Page 101 - 1899-03
P. 101
ltEIUCŢIUNEA, „qazeta“ iese în flacare iţi.
Uilnistraţiunea şi Tiposrafla. Abonamente pentru Anstio-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe săse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiHISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormăttîrele Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tdt.e ofi-
In Viona: M. Qukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Heinrioh Sohnlok. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppollk. m Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmixtrafiuneu, Piaţa nan
er, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etacit
Surg: Marolyl & Uobmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şt st
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., petrei luni 2 fl. £0 ci.
ria Rarmond pe o colOnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe DC ai
şi 30 or. timbru pentru o pu ( 3 ^ T i a , : r ^ e r d e I D \ x : r x L l 3 3 - e c ă , 1 3 ) 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. p< trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele c&t şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 69—Anul LXII. Braşov, Duminecă 28 Martie (9 Aprilie).
erau tot-odată convinşi în interiorul mai şi numai pentru Maghiari şi însă nu este altceva decât totalita
lor, că ceea ce se cjice despre „era pentru interesele lor de cultură, ba tea cetăţenilor, car! trei din patru
Nou abonament nouă" nu p6te fi, decât o apucă se jăluesce amar, că ’i-se dă încă părţi în acest stat trăesc din agri
la tură pentru a împăinjini ochii ce prea puţin, ca să pâtă să le facă cultură, prin urmare trei din patru
Gazeta Transilvaniei. lor lesne crecjătorî. Când au văcjuţ, ţestul ? părţi a datoriei de stat trebue s’o su
că în noul ministeriu au intrat vre-o
„N’avem timp de perdut", strigă porte classa agricultorilor. Şi anume,
Cu 1 Aprilie st. v. 1899 patru miniştri, cari au lucrat alături d-1 Wlăssics şi cere să i-se dea mai 1650 miliâne se vine pe proprietarii
cu Banffy şi între aceştia şi minis multe mijlâce, ca să potă lucra cu depământ; împrumuturile hipotecare
se deschide nou abonament, la care
învităm pe toţi amicii şi sprijinitorii trul de instrucţiune publică Wlăssics, mai mult succes pentru cultura ma (pe pământ) fac 1380 milione, cele
foiei nostre. omenii cuminţi s’au întrebat: cum ghiară. Va înfiinţa cele 1000 şcole cambiale 1700 milione, la olaltă 4730
pâte fi vorbă de o „eră nouă" cu de stat maghiare poporale, cari se milione fl. Decă se va avă în vedere,
Preţul abonamentului: omeni vechi? spunea, că au fost proiectate de că valârea tuturor proprietăţilor este
Pentru Austro-Ungaria: Şi cum-că aceştia au avut multă Banffy, ridicând câte 200 pe fia-care de 5000 milione fl., er datoriile con
pe un an........................................12 fl. dreptate, o dovedesce în modul cel an; va înfiinţa şi Kişdedovurî, pănă trase sunt de 4730 milione, reiese,
pe şâse luni.....................................6 „ mai strălucit vorbirea, ce a ţinut’o acum însă din lipsa de mijloce nu că de fapt pământul este îngreunat
pe trei luni......................................3 „ erî în camera ungară ministrul mai 30 pe an a putut să ridice. cu aprope atâta datoria, cât face va-
pe o lună . ..................................... 1 „ Wlăssics cu ocasiunea desbaterei Tote acestea însă, cjice, sunt nimic lorea lui în banî. — Datele acestea
Abonamente numai la numeral poporal budgetului ministrului de culte şi pentru ceea ce se pretinde la clădirea pun pe griji pe purtătorii politicei
de Dumineca: instrucţiune publică. O oră şi jumă culturei naţionale maghiare. maghiare fără deosebire. — In şe
tate a vorbit d-1 Iuliu Wlăssics, des Er naţionalităţile nemaghiare cu dinţa de alaltăerî ministrul de agri
Pentru Austro-Ungaria: făşurând în t6te amănuntele sale ce se aleg? Cu declararea, ce o cultură Darânyi a ţinut un lung dis
pe un an..........................................2 fl. programul politicei lui culturale. face Wlăssics înaintea dietei, că în curs, în care a semnalat mulţime de
pe şâse luni.....................................1 „
Atâta timp i-a trebuit pentru a viitor el se va strădui să pună şco- reforme, ce are de gând să introducă
Abonarea se pote face mai uşor arăta, că se înşelă amar acela, care lele lor sub pază şi mai strictă. pentru îmbunătăţirea stărilor pe acest
prin mandate poştale. ar crede, că densul sub guvernul Atâta e ce ne dă „noul sistem": teren. Vorba-i vorbă, dâr să vedem
A dministraţiunea. Szell va urmări o politică culturală biciul şi puterea brutală! faptele.
în alt spirit, de cum a făcut’o sub Scopurile şi tendinţele stăpâni- *
guvernul Banffy. rei unguresc! faţă cu învăţământul Pe când ţâra e bântuită în lung
A vorbit de politica bisericescă, nostru însă să nu ne descuragieze. şi larg de calamităţi isvorîte din stă
Faptele dovedesc! de învăţământul superior, de scolele Din potrivă: ele trebue să ne îm- rile aceste triste, şovinismul unguresc
medii, de scâlele poporale, de sco pinteneze 'şi mai mult, ca să ne violent nu vre nicî-decât să se astâm
Când şi-a desfăşurat programul lele civile, de „kisdedovurî" şi în unim puterile în lupta de apărare, pere, buiac şi provocător el îşî face
noul ministru-preşedinte Szell, urma urmă şi de politica sa cu privire la cac! merge pe viâţă pe morte. Cre drumul nenorocit în paguba liniştei
şul lui Banffy, el a asigurat, că în răspândirea artei; a vorbit despre dinţă tare să avem în viitorul naţiu- şi bunăstării publice a cetăţenilor în
guvernarea ţerei va lucra după „lege, tâte arătând, pănă la cele mai mici nei nâstre şi în învingerea drep majoritate covîrşitore nemaghiarî.
drept şi dreptate '. Mai târrjiu, cu amănunte, car! sunt intenţiunile şi tului şi a dreptăţii! Poftele lui sunt vecinic nesăturate.
1
alte ocasiunî şi în alte vorbiri, a re planurile sale. Dâr în întreg acest Ca să dovedim, n’avem decât să ne
peţi t acestă asigurare şi foile ma lung discurs n’a amintit nici măcar Revista politică. provocăm la caşul întâmplat er! a
ghiare, vesele şi încântate, că s’a cu un cuvânt de îndatorirea, ce o fost săptămâna în comuna Tolna lo
putut face împăciuirea în dietă, sus are statul şi guvernul, chiar şi după Săptămâna acâsta s’au început cuită în mare parte de Nemţî (Şvabî).
ţineau şi susţin, că după sistemul legile în fiinţă, de-a ocroti şi ajutora din nou, după vacanţele de Pasc!, Preotul catolic din acea localitate a
păcătos al lui Banffy a urmat acum şi învăţământul naţionalităţilor ne desbaterile dietei ungare In desbatere avut nechibzuita ideiă de a începe
o stăpânire, care va sci se preţuâscă maghiare, de-a promova şi cultura este budgetul ministeriului de agri să predice unguresce poporului. Pasul
libertatea şi drepturile cetăţenilor. lor, ci s’a ocupat numai şi numai cultură. Cu prilejul acesta deputaţii lui nesocotit a făcut, ca poporul să
Vorbele erau frumose, ba um de causa „culturei naţionale ma din oposiţiă au luat cuvântul pentru părăsescă indignat biserica şi să pro
flate chiar. Unde erau însă faptele, ghiare", a căreia întărire şi lăţire, a arăta marile neajunsuri pe terenul testeze în potriva atentatului, ce se
cari să dovedăscă, că ele eşiau din cjice, este basa politicei sale. politicei economice. In deosebi ei au face la limba lui naţională. Gazetele
convingerea, că în adevăr noua stă Unde rămâne devisa: „lege, stăruit asupra sarcinelor şi greută unguresc! au făcut sfară mare din
pânire află de lipsă a face cevaşî drept şi dreptate", când cu călcarea ţilor, ce în formă de datorii apasă pricina purtării brave a Şvabilor, şi
pentru îndreptarea stărilor misera- legei, cu sfărîmarea dreptului şi cu pământul şi pe proprietari. Grijile în loc de a mustra pe fanaticul popă
bile, ce le-a lăsat moştenire guver nimicirea dreptăţii, ministrul ungar pentru relele stări de lucruri pe acest catolic maghiarisator, şi-au umplut
narea de patru ani a lui Banffy? se căsnesce să dovedescă înaintea teren sunt şi forte întemeiate, şi âtă colânele cu bulă şi ocară la adresa
Să aşteptăm să vedem, cji ceau dietei, că el t6te milionele, câte ’i-le de ce: Statul — după cum arată celor ce, protestând în chipul acesta,
âmenii înţelepţi, cari nu merg după pune la disposiţiă pentru trebuinţele unul din corifeii stângacilor — are au arătat, că nu vor să se maghia-
vorbe gole. Der când cjiceau acesta, ministeriului său, le cheltuesce nu datoria de 2200 nntiâne florini. Statul riseze.
*
FOILETONUL „GAZ. TRANS". ca şi când acela ar fi causa tuturor la mână! Să-tnî dai a treia dorinţă, vîrau capetele pe ferestră şi-şî cji
nenorocirilor lui. „Ce să fac eu acum cu care-m! eşti dator; altfel nu scapi ceau unii: vine Petre jucăuşul; er
cu căruţa şi cu calul, ce-m! folo- de mine; deci în minuta asta pof alţii cjiceau: vine împăratul jocului.
Inima cea rece. sesce sticlăria şi mulţimea cea mare tesc să am două-sute de mii de ta Da, împăratul jocului, bogatul sti
de sticlă? Când eram un simplu căr ler! şi o casă!" ţ)icând acestea, el clar! Al treilea însă clătea din cap
(Urmare). bunar, trăiam mai voios, mai fără scutură sdravăn mâna, cu care prin şi (jicea: Vom mai vede cum stă
Iutr’aceea însă sticlăria lui Pe- griji. Acum nu sciu când vor veni sese pe micul om, care însă într’a- cu averea lui, că se vorbesc despre
trea mergea spre ruină şi la asta dela judecătoriă să-mi secuestreze ceea se schimbase în sticlă, ce multe datorii şi în oraş se vorbesce,
era de vină nepriceperea lui. Sticlă averea pentru datorii!" clocotea şi ardea în mâna lui Pe că va eşi judecătoria se-i secuestreze
făcea el, câtă numai se putea face, — „Aşa?" îi cjice omuţul de trea ca un foc când o bobotesce tâte.
dâr cu sticlăria de-odatâ nu cum sticlă. „Ya se cjică eu port vina, mai pogan. Omuţul însă nu se mai Intr’acestea Petre ajunse ia os
părase şi secretul, unde s’ar pută decă tu eşti nenorocit? Acesta e 4ăria nicăirî. pătăriă şi salută pe âspeţ; voios;
vinde mai bine. Cu timpul nu mai mulţămita pentru facerea mea de Mai multe c^ile îi aduse aminte se coborî din căruţă şi strigă: „Bună
scia ce se facă cu atâta sticlă, şi bine? Cine tea îndemnat să-ţî cer! mâna lui cea umflată despre nemul- săra, ospătare, aici e grosul Ezechil ?"
astfel o vindea cu jumătate preţul astfel de prostii? Ai vrut să fii sti ţămirea şi prostia lui. Apoi îş! înă Şi o voce ca dintr’o bute-i răspunse :
la speculanţi ambulanţă, numai ca clar, şi nu sciai unde se vinde sticla. buşi mustrarea consciinţei şi-şîcJDe: „Hai numai înăuntru, Petre, locul
să-şî pâtă plăti lucrătorii. Nu ţi am spus, că trebuia să-ţ! cer! „Şi decă-ml vor vinde fabrica şi tot teu e ţinut, suntem aci la cărţi!"
Intr’o sâtă ârăş! mergea el dela prevedere? Pricepere, Petre, price ce am, îmî mai rămâne totuşi gro Aşa întiă Muno Petre în ospătăriă,
ospătăriă acasă, îngândurat de pier perea ţi-a lipsit!" sul Ezechil. Câtă vreme are el Du se aşecjă la masă şi începu să jâce
derile întreprind erei sale, deşi beuse — „Ce pricepere şi minte mineca ban!, eu încă nu le voiu cărţi. Şi jucară ei, jucară; pe când
multişor vin ca să-şî uite de ele şi strigă Petrea înfuriat, „eu am atâta duce dorul". alţi 6men! de cinste prinseră a meige
să fie cu voia bună. Atunci observă, pricepere, ca orî-ce om din lume. Da, Petre! Dâr dâeă el n u m a i acasă, colea pe ’nsărate, ei jurară
că cineva merge alăturea cu el şi, O seţ! arăt eu ţie, om ut de sticlă!" are?.. Şi tocmai aşa se întâmplă în- 1 i şi mai departe la luminare. Doi ju
privind mai bine, văcju, că-i micuţul Cu aceste vorbe apucă pe omuţ de tr’o d,i. Intr’o Duminecă se duse el căuş! cjiaeră: „Acum e destul, noi
om de sticlă. Cum îl cjarl, se înfuriâ, după cap şi-i strigă: „Acum te am adecă cu trăsura la ospătăriă. Omenii trebue să mergem acasă la neveste
