Page 10 - 1899-03
P. 10

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                    Nr. 49.—1899.


         ale  societăţii,  un  mijloc  indispensa­          Spre  durerea  mea,  starea  pre-  de  mintea  omenescă,  a  binevoit  a  întorce     cârma  bisericei  nostre  naţionale  şi  cu  dra­
         bil de subsistinţă materială.                 sentă  a  sănătăţii  mele  nu-mî  permi­     întristarea  nostră  întru  bucurie.  Bucuria   goste  şi  veueraţiuue  vă  primesce  astărjl  în
               Ei bine, — ridicarea slăbiciunilor  te  a  participa  în  personă  la  ele,  der  nostră  este  justă,  nobilă  şi  curată,  pentru-   mijlocul  lor,  aşteptând  binecuvântare,  mân-
         de caracter la rangul virtuţilor, şi degra­ se-mî  fie  permis  a  saluta  şi  felicita,  că  isvoresce  din  câştigarea  bunurilor  mai   găere  şi  scut  de  apărare  între  ispitele  vie-
         darea virtuţilor la nivoul unor articolî  cel  puţin  din  depărtare,  pe  înalt  înalte,  ce  dau  mângăerea  şi  fericirea  tem­       ţ-i.  Dumnecjeu  V’a  dăruit  ru  o  inteliginţâ
         de  comerciu:  ore  astfel  de  apariţiunî  Prea  Sânţia  Sa  în  fruntea  bisericei  porală  şi  eternă  a  unui  popor.  Biserica  or­  superioră,  ca  să  înţelegeţi  a  face  voia  Lui;
         nu  constitue  neindoiosele  criterii  ale  nostre  naţionale,  şi,  însufleţit  de  spi­  todoxă  română  din  Ungaria  şi  Transilva­  V’a  dat  şi  un  suflet  nobil  şi  o  inimă  caldă,
         decadenţei morale ?!                          ritul  bisericei  felicit  pe  înalt  Prea  nia,  primesce  astădl  pe  capul  şi  conducă­  ca  să  voiţi  cu  tărie  şi  hotărîre  a  lucra  pen­
               Vedem  şi  aci:  doctrinele  false  Sânţia  Sa  cu  devisa  lui  Constantin  torul  său.  Cu  cjiui  de  astăcjî  ea  nu  mai      tru biuele poporului român.
         corump  moravurile  bune  ale  popo-  ce-i  strălucea  pe  fiirmament:  „In  hoc  este  îngrijată,  căci  sortea  sa  este  pusă  în          Dumnecjeu  să  Ti  dea  viâţă  îndelun­
                                                                    u
         relor.  Căci  —  fals  este  realismul  signo vinces .                                     mâni tari şi sigure.                          gată,  sănăta'  e  şi  putere,  ca  să  poţi  purta
         ace'a,  care  în  ordinea  fisică  a  lucru­       B i r c hi ş, 24 Februarie v. (8 Mar­         Clerul  şi  poporul  român  ortodox  din   sarcina  cea  grea  a  chiemării  archierescl  în
         rilor  nu  cunosce  alte  potenţe  reale,     tie n.) 1899.                                metropolie,  despărţit  de  ocupaţiunile  dil-   noua  posiţiune  înaltă,  ce  ai  primit,  făcân-
         decât: impins şi presiune, 6r în ordinea                                                   nice,  îmbrăcat  în  haine  de  sărbătore,  oa  şi
                                                                           Alexandru, Mocsonyi.                                                   du-Te  făclie  luininătore  a  bi3erieei,  părinte
         morală a vieţei, nu alte decât: princi­                                                    înoit  în  cugete  şi  simţăminte,  dă  laudă  şi   adevărat  al  poporulu’  şi  apărător  înţelept
         piul celui mai iare şi al egoismului. Is­                                                  mulţămită  lui  Dumne4eu,  pentru-câ  i-a  fost   şi întrepid al intereselor lui culturale.
         toria  ne  învaţă  tocmai  contrarul;             Instalarea Mitropolitului                dată  posibilitatea  a  alege  prin  representan-   Să trăescl mulţi ani!
         în vieţa poporelor potenţe!e ideale suni                                                   ţii  săi,  nu  după  multă  aşteptare,  după  do­
         cele mai eficace potenţe reale. Virtuţile                    Meţianu.                      rinţa  inimei  sale  şi  din  nâmul  său  pe  Ar­  Discursul  acesta  a  fost  salutat
         cetăţenilor, libertatea, dreptatea, morala         Am  adus  în  fruntea  numărului        chiepiscopul şi Metropolitul său.             cu  viue  şi  repeţite  se  trăiescă,  er
         în viaţa publică: aceste potenţe ideale       de  erî  memorabila  cuvântare,  ce  a             0,  cât  au  dorit  părinţii  noştri  şi  cât   însufleţirea  şi-a  ajuns  culmea  când
                                                                                                                                                  Metropolitul respunejend a rostit vor­
         sunt  acele  potenţe  reale,  cari  înteme-   ţinut’o  Metropolitul  loan  Meţianu  la      au  luptat  pentru  acest  drept;  dâră  ei  erau
         ieză  şi  paranteză  prosperarea,  gloria     instalarea  sa.  Voim  se  întregim  as­      nemângăiatl  pentru  sortea  tristă  a  bisericei   birea sa cătră cler şi popor.
         şi înflorirea, statelor şi a poporelor, er    tăcjî  raportul  publicând  în  întregi­     lor!  Un  secol  şi  jumătate  s’a  aflat  biserica
         demoralisarea distruge organismul lor,        mea  sa  şi  discursul  d-lui  archiman-     română  ortodoxă  din  Ungaria  şi  Transil­       Unirea Dalmaţiei si Croaţiei. In
                                                                                                                                                                                      9  .
                                                                                                                                                                                 .
                                                                                                                                                                              ?
                                                                                                                                                                         5
         şi duce spre prăpastie state şi popore.       drit  şi  vicariu  archiepiscopesc  Dr.       vania  lipsită  de  ierarchia  sa  naţională,  u-  şedinţa  dela  13  1.  c.  a  dietei  provinciale
               Vedem  decî,  că  pretinsul  rea­       Ilarion  Puşeariu,  ce  l’a  rostit  în  cali­  militâ  şi  aservită  intereselor  străine,  ceea-oe  din  Zara,  deputatul  naţlonal-croat  Cingria
         lism este un pseudo-realism, şi că, ade­      tate  de  comisar  al  Consistoriului         a  împedecat  pe  poporul  român  în  desvol-  a  înaintat  propunerea,  ca  guvernul  să-şi
         văratul realism nu este altceva : decât       metropolitan  pentru  conducerea  ac­         tarea lui culturală.                         esprime  dorinţa,  că  limba  oficiosă  a  tutu­
          adevăratul idealism.                         tului electoral.                                   Starea  acesta  auUcauonică  şi  păgu-  ror  oficiilor  de  finauţe,  justiţie  şi  adminis­
               Trăim  într’un  period  de  transi-          După-ce  a  deschis  şedinţa  Con­       bitore  a  deşteptat  în  fruntaşii  nemului  nos­  traţie  să  fiă  limba  croată.  Deputatul  Bian-
         ţiune.  Doue  direcţiuni  ale  vieţei,  dia­  gresului  de  instalare  şi  după-ce  s’a     tru  dorul  înfocat  de  emancipare  bisericescă,  chini  (partida  croată  a  dreptei)  a  propus,
         metral opuse: idealismul şi pseudo-reaiis  dat  cetire  în  orginalul  unguresc  şi         care  i-a  condus  prin  multe  lupte  şi  jertfe  ca  în  răspunsul  la  mesagiul  împărătesc,  să
         mul stau în luptă crâncenă, er noi ne gă­ traducere  română  rescriptului  minis­           la  restaurarea  vechiei  nostre  metropolii  is­  se esprime dorinţa, ca Dalmaţia să se unescă
         sim în mijlocul acestei lupte gigantice,  terial,  prin  care  se  notifică  aproba­        torice  naţionale.  In  fruntea  luptelor  purtate  cu  Croaţia  Slavonia  şi  să  se  alâgă  o  comi-
          a  cărei  isbândă  are  se  decidă  pdtc  rea  alegerii  de  Metropolit,  d-1  comi­       ou  perseverenţa  aceea,  ce  credinţa  tare  în  siune de 7 pentru desbaterea cestiunei.
         pentru  secoli  asupra  sorţii  poporelor  sar  Congresual  Puşeariu  a  rostit  ur­        dreptatea  causei  numai  e  în  stare  a  o  in­
          şi  a  civilsaţiunei.  Astâcţi  pseudo-re-  mătorul discurs:                               spira,  a  stat  grandiâsa  figură  a  marelui     Delegaţii  puterilor  la  conferenţa
          alismul este încă cuceritor, el şi-a cu­                                                   archiereu  Andreiu,  talentele  sale,  cuuoscin-   internaţională  de  pace  şi  desarmare,  vor  fi:
                                                                      Mărit. Congres!
          cerit state şi clase condncădre ale so­                                                    ţele  şi  energia  sa  au  putut  să  ducă  lupta   din  partea  Angliei  ambasadorul  ei  din
                                                              Preaonoraţilor Domni Deputaţi!
         cietăţii, er unicul asii al idealismului este                                               la  un  resultat  strălucit.  Pentru  restaurarea   Washington  Pauncefote,  a  Rusiei  contele
         singură numai biserica, care în tot*, for­          Representanţa  supremă  a  bisericei  or­  metropoliei,  biserica  ortodoxă  română  va   Stabil,  a  Germaniei  br.  Marschall,  a  Italiei
          mele  sale,  in  tote  timpurile  şi  la  tote   todoxe  române  din  Ungaria  şi  Transilvania,  fi  providenţialului  bărbat  pururea  recunos-   Visconti- Venosta, a Belgiei Bsrnaert şi a El­
         popdrele după firea ei genuină, are se        Congresul  ei  naţional,  pe  basa  dreptului  de   cătâre.                                veţiei Laschenall.
          represinte  direcţiunea  ideală  a  vieţii   autonomie  bisericâscă  asigurat  prin  art.  IX   Pătrunşi  de  suferinţele  părinţilor  noş­
          în evoluţiunea omenescă.                     de  lege  din  a.  1868,  a  ales  în  şediDţa  sa  tri,  dâră  tot-odată  însufleţiţi  de  bucuria,  că
               De  aci  putem  pricepe,  că:  de       dela  19  Decemvre  a.  tr.  în  cale  canonică  nouă  ni-a  fost  reservat  a  vedea  pe  toţi     Din dieta ungară.
          ce  este  îndreptat  curentul  anti-idea-    şi  constituţională  pe  archiepiscopul  şi  me­  românii  ortodocşi  din  Ungaria  şi  Transil­       (Desbaterea budgetului).
          list îndeosebi şi în prima linie în con­     tropolitul  său,  în  persona  înalt  Preasfinţi-  vania,  ca  pe  fiii  unei  mame,  întruniţi  în   Alaltăerl,  Luni,  s’a  început  în  camera
          tra  bisericei,  —  şi  că:  de  ce  stă     tului Domn Episcop loan Meţianu.              metropolia  nâstră  naţională,  şi  a  esercia   deputaţilor  desbaterea  asupra  budgetului.
          astăcjî  biserica  isolată,  în  mijlocul          Maiestatea  Sa  Prea  înălţatul  nostru  astăcjî,  în  înţelesul  canonelor  sântei  nostre   Se  vor  desbate  rend  pe  rând  următorele
          curentelor  duşmănose  ale  statului  şi     împărat  şi  Rege  Franciso  Iosif  I  s’a  îndu­  biserici  ortodoxe,  cel  mai  înalt  drept  cons­
                                                                                                                                                   posiţii  budgetare:  Curtea  regâscă,  Cance­
          ale societăţii.                              rat  preagraţios  a  aproba  acestă  alegere,  şi  tituţional,  cu  entusiasm  religios  să  cjicem   laria  cabinetului,  Parlament,  Cheltuell  co­
               De  aci  putem  judeca  iotă  gravi-    pe  alesul  nostru  a-1  întări  de  archiepiscop   cu Psalmistul:                         mune,  Pensiuni,  Datorii  de  stat,  Datorii  şi
          tetea  situaţiunei,  în  care  se  află  as-   şi metropolit.                                   „Veselâscă-se  inima  celor  ce  caută   împrumuturi,   Administraţia   internă   din
          tăcjî biserica.                                    Acum  dâră  înainte  de  tote  să  dăm  „spre  Domnul.  Căutaţi  pe  Domnul  şi  vă   Croaţia  şi  Slavonia,  Curtea  de  compturî,
               De  aci  putem  cuprinde  înse  tot­    laudă  lui  Dumnetjeu  celui  în  veci  mărit,  „întăriţi.  Căutaţi  faţa  lui  pururea.  Aduce-   Judecătorii  administrative,  Presidenţa  mi-
          deodată şi importanţa imensă, ce-o are       căci  a  pregătit  pentru  credinciosul  său  po­  „ţi-vă  aminte  de  minunile  şi  judecăţile   nisteriului,  Ministeriul  a  latere  şi  budgetul
          misiunea  culturală  a  bisericei  în        por  român  ortodox  acestă  di  de  bucurie,  „gurei lui“. (Psalm 104 v. 1—B).            ministeriului   croato-slavon-dalmatin.   Mai
          viaţa  poporelor;  putem  cuprinde  şi       şi  bisericei  ortodoxe  române  din  Ungaria      Una  dintre  cele  mai  frumose  trăsături   departe,  budgetele  ministeriilor  de  :  interne,
          spiritul adevărat al acestei misiuni cul­    şi  Transilvania  i-a  trimis  pa  mirele  ei  do­  caracteristice  ale  poporului  român  a  fost   comerciti,  agricultură,  culte  şi  instrucţiune
          turale,  care  nu  pote  fi  altul,  decât   rit,  scoţendu-o  din  doliul  văduviei  şi  din   şi  este  religiositatea  şi  moralitatea,  oeea-ce   publică, justiţie, honvedl şi finanţe.
          spiritul vi oralităţii.                      nesiguranţa  şi  îngrijirea  la  care  o  aruncase   în  lipsa  de  alţi  factori  culturali,  mai  ales   Şedinţa  dela  13  Martie.  Raportorul
               Scurt: misiunea culturală a biseri­     repausarea  în.  Domnul  a  fericitului  antece­  în  timpurile  cele  vitrege,  a  susţinut  în  el   Nemănyi  Ambrus  face  un  resumat  asupra
          cei, este moralisarea poporelor.             sor în scaunul metropolitan.                  trancuilitatea  şi  tăria  sufletâscă  şi  l’a  făcut   întreg  preliminarului  de  budget  şi  se  mul-
               Acesta  este  misiunea  fie-cărei             Apoi  să  mulţumim  din  adâncul  inimei   popor  brav  şi  folositor  patriei,  de-opotrivă   ţumesee  a  avisa  la  importanţa  problemelor
          biserici.                                    nostre  Prea  înălţatului  nostru  împărat  şi   cu  cele-lalte  popore  conlocuitore;  acâstă   cuprinse  în  el,  care  tote  aştâptă  resolvare.
                                                        Rege  Francisc  Iosif  I  pentru  preagraţiosa
                                *                                                                    însuşire  caracteristică  a  religiosităţii  şi  mo­
                               * .1:                                                                                                               După  el  a  luat  cuvântul,  membru  partidei
                                                       întărire  de  archiepiscop  şi  metropolit  a   ralităţii  şi-o  a  păstrat  poporul  român  prin   poporale
               Biserica ndstă noţionalâ înse, are  alesului  nostru,  precum  şi  înaltului  re­     ţinerea  cu  tărie  la  religiunea  strâmoşâscă.
                                                                                                                                                        Conte  I.  Zichy.  El  spuse,  că  oposiţia
          se  urineze  în  misiunea  sa  culturală  gim  al  ţării,  peutru  binevoitorea  reco­     Vechia  metropolie  a  Românilor  ortodocşi   stă  acum  faţă  ’n  faţă  c’o  partidă  mai  mare
          o ţîntă îndoită: moralisarea şi conserva  mandare  şi  sprijinire  a  alegerii  săvârşite   din  Ungaria  şi  Transilvania  a  fost  pentru   a  guvernului.  Se  ocupă  amănunţit  cu  pro­
          rea  naţională  a  poporului  român;  căci  prin Congres.                                  poporul  român  „alma  mater“,  care  cu  iu   gramul  guvernului,  pe  care  în  multe  pri­
          biserica  nostră,  ca  parte  integrantă           Ast-fel  uşuraţi  în  simţămintele  nostre   bire  adună  la  sinul  său  pe  toţi  fiii  săi.  De   vinţe  îl  află  liniştitor.  Dă  espresiune  spe­
          a  Românismului  genuin,  este  biserică  prin  espresiunea  recunoscinţei  nostre  la     acestă  metropolie  este  legată  întrega  isto­  ranţei,  că  pe  cum  oposiţia  s’a  înţeles  cu
          naţională.  Er  ţinta  îndoită  a  misiunei  aceia,  cărora  se  cuvine,  ne  credem  a  fi  la   rie  naţională  a  poporului  român  din  patrie.   Szell  în  conferenţa  partidelor,  tot  aşa  va
          sale  culturale  este  şi  îndoit  de  grea,  înălţimea  onorificei  nostre  misiuni,  când   Ea  ni-a  conservat  limba  şi  literatura  na­  succede  o  înţelegere  cu  el  şi  în  viitor.
          căci  în  cţilele  nostre  poporul  român  pe  iubitul,  alesul  şi  întăritul  nostru  archie­  ţională  şi  de  ea  şi  prin  ea  s’a  adăpostit
          nu  nulnai  în  moralitatea  sa,  ci  şi  în  piscop  şi  metropolit,  îl  îutroducem  în  scau­  şi  adăpat  nemul  nostru  cu  apa  cea  vie  su­  Oratorul  însă  nu  e  mulţămit,  că  ministrul
                                                                                                                                                  preşedinte  n’a  făcut  amintire  în  programul
          ■esistcnţa sa naţională este ameninţat  nul strălucit al vrednicilor săi antecesori.       fletâscă.                                    său  despre  o  mulţime  de  cestiunî,  cari  ar
          de spiritul pseudo-realist, ce domnesce            (A.ci  comisarul  Dr.  Puşeariu,  păşind     Pe  scaunul  plin  de  mărire  al  acestei   fi  trebuit  amintite.  Programul  bisericesc-
          astăcţî în Ungaria.                          spre  Preasfinţitul  Archiereu,  îl  conduce  de   venerabile  metropolii,  s’a  introdus  şi  ridi­
                                                       la  scaunul,  pe  care  se  aşeejase,  la  scaunul                                          politio  al  guvernului  nu  va  consolida  ra­
               Der  biserica  naţională,  misiunea                                                   cat  astăcjî  bărbatul  doririlor  inimelor  nos­  porturile  bune  dintre  biserică  şi  stat.  Mai
          ■sa sublimă şi grea num ei în neştirbita     archiereului,   înalt   Prea   Sfinţitul   urcă                                            ales  desaprobă  susţinerea  legei  despre  ne-
                                                       treptele  şi  stă  în  scaun  cu  sfânta  cârjă  tre,  care  prin  activitatea  sa  mănosă  în  via
          ei  organisare  o  pote  îndeplini.  Con­    în  mână,  er  corul  seminarial,  condus  de  Domnului,  ca  episcop  al  unei  diecese  din   confesionalitate.  La  fine  declară,  în  numele
          servarea  neşterbită  a  principiului  profesorul  G-.  Dima,  întonâză:  „Pe  stăpâ­      metropolia  nâstră,  într’un  restimp  aprope
          autorităţii  şi  disciplinei  bisericesci,   nul  şi  arebiereul  nostru,  Domne  păzeşte-1!   de  un  pătrar  de  secol,  prin  zelul  şi  devo­  partidei, că primesce budgetul.
                                                       Intru  mulţi  ani  stăpâue!“  Momentul  era                                                      I.  Asboth.  Declară,  că  va  sprijini  cu
          neşterbită  domnie  a  interesului  co­
                                                       înălţător.                                    tamentul  său  pentru  biserică,  pentru  pro­  bucurie  politica  guvernului,  fiind-că  află  îu
          mun  şi  necondiţionata  subordinare
                                                             Comisarul  întoreendu-se  la  locul  său   gresul  cultural  al  poporului  român  şi  pen­  ea  tendinţă  conservativă.  Ungaria  are  multe
          de  orî-ce  interes  particular,  spiritul   presidial,  urmeză  acum  a  rosti  şi  mai  a-  tru  binele  patriei,  a  dat  probe  învederate  probleme  de  resolvat,  cu  cari  a  rămas  BO
          legalităţii,  dreptăţii  frăţietăţii,  al  pa­  vântat  următorele  la  adresa  deja  instalatu­  despre  vocaţiunea  sa  apostolică,  spre  mă­  de  ani  îndărăt  faţă  cu  desvoltarea  euro-
          triotismului  şi  loialităţii  cătră  tron  lui Archiepiscop şi Metropolit):               rirea  numelui  lui  Dumnedeu  şi  spre  feri­  până  modernă.  Aşa  d.  e.  cestiunea  socia­
          —  acestea  constitue  spiritul  bisericei,          Mărit Congres!                        cirea nâmului şi a fiilor săi sufletescl.    listă,  care  nu  se  pote  înăbuşi  cu  pusei
          de  care  tot  fiiul  devotat  bisericei           însemnat  şi  măreţ  act  este  acesta  în   Înalt  Preasfmţite  Părinte  Archiepis­  Mannlicherşi  Kropacek.  Mişcarea  a  încetat
          este  şi  are  se  fiie  însufleţit,  şi  acest  vieţa nostră bisericescă!                 cop şi Metropolit!                           deocamdată,  ea  însă  esistă  totuşi.  Pe  tote
          spirit va fălf'ăi negreşit şi asupra festi-        Dumnejeu  cu  puterea  şi  bunătatea         Clerul  şi  poporul  din  metropolie,  prin  terenele  acjl  în  Ungaria  nu  este  decât
          vitâdor frumâse de instalare.                sa  nemărginită  şi  cu  sfatul  său  necuprins  ropresentanţa  sa  legală,  V’a  încrediuţ&tsem'fo's marasmus. Ţâra întrâgă e cuprinsă
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15