Page 9 - 1899-02

EEDACŢIUNEA, w €cAzeta“ ^se în flăcare iţi.
Administratinnea şi Tinografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa marş Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisoi'î nefra.nca.te nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
WJSERATE ae primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIB1STRAŢIUXE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
urmatrirele Birouri de anunolurl: Se pronumeră la tiîte ofi-
In Viena: H. Oukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Oox. Augenfeld 4. Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Kelnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. OppoMks Naohf. Anton Oppelllt. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Goldber- Admmistraţiuneu, Piaţa mart
oer, Efesteln Bomat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagir
ourg.- Rarolyl 4. Ll9bmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria prarmond pe o colină 6 or. «*■> »ţ> Cu dusul în casă : Pe un si
şi 30 or. timbru pentru o pu­ ama DoSfei un tuba a» 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pra trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAIbE namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or sunt a se plăti înainte.
Nr. 29. Braşov, lura-Iarţl 9 (21) Februarie. 1899.

s’a mai putut provoca la încrederea orî-cum se va sfirşi crisa acâsta, fie nenorocirii, a participat la un consiliu de
monarchului şi a evitat tot-odată printr’o nouă ediţiă a domnirei par­ miniştri, a luat cu poftă destul de bună
Aşa-dera, după atâtea svîrcolirî de-a face şi cea mai mică amintire tidei „liberale" de pănă acum, fie prândul, şi la 2 ore a deschis seria obici­
şi alergări dela. Budapesta la Viena despre misiunea specială a lui Szell. printr’o fusiune şi nouă grupare, nuitelor audienţe, cari au durat pănă la 5
şi înderet, sorţii au căcjnt în defa- Din strîmtdrea şi necazul, în ffipt este şi rămâne, că domnirea de ore. După audienţe însă începu să se simtă
vorul cabinetului Banffy. Din mo­ care a ajuns, Banffy face acum o aprope trei-c]ecî de anî a partidei rău şi chiămâ la sine pe secretarul sâu pri­
mentul, când s’a ivit pe scenă de­ virtute, declarând, că se sacrifică „liberale" maghiare este profund vat Le Gali, la carei-i dise: „Iubite Le
putatul Szell, primind de-a dreptul pentru interesele şi pacea terei, dâr sdruncinată. Gali, nu sunt bine. Simt o mare durere
dela Majestatea Sa misiunea de-a se simte din cuvintele, ce le-a adre­ Acesta e singurul moment în la gât“. Pe la 6 ore preşedintele chiămâ
interveni pentru încheiarea unui com­ sat partisanilor lui, că-i cade greu vălmăşela crisei, care pote să satis­ din nou pe Le Gali şi-l întrebâ: „6re ce
promis între guvern şi oposiţiă, si- de tot, că trebue se-şî curme acti­ facă puţin şi majoritatea poporaţiunei pote să-mi fiă? Mă simt din ce în ce mai
tuaţiunea lui Banffy a devenit nesi­ vitatea sa de şef al guvernului în statului, care n’are a c | î nici un cu­ rău“. Secretarul văcju, că preşedintele se
gură, căci ’i-s’a pus în coste un fel mijlocul celor mai mari victorii, ce vânt la cele ce se petrec în parla­ clatină, grăbi dAr la el şi-l conduse la ca­
de control, ministrului-president de pretinde, că le-a raportat în cei patru ment şi în jurul său. In celelalte si- napea, unde-1 culcă între perinl. Intr’aceea
fapt şi de drept ’i-s’a creat un con­ anî ai guvernărei sale pentru idea tuaţiunea, — pe care o caracteri- Faure se plângea, că sufere mult, şi chesa,
curent prin inaugurarea acţiunei pa­ de stat şi naţiunea maghiară. seză aşa de nimerit faptul, că după că va muri. Mai târcliu se chiămâ un me­
ralele privitore la tratările de împă­ Ce-i drept, guvernamentalii şî-au ce Banffy a anunţat dimisiunea dic, apoi medicul de casă, profesorul Lan-
care a unui viitor ministru-preşe- făcut datoria şi au întimpinat dis­ sa şi a cabinetului în şedinţa de nelongue încă cu unul, au mers la ElysAe,
dinte. cursul său cu viue şi sgomotose Sâmbătă a camerei, el a fost salutat însă înzadar. Starea preşedintelui era des­
Banffy a sperat, că norocul seu, aplause. Atâta înse şi mai mult ni­ de mamelucii săi cu strigarea „eljen perată. Lângă patul improvisat se afla şi
care l’a ridicat peste tote aşteptă­ mic. Cei din partida guvernului nu Banffy", pe când întregă oposiţiă familia preşedintelui; mai târejiu veni şi mi-
rile în postul cel dintâiii în ţâră, s’au mai identificat cu părerile lui, striga: „eljen a Kiraly" — ne lasă nistrnl-preşedinte Dupuy, pe când Faure
nu-1 va părăsi nici de astă-dată şi a ci vorbitorul lor a declarat scurt şi nemişcaţi şi suntem de-o părere cu era în aionie. S’a adus în mare grabă şi
lucrat cu cei mai credincioşi ai sei cuprincjetor, în contra lui Banffy, că organul naţional săsesc din Sibiiu, un preot, care l’a provădut cu sfintele sa­
a
pentru a deveni erăşî tot el stăpân ei trebue se trateze mai departe cu când fţice, că vechia 4i° lă ger- cramente. După acAsta la eâte-va secunde
pe situaţiune. Un moment se părea, oposiţiă. mană: „arare-orî urmeză ceva mai Faure muri.
că-i vine în ajutor încăpăţinarea, cu S’a întâmplat adecă ceea ce bun", s’ar pute adeveri şi după că­ Mortea preşedintelui a produs pretutin­
care oposiţiă persista pe lângă con- era de prevecjut, că chiar între derea cabinetului Banffy. deni jale şi consternaţiune. Parisul întreg abia
diţiunile puse de ea, dâr t6te calcu­ membrii clubului „liberal", majori­ diminAţa a putut se afle despre catastrofa
lele, tote apucăturile şi suciturile tatea covîrşitore s’a întors pe partea
întărirea noului Metropolit. Pri­ din palatul ElysAe întâmplată Joi sAra.
n’au folosit nimic. Banfly cu cabi­ Ini Szell, „omul păcii şi al înţele- mim soirea, oă Majestatea Sa a dat înalta Deja în decursul nopţii ministrul-preşedinte
netul seu n’au putut se se mai ţină gerei". Astfel Banffy cn clicaşii aprobare actului alegerei de Metropolit a Dupuy a avisat pe preşedinţii camerelor şi
la cârmă. Oposiţiă n’a vrut se ce­ sei şi ai lui Tisza au remas de fapt Prea Sânţiei Sale episcopului loan Me~ pe miniştrii, apoi pe tote prefecturile des­
deze de loc, er după ce Banffy a în minoritate şi au fost desa- ţianu. Acest act a fost presentat monar­ pre mortea preşedintelui. Vineri ministrul
rupt şirul tratărilor cu oposiţiă, pro­ vuaţî şi de monarch prin faptul, că chului numai înainte cu trei dile, şi astăcjl preşedinte a adresat o circulară cătră toţi
punerile lui privitore la viitorea ac­ acesta a inclinat spre programul seu mâne va fi publicată aprobarea îu foia prefecţii şi subprefecţii, în care îi provocă
ţiune a guvernului n’au mai primit pacînic al lui Szell. oficială. Astfel, credem, că cel mult în cjece să nu-şî părăsAscă posturile, Ar dAcă sunt
aprobarea monarchului şi aşa nu i-a Se pote 4i° der despre Banffy, fiii© va pute urma instalarea noului Me­ în concediu, să se reîntorcă numai decât
e
mai remas alta, decât a-şî da dimi- că s’a înfundat vulpea în sac. Opo- tropolit. la posturile lor.
siunea. siţia jubileză şi triumfeză cu tot Cadavrul lui Faure a fost îmbalsamat
Espunerile şi propunerile lui dreptul, căci a dobândit un succes, Vineri. Imormântarea se va face Joi în 23
Szell, cari nu cereau de-a se declara la care ea însa-şî nu s’a aşteptat, sâu Mortea lui Felix Faure. Februarie pe spesele statului. Cadavrul va
resboiîi oposiţiei, ci reclamau con­ cel puţin nu în aşa mesură. învin­ Despre mortea preşedintelui republi- fi binecuvântat în biserica Notre-dame, apoi
tinuarea tratărilor de învoelă, au gătorii pe teren sunt astăzi appo- cei, Felix Fatire, se comunică din Paris o eu mare pompă militară şi civilă va fi pus
aflat ascultare la Majestatea Sa. Din nyiştii, kossuthiştii, ugroniştii şi cei mulţime de amănunte. spre veelnicâ odihnă în Pere-lachaise, în
causa acesta Banffy în conferenţa din „partida poporală." Minoritatea Se dice, că deja c’o di mai înainte cripta familiară.
de Vineri a partidei guvernului nu a bătut de-ooamdată majoritatea şi Faure nu se simţia de tot bine. Joi în diua Doliul în Francia este general. In şe-

FOILETONUL „GAZ. TRANS". femei nu a hotărît aşa de des şi aşa de statelor civilisate de atunci. Şi unde mai sionată, nu-i rămâne, decât a studia ou
puternic, ca în Italia cele mai importante este ţAră, afară de Italia, unde frumseţa bună-voinţă stăruitore acele direcţii ale
afaceri de stat. unor femei, nu cjic să fi aprins, der să fi poporului străin, pentru care viaţa din pa­
hotărît sorta finală a unor răsbAie; unde tria sa l’a pregătit mai puţin şi nu ’i-a
Gât timp Italia a fost lăsată în voia
I t a l i e n i i .
ei, o vedem schimbându-.şl într’una consti- femeile prin plăcerea, ce se spera dela cor­ deşteptat destulă luare aminte. Cine vrea
(Continuare) tuţiunile şi scoţând din isvor vecinie cur­ pul lor, să fi condus şi să fi dominat mai să scie, ce a fost Italia pentru omenire,
DAcă ne explicăm astfel particularita­ gător tot alte forme de viaţă publică, toc­ multă vreme nu numai relaţiile lumescl, trebue să aibă interes şi pricepere pentru
tea naţiunii italiene prin faptul, că în ea mai fiind-că fantasia şi reflecţia, sensuali- dAr şi cela bisericesc!? artele plastice şi literare, trebue să fie îu
personalitatea individului pretinde şi me­ tatea şi egoismul nu lucreză nicăirl în vA- Fiind-că în Italia omul, ca individ, se stare a admira puterea minunată, care l’a
rită mai multă considerare, dAr că tocmai cul de mijloc cu mai multă putere, decât simte mai slobod, mai singur, pasiunile făcut pe Italian destoinic întru producerea
prin acesta se produce o mai mare atomi- în Italia. Oare altă ţAră, afară de Italia, ne personale şi interesele personale au atârnat atâtor opere eterne, şi trebue să-şi dobân-
dă esemplul, ca importanţa unei case în' aici tot-dAuna mai greu în cumpăna sortei dAscă astfel putinţa de a înţelege şi a’l
sare pănă când nu intervine violenta ac­
ţiune de contopire a unei puteri mai privinţa relaţiilor bănescl sâ-i câştige si­ publice şi private, decât în alte ţări ale recunosce şi acolo, unde s’a arătat mai pu­
înalte: vom înţelege tot-de-odată, pentru-ce tuaţia unei Case Suverane de stat? Medi­ Europei. De unde urmAză, că cel ce vrea ţin capabil şi mai înapoiat în acţiunea sa.
cii, ÎDainte de a ajunge la suveranitatea să cunoscă însuşirile amabile şi admirabile Nouă arta ne apare prea uşor ca un
în Italia efectul unor cause generale a fost
pururea mai covîrşitor, decât în alte ţări. princiară, erau numai nisce bancheri. Ni­ ale poporului italian, nu trebue să le caute simplu accesoriii, ca un fel de ornamentică,
In acAstă privinţă o naţiune, în care le­ mic alta nu a rechemat pe bătrânul Cosmo în viaţa de familie, nici în viaţa politică, un articol de lux al vieţei, şi prin acesta
găturile colective au putere, Ar individul din exil, nimic nu i-a procurat în Veneţia în genere nu acolo, unde personalitatea se dăm numai dovadă, că în epoca nostră a
este redus, se raportă la o naţiune, în care acea distincţie, deja aprope princiară, de­ subordonAză, ci acolo, unde plenitudinea dispărut energica pornire şi trebuinţă, care
mai ales individul îşi legitimAză pretensiu- cât împrejurarea, că absenţa sa din Flo­ însufleţită a individului se pote desvolta au dat nascere frumoselor arte. DAr în Ita­
renţa se simţea, ca o jenă în tote aface­ cu totă splenddrea ei, adecă în sfera ar­ lia medievală s’a putut întâmpla, oa nisce
nile sale, ca şi o stâncă la o grămadă de
rile financiare, şi că astfel o putere mai tistică. opere, precum este vechiul crucifix din
nisip. Pe când stânca se pote să fie multă
vreme bătută de valuri şi furtune, fără a-şî înaltă, trebuinţa unui cerc mai întins şi Cine doresce să cunoscă din istoria Santa Maria Novella dela Florenţa, nu nu­
schimba forma, grămada de nisip cedAză prin urmare mai influent, s’au aliat cu stă­ unei naţiuni heterogene mai mult, decât mai să pue un întreg oraş îb mişcare, ci
ori cărei presiuni. Iu nici o ţeră, pote cu ruinţele amicilor săi pentru a-1 rechiăma. numele câtor-va persone şi unele date cro­ şi să-l facă a-şl închipui cu tot dinadinsul,
singura escepţie a Greciei, banii, nevoia şi Nimic cu a aşedat mai bine pe ilustrul nologice, trebue să se aştepte de mai îna- că terminarea acelei picturi este unul din
violenţa n’au produs efecte aşa de mari, , Lorenzo în ceDtrul intereselor italiene, ni­ inte, că nu va afla la ea nici un interes cele mui mari evenimente ale timpului.
ca în Italia; în nici o ţAră frumseţea unei mic nu l’a făcut mai indispensabil şi pen­ pentru nisce cestiunî, care din contră în pro­ (Va urma).
tru concetăţenii săi, decât faptul, că pri­ pria sa naţiune au mare însemnătate. Şi
') Vecii „Gazeta Transilvaniei“ N-rii 26 şt cepea şi în parte conducea eu vederile dAcă nu vrea să-şi formeze o părere gre­
27 a. c. cele mai largi relaţiile bănesc! ale tuturor şită, cel puţin unilaterală şi adese-orl pa­