc!.
modul, cum luptă ei spre a-şî susţină şi sf. biserică, unde-i aştepta veteranul şi rire, avere şi bunătăţi dişertăciune sunt, Dela anul 1866 pănă la trecerea sa din
înainta instituţiunile lor culturale. Acum vrednicul cooperator D. Chişerean însoţit tote trec şi numai adevărul Domnului ră­ vieţă a ocupat locul de prim-epitrop al
adună bani pentru a şl înfiinţa un asii de de alţi câţl-va preoţi. Noul vicar, însoţit mâne în veac, numai acela este în stare să Bisericei de aici. Aici şi-a dat el silinţa
oopii confesional, care să stea sub ocro­ de 6 preoţi celebranţî, a pontificat Sf. Li- ne dea mângăere şi alinare în năcazuri şi să-şî validiteze totă priceperea şi ţotă
tirea bisericei, şi copiii să fie crescuţi în turgiă. Cântările liturgice au fost esecutate dureri. forţa sa.
legea şi limba română. Forte bine fac Ro­ de corul compus din băeţii de şcolă şi Acolo şi-a dat obştescul sfîrşit băr­ El a sciut, că pentru poporul nostru
mânii din Săcusigiu, mai ales fiind-oă de adulţi cu o procesiune dâmnă de acâstă batul, care a condus poporul eşit din robia adl biserica e singurul scut, biserica e for-
xiu-şl vor înfiinţa asii de copii românesc, serbare. Egipetului în pământul făgăduinţei, aci alt tăreţă tare, în care mai pote astăcll şi po­
41
se vor pomeni cu „kisdedev , pe care-1 va porul găsi scăpare şi alinare. Fortărâţa
La finea serviciului divin, fostul vicar bărbat, care a conlucrat cu fiii credincioşi asta şi-a dat prim-epitrăpul silinţă ca să-o
înfiinţa statul tot pe cheltuiala lor, dâr nu
Raţiu ţinu frumosa vorbire de introducere, ai poprului nostru, ca sortea lui cea aspră întărescă. Der, jalnicilor ascultători, cu­
şi în folosul, ci în paguba şi spre perirea lor.
recomandând pe noul vicar bunăvoinţei, să se îmblândescă şi să ese din întunerec vântul meu e prea slab, ca să Vă descriu
dragostei şi alipirei poporului din parochiă la lumina libertăţii omenesc!. Da, a con­ frumosele resultate, la cari a ajuns biserica
şi clerului din tract. Cetirea decretelor de lucrat după puteri, ca şi poporul nostru şi nostră, sub epitropia lui Ion Paraschiv;
B e l a Făgăraş.
denumire se face prin notariul districtual biserica nostră să ajungă la stare mai fe­ cuvântul meu e prea debil ca să vă pot
Depărtarea fostului Vicar al Făgăraşului păr. Răcean. Era înălţător momentul când ricită. Ostenelă neobosită şi răbdare neîn­ descrie fidel rodele îmbelşugate, ce le-a
şi instalarea noului Vicar. D-1 vicar Raţiu a predat urmaşului său Sf. frânată în serviciul binelui public şi în realisat pentru biserică înţeleptul epitrop.
— Februarie 1899. Evangelie şi cheia bisericei cu cuvintele deosebi a naţiunei şi bisericei sale, pe care La anul 1866 a luat loan Paraschiv
Ştim. D-le Redactor! Permite-ţl să Vă Domnului nostru Isus Christos : „Tu eşti a iubit’o cu dragoste învăpăiată pănă la lada bisericei. Biserica avea o avere de
raportez, deşi cam târdiu, despre depăr­ Petru şi pe piatra ta voiu edifica biserica ultima sa suflare, este în puţine cuvinte 4000 fl., şi cea mai mare parte în obliga­
tarea din sinul nostru a Rev. D-n Vicar mea, şi ţie îţi dau cheile împărăţiei cerului viâţa distinsului răposat, a cărui ducere ţiuni nesigure; era o şcolă mică, întune-
B. Raţiu şi introducerea actualului Vicar etc. Răspunsul frumos al noului vicar Ma- dela noi sărbătorim adl. piua şi noptea în cdsă, prin biserică te împedecai şi nu era
Iacob P. Macaveiu. caveiii a fost plin de garanţii şi promi­ dile de bucuriă, precum şi în cele multe nici o podobă din cele ce se cuvine să fie
Nu mă voiîî încerca să arăt, cine a siuni solemne : că-şî cunosce înalta chemare de întristare, loan Paraschiv era tot-deuna în casa lui Dumnezeu. Dâr, oh minune!
fost d-1 Vicar B. Raţiu în parochiă, în vi- şi va nisui neîncetat, ca să şi-o şi împli- gata să conlucre pentru binele naţiunei şi Sub Epitropia şi îngrijirea lui loan Paras­
nariat şi în întrâgă ţâra Oltului; acesta o uescă spre împăcarea cunoscinţei sale, spre bisericei sale. chiv s’au acoperit turnurile cu tinichea,
:sciu totl câtî au avut fericire de a-1 cu- mulţămirea superiorilor săi şi spre a se Născut la anul 1835 din părinţi ne­ s’au podit bisericile, s’a făcut şi în urmă
J
>
mosce, o sciu superiorii şi o scie lumea pute numi adevărat succesor al antece­ guţători fruntaşi de aici, loan Paraschiv a s’a renovat acest iconostas frumos şi pre­
românâscă ; cine ar sta laîndoâlă, cerceteze sorului său. studiat clasele gimnasiale în Sibiiu, după ţios; cu un cuvânt, bisericile s’au adus în
frumosele edificii şcolastice-bisericescl gr. La 2 ore p. m. s’a dat un banchet absolvarea cărora studia la Academia de stare frumosă şi corăspundătore. S’a cum­
cat. de aici, ca d. e. biserica din Şercaia, în onorea noului vicar. Au luat parte cam drept de acolo, apoi la Universitatea din părat moşie la biserică, s’a pardosit cimi-
Grid, V.-Recea, apoi frumosa şcolă din 60 persone din loc şi jur. S’a trimis Es- Budapesta, pregătindu-se pentru cariera terul, şi s’a făcut lucrul cel mai însemnat
Şinca şi îndeosebi şcola din Făgăraş la celenţei Sale părintelui Archiepiscop şi juridică. După absolvarea sciinţelor juri­ şi pretuit pentru popor: în looul şcolei celei
edificarea căreia a contribuit dela sine mai Metropolit următorea telegramă : Subscrişii dice, erăşl întorcându-se acasă, a intrat ca mici şi ruinate, s’a ridicat acel edificiu mă­
bine de 2000 fl., trăgându-şl de multe-orl fii ai ţării Oltului ne simţim deoblegaţl a vice-notar la Magistratul de aici, mai apoi reţ, şcdla care stă lângă acâstă sfântă bi­
chiar dela gură. In intervalul de 10 ani, esprima cu ocasiunea întroducerei mulţu­ notar şi în urmă sub-jude la judecătoria serică, ca şi o fiică credinciosă lângă mama
cât a fost la noi, Vicarul Raţiu şi-a pre­ mită nostră ferbinte pentru părintâsca în­ cercuală de aici, care post l’a purtat pănă sa. Şcola nostră de aci va forma pururea
gătit însu-şî monumentul neperitor. grijire denumindu-ne de vicar pe compa­ la 1896, când voind a-şl petrece restul cai­ un mărgăritar scump în oordna meritelor
Dumineca din 29 Ianuarie a fost ul­ triotul nostru.“ — Dr. Şerban, Dr. Micu, Dr. lelor sale în linişte, s’a retras la odihna epitropului loan Paraschiv. Averea nesi­
tima, în care a pontificat densul în bise­ Motoc, Răcean, Cornea, I. Fulicea etc. etc. bine meritată. gură de 4000 fl., sub epitropia lui loan Pa-
rica nostră. Ni-a ţinut ultima predică, care A toastat D-1 vicar pentru Escelenţa Sa; Oficiul public, la care a fost chemat rasohiv crescu, ca prin minune, la 70,000 fl.
a stors lacrimi din ochii tuturor celor păr. Răcean, D-1 protopop Dan, Dr. Şer- după învăţătura şi cualificaţiunea sa, loan Dâr vai, lume ticălosă! Sârtea amară
presenţl; er cuvântul de adio dela popo- cen, Dr. Şenchea pentru noul vicar. Noul Paraschiv în totdâuna l’a îndeplinit cu zel a tuturor âmenilor meritoşl nu l’a cruţat
renii săi, ne-a mişcat adânc. vicar li-a răspuns. A mai vorbit frumos şi şi conscienţiositate, spre binele poporului nici pe epitropul harnic şi conscienţios. Pe
Tn aceeaşi di sera s’a dat un banchet poporal bine cunoscutul preot Miron Dascăl, şi spre mulţămirea superiorilor săi. lângă tote ostenelile şi alergările sale pen­
în sala „Laurits“ arangiat de d-nii: Dr. asemenea adv. Căluţ, căpitanul Stanciu, La anul 1864 a păşit la fericita că- tru biserică, pe lângă tote meritele sale