Page 102 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 69.—1899.

Alaltă-erî s’a deschis în Carlo- Bucurescî. Duminecă s’a ţinut în de ale statului, va procede riguros în contra prin acâsta a-ţl dat un nou imbold des-
veţ Sinodul episcopesc sârbesc, care sala „Dacia“ o mare întrunii e publică. păcătoşilor. Etă ce scrie acuma oficiosa voltărei ţărei nâstre.
va fi chiămat se decidă asupra um­ Un public forte număros a partici­ „Corespondenţă de Budapesta : Vă mulţumesc pentru spriginul, ce
11
plerii scaunului episcopesc vacant pat la întrunire. Mai înainte de a-se „Precum aflăm, Dr Jancso Benedek, l’aţl dat guvernului Meu, votând şi alte
din Bacîca (Novi-Sad). împrejurările deschide adunarea, printre public care fu luat în serviciul presidiului mi­ legi necesare pentru satisfacerea trebuinţe­
în care s’a deschis acest Sinod, dau s’au împărţit esemplare din broşura nisterial, a fost dimisionat din funcţiunea lor generale şi locale. Rog, cu d-vâstră îm­
lucrărilor lui o deosebită însemnă­ lui Banffy tradusă în românesce. Au acesta . preună, pe Atotputernicul, să oorotâsoă
u
tate şi mai ales Serbii aştâptă cu vorbit d-nii Maiorescu, Delavrancea, Va să cfi & cercetarea a avut ca ur­ totdâuna scumpul Meu regat, şi să întă-
G
mare încordare sfîrşitul lui. S’a în­ Marghiloman, Take Ionescu, N. mare mai întâih depărtarea lui Jancsd, cel râscă în inimele cetăţenilor sentimentele de
tâmplat, ca în ajunul deschiderii Sino­ Fleva şi C. Disescu, toţi condam­ care, după cum credem, a redactat la po­ datorinţă şi alipire cătrâ patriă, cari fac să
dului se isbucnâscă o mare certă în nând politica ministrului-preşedinte runcă acel act sosit la răposatul metropolit fiă mari ţările şi popârele, şi cari au dat
sînul bisericei sârbesc! din ţâra. E- Sturdza în cestiunea naţională. La Miron în afacerea şcolelor din Braşov, care şi României un mare şi puternic avânt.
piscopul sârbesc Zmejanovicî din Ver- urmă s’a primit o moţiune prin care a fost aprins o cârtă în România, susţiin- Cu aoâsta declar sesiunea corpurilor
şet a acusat pe patriarchul Branko- se aprobă declaraţiunea oposiţiei par­ du-se din partea guvernamentală, că ar fi legiuitore de închisă.
c
vicî c’o mulţime de fapte abusive şi lamentare şi în care se 4i e> ca ce­ falsificat. Jancso este bănuit, âr în Peşta Carol .
a
între altele a declarat, că nu vre se tăţenii vor lupta alături cu ea pen­ pote deja şi dovedit, ca autor şi al broşu-
mai recunoscă autoritatea patriar- tru răsturnarea guvernului. Oposiţia rei despre politica de naţionalitate a lui Pagini alese.
chului şi a comitetului permanent a a mai conchiămat o întrunire mare Banffy, şi credem tare, că a scris’O tot la
Congresului naţional bisericesc, pănă tot la „Dacia“ Marţi, unde aseme­ provocarea lui Banffy. Demisionarea lui Din luptele I t a l i e n i l o r pentru
când patriarchul nu se va limpecji nea s’au ţinut vorbiri înfocate. este un semn vădit, că-1 consideră vinovat. libertate.
de faptele ilegale şi de adusurile, ce In şedinţele din urmă ale Ca „Ou Jancso Benedek, scrie „Alkotmapy",
XX.
i-se impută. In urma acesta patriar- merei şi Senatului oposiţia a adresat a eşit din secţiunea naţionalităţilor —
cliul a făcut, ca episcopului Zmeja­ guvernului o mulţime de interpelări. sufletul. In dilele următbre se vor întâmpla Periodul de trans'ţiă. — Baronul Eioasoli. — Cavour
printre streini. — Eevenirea lui Cavour.
novicî se i-se subtragă plata şi se D-l Take Ionescu a desvoltat inter­ şi alte dimisionărl de acestea, cari tote vor
se pornescă cercetară disciplinară în pelarea sa asupra politicei generale sta în legătură cu faimosa broşură". După orî-ce mişcare de mare
contra lui. Intregă afacerea acâsta a guvernului. Cât pentru noi nu credem şi nu ne avânt, dâcă prin acel avânt nu s’a
nu e încă limpecjită, p6te că Sino- Miercuri sesiunea camerelor a fost încredem în nimic, pănă-ce nu ne vom con­ atins încă ţintă finală, apoi cel mai
’dul se va ocupa în rândul lucrărilor închisă prin un mesagiu regal cetit vinge. Să vedem der mai întâih faptele şi primejdios timp e timpul de trecere,
lui cu ea. Amintitul episcop nu s’a de cătrâ primul ministru Sturdza. apoi vom spune şi noi părerea nostră. de „transiţiâ", pănă la vre un alt
presentat la Sinod. Sinodul a tost Mesagiul regal fu primit de grupu­ moment potrivit de opintire, de
deschis de comisarul regesc br. Fe- rile unite ale oposiţiei cu vii aplause, asalt. Căci în acest timp de tran-
dor Nicolicî printr’o vorbire ţinută căcî în închiderea sesiunei ele văd închiderea parlamentului român. siţia, mulţimea vecjând, că totă sfor­
în limba maghiară. După vorbirea un triumf al obstrucţiunei lor în ţarea n’a putut duce la scopul pus.
de deschidere s’a cetit rescriptul contra guvernului. Mercurî, la orele două, s’a în­ de regulă slâbesce în nădejde, se
prea înalt prin care se concede ţi­ * chis sesiunea Corpurilor legiuitâre moleşesce, încât abia o mai poţi
nerea Siuodului. S’a ridicat din nou române, cu următorul mesagiu al mişca.
comisarul Nicolicî şi a adresat pa- In sfirşit se scie acum positiv, tronului: Intr’un atare period primejdios
triarchului şi episcopilor o vorbire că Invitările pentru conferenţa inter­ „Terminate fiind lucrările acestei se- întrară şi Italienii după pacea dela
naţională de pece s’au trimis tuturor
în limba serbescă, la care patriarchul guvernelor din statele, cari având siunî legislative, Vă mulţumesc pentru Villafranca, pace, care în aprinderea
a răspuns tot sârbesce. Şedinţele Si­ zelul, de care a-ţl fost stăpâniţi la discuţia lor, nu-’i prea muiţămise, încât şi
nodului se continuă. propria lor armată, se vor representa asupra legilor supuse esaminârei d-vostră. Cavour se retrăsese din fruntea gu­
O scire telegrafică din Haga anunţă, Intre aceste legi, budgetul ocupă locul vernului.
că Vaticanul (Papa) şi Bulgaria n’au Der nu-i mai puţin adevărat,
Luptele naţionale dintre Cehî şi fost învitaţî. Faţă cu conferenţă, prim. Prin restabilirea echilibrului în bud­
German! în Austria nu înceteză. Fiă- Statele-Unite ale Americei iau o po- get, a ţi adus finanţele nostre la cale si­ că nu li-au lipsit Italienilor nici băr­
care parte luptă cu înverşunare pen­ siţiune deosebită. Guvernele din gură. Cu votarea legei despre învăţământul baţii devotaţi în timpul acesta, băr­
tru susţinerea dreptului ei de limbă, Uniunea americană au dat ordin re- profesional, a-ţl pus coronă operei de mari baţi, cari prin ţinuta lor proprie, au
însemnat este în privinţa acesta un presentanţilor lor să declare, că nu reforme pe terenul instruoţiunei publice. stat pilda în mijlocul fraţilor lor şi
articul al foiei fruntaşe cehe „Na- pot primi un proiect de desarmare Legea acesta corăspunde unei necesităţi au ţinut în ei încă treză făclia în­
rodni Listy", în care se face decla­ totală orî parţială, de6re-ce Ame­ mult simţite, de-a educa, anume, nu nu sufleţirii, care la timpul seu se dea
rarea, că ar fi o mare greşâlă din rica este în privinţa înarmărilor mult mai bărbaţi erudiţi, ci şi bărbaţi pentru flăcări mari.
Aşa era, de pildă, în Florenţa,
partea dietei boeme din Praga, decă îndărătul celor-lalte state. La confe­ viaţa practică. Necesitatea acestei legi ne
ea n’ar trage în cercul desbaterilor renţă vor fi representa te 19 state era impusă de apăsarea generală a acti- baronul Rioasoli, numit şi „baronul
de fer", pentru caracterul seu din
ei şi dreptul de stat boem, după-ce europene, mai departe Statele-Unite vităţei secolului, în care trăim, şi de rapor­ cale afară hotărît, neînduplecat şi
s’a zădărnicit speranţa Cehilor, că nord americane, Siamul, Persia, China turile economice ale României însa-şi.
obstrucţiunea Germanilor va nimici şi Japonia. A-ţl votat în sesiunea acâsta mai aprig, coborîtor diutr’o veche fa­
centralisaţiunea. Articulul aviseză multe convenţii internaţionale, de extremă milia florentină. Era acel bărbat,
corona, că speranţa de a-se împăca importanţă: convenţia sanitară din Ventţia, care la 1849—59, vecjându-se înşe­
5
J
5
vr’odată Cehii cu forma de stat înau- Dela secţiunea naţionalităţilor. care unesce tote statele Europei în contra lat în speranţele, ce le pusese în
#
gurată de Maria Teresia, pote fi pri­ Sciu cetitorii noştri, că e vorba aici de- pericolului importului de bole din extre­ Leopold II, i-a trimis întro cji înapoi
tote decoraţiile, ce le avea dela
vită ca deplin căcjntă, căci Cehii — faimosa secţiune înfiinţată de Banffy pe mul Orient; convenţia dela Washington des­
cjice — nu vor pune arma jos nici lângă presidiul ministerial, cunoscută la noi pre comunicaţia postată în lumea întrâgă, acesta, în semn de dispreţ pentru
atunci, când ei n’ar fi sprijiniţî de sub numele de „secţiunea lui Jeszenszky". care ameliorezi raporturile amicale între ţinuta lui.
După Villafranca el fu ales pre­
cele-lalte seminţii slave din imperiu. Făcendu-se mare svon în dietă, că broşura popore în mod deosebit; convenţia dela şedinte si consiliului de Toscana,
— Va se nu e nici o speranţă banffystă, despre care am vorbit în numerii Haga, care reguleză mai multe puncte im­
de împăcare între Cehî şi Germani. trecuţi, ar fi fost scrisă de unul din amin­ portante din dreptul internaţional. Prin în care posiţiă se distinse prin o
tita secţiune, care a împrumutat tbte da­ votarea convenţiei de căi ferate şi telegrafo- hotăâre rară faţă de diplomaţii pu­
tele oficiale de acolo, soim că ministrul- postale cu Germania, a-ţl pus regatul Ro­ terilor, ce nu vedeau bucuroşi miş­
Ţinând firul întâmplărilor din preşedinte Szell a dis, că nu soie să se fi în­ mâniei într’o continuă şi regulată comuni­ carea de unitate a Italienilor. Li-a
România, vom relata pe scurt, cele tâmplat acâsta, der va face cercetare şi decă caţia economică cu ţări industriale şi bo­ trimis într’o Ji o solia aprâpe pro-
petrecute în săptămâna acesta în va afla, că se va fi făcut abus ou secrete gate şi cu statele vecine din Orient; âr vocâtore, declarându-le, că îşi va da

şi copii". Der Petre cărţaşul învitâ vcm vedâ!" Petre aruncă şi el căr­ în fine căutară ei înşi-şî în buzuna putut’o spune, când nu voiai a sci
pe grosul Ezechil se mai rămână. ţile, der el avea 18, şi o vâce lină rele lui, se înfuriară şi blăstămară, nimic de mine, ci ai alergat nebu-
Acesta lung timp şovăi, der în urmă bine cunoscută lui îi şopti: „Aşa, că Petre cărţaşul e un fermecător ne8ce la piticul cel de sticlă. Acum
dise: „Bine, se-mî număr mai întâiu acâsta a fost ultima“. periculos, şi că ar fi trimis toţi banii vecţl, ce are omul de acolo, că des-
banii, apoi putem începe, der numai El privi în jur şi Michel Ho- câştigaţi şi ceilalţi ai lui la el acasă. preţuesce faptul meu, Dâr cercă ţi
pe 5 fl. jocul, căcî mai jos e joc landezul sta după el cu statura lui Inzadar se apăra Petre, că nimeni odată norocul la mine, ca mî e milă
copilăresc". Işî scâse apoi punga şi cea uriaşă. înspăimântat lăsă săi nu-i credea, dovecjile erau în contra de sârtea ta. încă nimeni nu s’a
numără, şi află în ea 100 fl. şi deci cadă banii, ce tocmai îi trăsese. lui. Ezechil (jicea, că groznica în­ amăgit, din câţi s’au întors la mine
Petre cărţaşul scia, că încă trebuia Der grosul Ezechil nu vedea pe omul tâmplare o va descopeil la toţi cu încredere. Şi dâcă nu-ţî e prea
să aibă atâta, nu mai era nevoe să pădurei, ci cerea să-i împrumute căr­ âmenii din Pădurea negră şi os­ grea calea pănă la mine, mâne tâtă
numere. Dâr de a câştigat Ezechil ţaşul Petre 10 fl., să mai pâtăjuca. pătarul se jura, că mâne des de di- Jiua sunt îa brădet, poţi să mă cauţi
pănă ’ntr’aceea, acum pierdu mereu Ca prin vis îşi băgă Petre mâna în minâţă va merge la oraş şi va pîrî de voescî". Petre băgă de sârnă cine-i
joc după joc şi înjura spurcat. De buzunar, dar nu află bani; căută în pe Munc Petre, ca pe un fermecă­ cela, care-i vorbesce. Dâr fiindu-i
96
arunca Ezechil un as, îndată arunca celalalt buzunar, dăr nici aci nu tor, şi va vede, pănă l’or arde de grâză de el, nu 4> nimic, ci grăbi
şi Petre unul; şi aşa pururea cu află; îşi întărse buzunarul pe dos, viu. Apoi năvăliră înfuriaţi asupra cătră casă.
doi ochi mai mult. In urmă aruncă der nici un ban mic nu câcju din lui cu pumnii, îi sfîrticară mâneca- *
Ezechil pe masă ultimii 5 fl. şi c}^©: el, şi numai acum îşi aduse aminte rul din spate şi-l aruncară pe uşă * *
Mai odată, şi de pierd şi astă-dată afară. Când merse Petre Munc în di-
r ; de prima lui dorinţă, să aibă adecă
atunci tu-mî împrumuţi din câştigul pururea atâţia bani, câţi va ave Nici o stea nu era pe cer, când minâţa următore la sticlăria, aflâ
teu, Petie, un cărţaş de omeniă îm­ Ezechil grosul. Tote trecură ca fu­ mergea Petre turburat la locuinţa acolo nu numai pe lucrători, ci şi
prumută pe altul!" mul. lui, der totuşi putu recunâsce o fi pe alţi omeni, pe cari nimenea nu-i
—„Cât voescî!... Chiar şi o sută Ospătarul şi Ezechil priviau ui­ gura întunecată, care înaintâ alătu­ vede prea bucuros : erau adecă am­
de florini", dise împăratul jocului, miţi Ja el, cum tot caută după bani rea cu el şi care-i (jicea: „Cu tine ploiaţii şi servitorii judecătoriei. Am­
voios de câştigul lui, şi Ezechil şi nu află nimic; ei nu voiau să s’a isprăvit, Petre; tâtă mărirea ta ploiatul pofti lui Petre o „bună di-
aruncă cărţile: „15" strigă el, „acum crâdă, că nu mai are; dâr după-ce a apus. Acesta chiar atunci ţi-aşî fi minâţă", îl întrebă cum a durmit, şi