Page 103 - 1899-03

•1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

4
şi ultima picătură de sânge pentru a-şî s’a pus pe licitat „bunăvoinţă * faţă disertaţie de I. Şortan, ol. VIII gimnasială. româul sunt năcăjiţi cu germâuesca în eta­
de
apăra intregitatea programului seu politic, mişcarea Ita'ienilor... Da, aşa-i. 4) a) Foie verde de mohor, de T. PopovicI tea, când limba maternă încă abia încep a
care cuprindea nisuiuţele de unire Streinul te preţuesce întru cât îi b) Hai îu horă, de G. Dima, coruri. 5) Vor­ 0 întrebuinţa mai corect. Ore în caşul a-
birea lui Antonius înaintea cadavrului lui
ale tuturor Italienilor. Nu să se Iacă poţi fi de folos, ori primejdios. In Caesar, scenă din tragedia „Iulius Caesar** cesta limba română nu e în scădere ? Când
cât un muşunoi umilit, în faţa fie­ colo din simplă dragoste creştinăscă de Shakespeare, declamată de D. Stoica, 1 se ia cui va ce ia fost mai scump, i-s’a
cărui rcpresentat al forţelor ilegale. nu-ţi face nimic. cl. VIII gimn. 6) Cântecul gintei latine, luat totul. Nouă ni-se răpesce scumpa nos-
Şi când păşea aşa laţă de sbirn li­ In timpul acesta, primii doi ani cor de bărbaţi, de E. Caudella. 7) Carol tră limbă, nu pe furiş, ci cu neruşinare şi
bertăţii, ae întemia pe încrederea după Villafranea, Cavour năcăjit de IX, baladă de G. Coşhuc, declamată de sfielă ! u
Andr. Fătuleţ, cl. II corn. 8) ţ)ina Prate-
poporului său, care îl iubea cu ade­ ruperea bruscă a răsboiului după rului, vals de O. Hofmann, esecutat de or­
vărat, fiind el un patriot şi naţio­ Solferino, se retrăsese în Elveţia. chestra studenţilor. 9) Caii Ţiganului, aneo- 0 piesă a d-lui Iosif Vulcan în
nalist, care nu aştepta, ca „naţio­ Dăr, om cu adevărată inimă pentru dotă de Th. Speranţă, declamată de G. To- teatrul din Bucurescî. Marţi la 23 Mar­
nalismul** să i aducă lui parele, ci causa nemului său, el mcî pe aici, citu, cl. VIII gimn. 10) a) Poveste, de K. tie (4 Aprilie n.) s’a jucat din nou în Tea­
din contră, el îşi golea punga adesea în călătoriile sale de distracţiă şi pe Komzak, b) Pizzicato Gavotte de Latann, trul Naţional diu Bucurescî piesa „Găr­
eşec. de orchestra stud. 11) Marşul cântă­
până în fund pe altarul jertfelor naţio­ la băi, nu perdu nici o clipă din reţilor, cor de bărbaţi, de 0. Porumbescu. găunii Dragostei** comedia într’un act de
nale, şi nu primea lefuri pentru servi­ vedere trebiie patriei sale, ci peste d-1 Iosif VulcaD, singurul dintre scriitor i
ciile sale. Aşa apoi era prea tireso, tot locul cerca să informeze pe tâtă 0 frumosă alegere de primar ni-se noştri de dincoce, ale cărui piese s’au re-
ca poporul să-l adâre şi se ţie la el, lumea despre dreptatea causei ita­ scrie, că s’a făcut în 29 Martie n. în comuna presentat şi la Bucurescî şi oare a obţinut
chiar şi în acestă periodă de tran- liene şi să-i câştige acesteia cât mai Bicaz. In locul răposatului Verteres Jânos, şi un premiu la concursul publicat de di­
siţiă. mulţi prietini. a fost ales primar pentru comunele mari recţiunea Teatrului Naţional. La represen-
Cam în acelaşi fel desinteresat Ba, după răsgândire şi liniştire, românesc! Dămuc, Bicaz şi Valea Jidanu­ taţiunea de Marţi sâra a asistat şi regina
şi cu succes lucra Farini la Modena, începu el însu-şi se propage printre lui d-1 Nicolae Ţifrea, proprietar în Bicaz, Elisabeta. Ceea-ce privesce succesul, âtă
care pentru a nu lăsa se se încuibe fraţii săi ideia, că pacea dela Villa- care este şi preşedinte al băucei de-acolo, ce ne spune cronicarul «Ziarului „Uni-
11
vre-o desnădejde în inimile popo­ franca n’a fost într’adever aşa de pe care o conduce împreună cu d-1 Ale- versul :
rului în urma păcii dela Villafianca, rea, cum li-s’a părut tuturora la sandru Precup ca director esecutiv. Alege­ „Comedia „Gărgăunii dragostei**, care
a dat, din chiar balconul palatului prima vedere, ci din contră, bună, rea d-sale s’a făcut prin aclamaţiune şi cu s’a representat Marţi pe scena Teatrului
ducal, losinca: „Italia n’a subscris şi Italienii îi sunt forte mult datori mare însufleţire de popor. Românii speră, Naţional e o lucrare fără mari pretenţii —
şi ea pacea dela Villafranea!“ .. deci lui Napoleon pentru spriginul dat că d-1 Ţifrea va fi un bărbat drept şi va o serie de glume, glume dintre oarî multe au
are mână liberă. lor şi prin acăată pace, prin care da mare ajutor poporului şi căuşelor sale provocat ilaritatea auditorului, asupra exa­
Garibaldi, nestemperatul şi ne- etă lucrurile n’au fost de loc în­ culturale, şi mai ales fiind-că pedeci în cale gerărilor aşa numitelor astădî mişcări fe-
mulţămitul Garibaldi, luase comanda fundate, ci se desvâltă chiar frumos. nu i stau, aveud juraţi buni şi pe plac, no meDiste, sâu de emancipare, cum se numeau
trupelor toscane şi chiar cercase se Intr’aceea, întors acasă, deşi tarul fiind Român, scriitorii asemenea. Co­ pănă mai acum cât-va timp. Piesa nu are,
dea năvală în statele papale, spre declară, că vre să stea la o parte, respondenţa, ce ni-se trimite în causa negreşit, vioiciunea dialogului inerent vor-
a le smulge din mâna papei şi popularitatea lui era aşa de mare, acâsta, e plină de însufleţire, der lipsa de birei bucuresceanului, cu tâte aoestea cu­
a-le proclama încorporate r ,ltaliei că ţera îl cerfl â're-cum poruncind, spaţiu ne împedecă a-o publica întregă. prinde în genere părţi bine întocmite, im­
u
mari, — der fiind că asta putea trage şi în Ianuar 1861 regele îl chemă Prigonirea limbei românesc! în presionând prin meşteşug scenic bine con­
după sine încăerârî şi încurcături de nou în fruntea guvernului. Toţi Bucovina. Cetim în „Patria** din Cernăuţi: dus; satira e adesea muşcătâre, mai ales
neprevăzute, baronul de fer Ricasoli, li cedară cu plăcere locul şi o în­ „Din anul 1895, sub era „dictatorului sco- în_ scoterea la ivâlă a vecînicului femeiesc, în
prin marea sa autoritate sciu. se-l sufleţire nâuă îi cuprinse pe toţi, lastic** sunt toţi învăţătorii din Bucovina mijlocul preocupărilor grave de scuturarea
împedece şi se-l facă se părăsăscă că acestă mână destoinică ia din constrînşl de-a scrie şi a purta cărţile ofi- jugului secular al bărbaţilor. Interpretarea
ţera, fiind-că încercase lucrul fără nou conducerea. ciâse (catalogele, carte de săptămână etc. a fost destul de bună, cu exoepţia unor
a-1 consulta şi pe el. Şi Garibaldi e Ferice de poporul, care are în pănă atunci românesce scrise şi tipărite) în părţi de rol, în cari s’a lăsat cam prea
erăşî pribeag. sînul său atari bărbaţi integri, în mâ- limba germană, tipăriturile românescl fură mdlt de lucru sufleorului**.
FariDi şi Ricasoli însă nu se nile cărora îşi pbte pune cu atâta înlocuite prin germânesel. Detrimentul cau- Pentru clădirea unei biserici pe
stempărară nici ei, ci în pace şi cu însufleţire sbrtea, fără frică de gre­ sat aşa artificial naţiunii române e destul sâma credincioşilor romani gr. cat. din co­
înţelepciune, făcură paşi noi spre de vederat. Ce alta, decât desăvârşita stîr-
şeli şi de „trădări** etc!... munele Gaura şi Duruşa, am primit un
unitate: făcură anume, ca provin­ pire a limbei române de pe acest petec de apel, subscris de d-1 paroch Alesandru Şi-
ciile din fruntea guvernelor cărora Spic. pământ, de pe acestă moştenire românesoâ?! mon şi de curatorul primar Todor Hossu.
se aflau, sâ se unescă total în cele ale Numâscă consiliul şcolar al ţării (recte In apel se spune, că credincioşii amintite­
vămii, ale pastelor şi chiar în monedă, SOIRILE BILEI. Tumlirz) altă causă, dâcă acesta nu e cea lor comune, voind a-şî clădi o biserică
în bani, cu Piemontul. » adevărată! învăţătorii români, în pedago- nouă şi corăspunejătore în locul bisericuţei
După acesta poporaţiunea fu — 27 Martie v. giul german crescuţi germănesce, aveau slabe şi desolate de până aoum, au adunat
invitată să se rostescă asupra uniunii. Şedinţă publică în Braşov. Mâne, impulsul — pe timpul întrebuinţării tipă­ tot materialul de lipsă, dârnusuntîn stare
Deputaţii Toscanei o votară în 20 Duminecă, la 3 ore p. m., vom avâ ocasiu- riturilor românescl, prin purtarea acestora de-a plăti şi spesele întreprinzătorului, fiind
August, Modena în (fiua următore. nea de-a asista la o nouă şedinţă publică, în limba română, — să erueze espresiunile comuna fort9 săracă şi mică, care abia are
Şi aşa şi alte provincii şi cetăţi. ce se va da în sala festivă a gimnasiului tecbnice românescl lor cunoscute, ca să le 35 familii. De aceea apelâză la sprijinul
De însemnat e, că diplomaţia nostru din partea tinerimei dela gimuasiul potă induce în cartea de săptămână. Prin creştinilor generoşi, ca să-i ajute eu bine-
statelor lucra din răsputeri la îm- şi şcola comeroială superioră română. Da­ acea procedură era învăţătorul invitat să-şî voitorele lor daruri. Acestea sunt a se tri­
pedecarea acestui proces de conto­ rurile, ce se vor face cu ocasiunea aeâsta, onltiveze limba maternă, decă în institutul mite Oficiului parochial în Gaura, p. u.
pire, — dăr poporul italian, condus, vor fi destinate pentru fondul de lectură pedagogic nu i-s’a dat ocasiune. Astăcjl nu Şomcuta mare (Nagy Somkut.)
precum vedem, de bărbaţi providen­ „Ioan Popasu**. Sperăm, că nici de astă- mai trebue să-şi bată capul cu espresiunl
ţiali şi vrednici de pilduit, trecea dată publicul nostru nu va întârdia a da techniee românescl, căci dâră trebue să Pentru ce sunt Românele mai fru-
fârte repede peste vederile „diplo* tinerimei încuragiarea de lipsă, cercetând scrie germânesce! Nu sunt acestea intenţii mose ca Unguroicele? Corespondentul
maţiei** şi îşi urma cursul seu. în număr cât mai mare şedinţa, unde, ca duşmănâse naţiunii? Da învăţarea obliga­ diu Măcău al unui diar budapestan comu­
Seim, că Anglia într’o vreme întot-dâuna, va afla plăcute momente de torie a limbei germane cu începutul anului nică următorea soire: Comuna Nădlao din
nu voia să scie de aceste nâuă stră- distracţiă. şcolar al doilea la sate din prietenia e in­ comitatul Cianad are vre-o 13,000 de lo­
foimărî. Şi interesant, acum ea se Programul este următorul: 1) Cuveut tenţionată? La oraşe, unde „din mila lui cuitori, parte Români, parte Unguri Me­
întrece cu Francia întru a-le aproba de deschidere, rostit de conducătorul so­ Dumnecjeu** esistă încă la vr’o şcolă şi dicului acestei comune i-a părut bătător la
şi sprigini... De ce? De temă, că cietăţii dela gimnasiu, d-1 profesor N. Pui- limba română, ca limbă de propunere, co­ cehi, că de câţl-va ani în săptămâna Pas-
can. 2) Marşul studenţilor din Braşov, de
Francia prea o să-şi câştige trecere I. 01. fuga, esecutat de orchestra studen­ piii Germanilor încarnaţi se eliberezâ de cilor mulţime de fete şi neveste tinere din
în Italia. Penru a avă şi ea, Anglia, ţilor. 3) Dorul şi jalea în poesia poporală, învăţarea limbei române, pe când copiii acea comună se bolnăvesc de aprindere de

apoi scăse la ivelă un registru lung, taş cu prăjina lui cea grozavă ’i se după ce ajunse jos se făcu ca un cui cuptor de căhale, laviţele cele
pe care erau însămnaţî creditorii ivi înainte. turn de biserică şi i întinse o mână late, şi tâte lucrurile diu casă erau
lui Petre. — «Poţi plăti, ori ba?“ — „Ei, der vii?** (fi esta ri- atât de lungă ca un sul de stative ca şi la a l ţ i botezaţi Michel îi dete
86
întrebă omul slujbei cu priviri cjend. „Au vrut aceia se te despâie şi aşa de lată ca o masă din ospă- loc după masă, apoi el eşi afară şi
ae
aspre. şi se te vendă la creditori? N’ai tărie, şi Z' cu o voce, care răsuna întră îndată cu un urcior de vin şi
După-ce Petre spuse, că nu mai grije; tot răi asupra ta, cum ţi-am ca din fundul mormântului: „Pune- cu pahare. Umplu paharele şi le
are nimic şi lăsă pe omul slujbei mai spus, vine dela piticul cel de te pe palma mea, şi te ţine de de­ goliră, povestind Michel Holandezul
să-i secuestreze casa şi curtea, fa­ sticlă, dela făţarnicul acela. Dâcă getele mele, ca se nu cac|i!** Petre despre plăcerile lumii, despre alte
brica şi grajdul, căruţa şi calul, şi cineva dă, ori se dea, ori se se lase, se aşeZă tremurând şi se ţinu de ţări streine, despre cetăţi frumose
după-ce văcju, că servitorii judecăţii nu ca sgărcitul acela. „Vino!** Zise degetul cel mare al uriaşului, şi despre rîurî, astfel că Petru în
cu stăpânul lor umblă încoce şi el şi plecară prin pădure; „vino pănă II trase afund în jos, der, spre fiue căZu în ispită şi prinse a se
încolo preţuind cele aflate, se cugetă la mine acasă, acolo vom vedâ, pu­ uimirea lui Petre, nu era mai întu- încrede îd Holandezul.
el: până ’n brădet nu-i departe, nu tem face târg ori ba?“ nerec; din potrivă, lumina Zilei cres- — „Decă tu aveai în adevăr cu-
m’a ajutat micuţul, să-mi cerc noro­ — „Se târguim ?** cugetă Petre. cea în afunZime, der mult timp nu ragiu şi putere, de a face ceva, atunci
cul cu uriaşul. Şi fugi spre brădet „Ore ce pbte el cere dela mine, ce-i o putea suferi la ochi. Michel Ho­ nu te puteai lăsa desmântat de bă­
atât de repede, ca şi când Par fi pot eu vinde? Săi fac ceva, ori ce landezul se făcu tot mai mie şi mai tăile nebunei tale inimi. Un voinic
alungat servitorii judecătoriei; ’i-se vre el cu mine?** mic, cu cât Petre se scoboria. şi ca tine ce are de-a face cu onârea,
părea, când a trecut prin locul, unde Ei merseră mai întâiu pe o că­ apoi stătu în forma lui naturală, cu omenia şi mai sciu eu ce? Ori
vorbise prima-dată cu omuţul de rare ţepişe, apoi apucară printr’un înaintea unei case, chiar aşa de plă­ doră ţi-s’a spart capul, când mai
sticlă, că o mână novăcjută îl opresce, desiş întunecos şi se opriră înaintea cută şi bună, după cum aveau ţă­ adiniaorea te porecliau înşelător şi
dăr se smulse şi fugi mai departe, unei prăpăstii adânci; Michel Holan­ ranii din Pădurea negră. Odaia, în om stricat? Te-a durut la rînză,
pănă la graniţa, care şi-o însămnase dezul sări printre stânci la vale, ca care fu condus Petre, nu se deose- când omul poliţiei veni să te arunce
de mai ’nainte, şi de abia putea şi când ar fi păşit pe trepte de mar­ bia întru nimic de a celorlalţi omeni, din casă afară?... Multe sute de
striga: „Michel Holandezul, Domnule moră; der Petre era se înlemnescă numai cât părea singuratică. florini ai aruncat tu la nisce cer-
Michel Holandezul!“ şi uriaşul plu­ de frică, căci uriaşul din ce era mare, Orologiul cel de lemn, grâzni* şitori miserabilî; ce ţi-a ajutat