Page 104 - 1899-03

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. t

plămâni. Intr’un an s’au ivit 37 de caşuri, Sfânescu; Dorica Puşcariu; Ilena Damian; sosite, în Indii au fost dela 10 pănă la 17 anul prim a fost de 13,710 fl., a crescut
dintre cari 5 s’au terminat cu mdrte; anul Zeii, L. Bidu, Gărtner, Thal, pe Oluf l’a Martie următorele caşuri de ciumă. La treptat, ajungând în anul din urmă la
trecut au fost 14 caşuri, dintre cari 3 s’au făcut d-1 Schuster), în fine ca o nemerită Bombay 1338 caşuri şi 1068 decese; la 161,236 fl. Depunerile spre fructificare la fi­
terminat cu morte. Cu deosebire îi era bă­ inprovisaţie tabloul cum „ielele încunâză Poona 89 caşuri cu 71 decese; la Satara lială s’au urcat asemenea continuu, ajungând
tător la ochi medicului, că boia se ivea la pe crăiasa lor şi pe Oluf”. Costumele din | 144 caşuri cu 123 decese; la Mona 291 acum aprdpe la două milione şi jumătate.
t6te femeile de-odată, pe când în alte pe- tablouri au fost în genere bine alese şi | caşuri şi 241 decese; la Belgaum 95 ca­ „Albina” şl-a ţinut adunarea generală
riode ale anului, fiă iârna, fiâ vara, boia frumose, ca şi purtătorele lor. şuri şi 78 decese; la Kaira 104 caşuri şi în 27 Martie n. în Sibiiu. Din venitul cu­
nu se ivea nicl-odată în aşa întinderi mari. 73 decese; Ia Baroda 218 caşuri şi 150 rat al anului 1898, în sumă de 125,038 fl.
Mulţumită. Din Cluşiă ni-se trimite
De ani de cjile s’a silit medicul să afle, decese; la Kolhapur 128 caşuri şi 113 de­ adunarea a hotărît a-se da 84,000 ca divi-
spre publicare următorea mulţămită: Sub-
care ar pute fi oausa acestei apariţiunî, dâr cese; la Arakri 138 caşuri şi 103 decese; dendă acţionarilor, 17,106 fl. tantiemă
scrişii şi pe acâstă cale aducem mulţămită
femeile nu spuneau. Anul acesta însă, o la Oalcuta 237 caşuri şi 118 decese; şi la membrilor în direcţiune, comitetul de su­
Onor. direcţiuni a institutului de credit şi
fată de 15 ani, care încă era bolnavă, a Mysore 116 caşuri şi 92 de decese. praveghere şi funcţionarilor, 6,491 fl. la
economii „Silvania din Şimleul Sălagiului
u
mărturisit medicului, că o babă bătrână fondul de pensiuni al funcţionarilor, 10,000
pentru suma de 50 fl. votată ca ajutor pă­
li-a spus lor (fetelor şi nevestelor ma­ la fondul special de reservă, âr 6500 pen­
rintelui nostru, pentru susţinerea ndstră la
ghiare), că Românele pentru aceea au pielea „Albina“, institut de credit şi de tru scopuri de binefacere. Dintre acestea
universitate. — Vaier şi JEmihu Ostatea,
albă, fiind-că în Vinerea mare a fiă-cărui an economii. 3000 fl. s’au destinat pentru susţinerea
studenţi universitari.
des de dimindţă, ori chiar de nâple încă, se mesei studenţilor români din Sibiiu, 1000
scaldă în Mureş. îndată ce Ungurâicele au Cultivarea vermilor de metasâ, ca „Albina”, după cum se scie, este fl. pentru trebuinţele şcolei civile de fete
aflat „taina”, au început să se scalde în un bun mijloc de câştig pentru popor, a cea mai vechiă bancă românâscă şi ocupă a Asociaţiunei, er pentru alte scopuri de
Mureş cu sutele în fiă-care Viuere mare, început să ia în Ungaria tot mai mari în­ locul prim între institutele de bani din binefacere s’au votat sume mai mici.
Ardeal. Ea s’a fundat în 1872 cu un ca­
fără a-le păsa de frig, numai ca să se facă tinderi. După un raport oficios presentat
şi ele „frutnose ca Românele”. Anul acesta ministrului unguresc de agricultură, în de­ pital pe acţiuni de 300,000 fl. In anul prim 15 Aprilie şi dreptul electoral.
au fost puse strâji. pe malul Mureşului, cursul anului 1898 cultivatorii vermilor 'de a avut un venit curat de 23.747 fi., a îm­ Seim, că după lege aceia, cari n’au
a
cari pe femeile, cari mergeau în grupe de mătasâ au primit dela stat, ca despăgubire părţit acţionarilor dividende de 6.44°/ Ş' plătit pănă la 15 Aprilie st. n. da­
0
câte 8—10 ea să se scalde, le-au întors în­ pentru gogoşele de mătasă, nu mai puţin, pus temelia unui fond de reservă de 4,419 rea directă de pe anul trecut pănă
fi. De aci înainte banoa a luat întinderi
dărăt. Pe lângă totă paza însă, strajele ca un milion şi 485.349 fl. la un crucer, îşi perd dreptul lor
n’au putut împedeca pe vre-o trei inse, ca tot mai mari în toţi ramii săi de opera­
Purumbel călător. Din Sulin se scrie, electoral pentru anul viitor.
să se arunce în apă. Acestea au fost ară­ ţiune. Venitul curat a crescut în fiă-care
că furtuna din dilele trecute a aruncat în Gând cu împăciuirea din urmă
tate la primăriă. Pote că în ascuns se vor an cu miile, aşa că în 1898 el a fost de din dietă oposiţia maghiară a do­
fi scăldat şi altele. Medicul va vede, câte curtea pilotului Oarol Suteru, din acel oraş, 125,038 fl. Fondul de reservă încă în 1896
un porumbel călător. D-1 Oarol Suteru a bândit dela guvern asigurarea, că
caşuri de aprindere de plămâni se vor ivi a împlinit suma prevăzută de 300,000 fl.
prins acel porumbel şi a constatat la den­ acesta disposiţiă a legei se va şterge
anul acesta în Nădlac; cât pentru frum- şi încă în acelaşi an s’a pus temelia unui
sul următorele semne: La piciorul stâng când se va aduce legea despre judi-
seţă, Unguroicele au rămas tct unde au fost. fond special de reservă, care încă este aclî
porumbelul are un inel de argint purtând de 74,800 fl. catura Curiei. Acâstă lege însă nu
Veniturile căilor ferate române în Nr. 825 şi un număr de registru, 197. Pe In 1880 s’a pus temelia fondului de s’a adus până acum şi deci, chiar
luna Ianuarie 1899 au fost de 3,179,327 lei, ambele aripe e gravată crucea imperială pensiune al funcţionarilor institutului cu de se va aduce mai târejiu, ea nu
pe când tot în acâstă lună în anul 1898 rusâscă. Se crede, că porumbelul acesta 1,045 fl. Acest fond încă s’a sporit în mod va ave valore pentru listele electo­
nu au fost decât de 3,065,776 lei. Prin aparţine armatei ruse, care face experienţe extra-ordinar an de an, aşa că aclî e de rale, ce se compun în anul acesta.
urmare, anul acesta a fost un spor de cu porumbei călători în Siberia. 137,904 fl. Mai seim, că pe basa listelor
113,550 lei. După cum au crescut venitele, aşa pentru alegătorii dietalî se fac şi
Un ofiţer mâncat în Congo. ţ>ia- alegerile în comună şi la comitat.
Serata inusicală declamatorică dată rele din Londra primesc din Leopoldville, s’a mărit şi dividenda acţionarilor, care
aseră în noua casă de concerte din loc a capitala Oongului Belgian vestea, că un numai în anul prim a fost de 6.44°/ , er Deci atragem atenţiunea tuturor ce­
0
fost bine cercetată, deşi vestea, că d-ş6ra ofiţer engles, Maurice Bell, care era în de aci înainte 8, 9 şi aşa tot mai mare. lor, cari voesc se nu fie sterşî din
Bârsescu, care promisese concursul ei, a servioiul statului independent, a fost mâncat In 1898 a fost de 14°/ . listele electorale, seu se nu perdă
0
dreptul de-a fi înscrişi în ele, se gră-
fost împiedecată să vină din Viena, a re­ de sălbaticii din Africa. Bell era pus la o Din profitul curat, „Albina” a jertfit bescă a-şî plăti restanţele de dare
ţinut pe mulţi de a participa. Succesele staţiune forte înaintată spre confinele ţi­ în fiă care an o frumdsă parte şi pentru directă cătră stat pănă la 15 Aprilie
cântări esecutate de d-ra Paula de Wilrth nutului, şi primise ordinul să se ducă să- scopuri de binefacere. Anume în anul prim
şi de domnii G. Hain şi Binder J. au fost supue pe nisce indigeni, cari se resculase. a jertfit 432 fl., er de aci înainte, cu pu­ st. n. inclusiv.
viu aplaudate. Mult a plăcut publicului Sălbaticii înconjurară pe ofiţer şi pe sol­ ţină variaţiă, tot mai mult în fiă-care an.
escelenta şi artistica predare a concertului daţii lui în nisce ierburi înalte. Când sol­ Din 1884 a început cu miile, er din 1893 C o sa v © c a r e.
al 7-lea de Beriot din partea talentatului daţii audiră tobele sălbaticilor, părăsiră pe încoce nici într’un an n’a dat mai puţin ca Domnii membri fundatori, ordinari
violinist d l R. Malcher. Domna Victoria ofiţerul lor şi fugiră lăsându-1 singur cu 6000 fl. Din profitul anului 1898 a dat şi ajutători, precum şi toţi sprijinitorii
P. Stătescu din causa unei răceli, ce şl-a un caporal indigen. Bell se lupta cu multă pentru scopuri de binefacere 6500 fl. Suma căuşelor nostre şcolare sunt prin acâsta
atras’o cjilele din urmă, n’a putut da con­ vitejiă şi ucise cu mâna lui d sălbatici, totală dăruită de „Albina” dela înfiinţarea poftiţi la a Il-a adunare a despărţămân­
ece
cursul d-sale, şi astfel punctul 8 al progra­ der fiind rănit, căcju în mânile lor. 0 trupă sa şi pănă adl pentru scopuri de binefacere tului Oraviţei a Reuniunei învăţătorilor
mului a fost înlocuit printr’un tablou vi­ de soldaţi trimesă în ajutorul lui, aflarâ este de 63,761 fl. din dieoesa Caransebeşului, ce se va ţinâ
vant. — Tablourile vivante, care au fost in- că ofiţerul a fost mâncat de sălbatici, âr In măsura, în care a crescut bunul Joi în 8 (20) Aprilie 1899 la 9 ore a. m.
treţesute între celelalte puncte ale progra­ dsele lui au fost trimise prin satele vecine. nume al institutului, au crescut şi sumele în şcola gr. or. rom. din Oraviţa rom. cu
mului, au reuşit splendid, Publicul nu se depuse spre fructificare. Aşa în anul fun- următorul
mai sătura să le privâscă, şi le întâmpina ■ Multă grijă causâză celor ce pătimesc dărei depunerile erau de 96,340 fl. De aci Program: 1) O 6ră de prelegere din
de şoldină şi reumatism, că ce fel de mij-
cu aplause sgomotose. Aceste tablouri au loce să întrebuinţeze pentru vindecare. Sin­ înainte au crescut an de an cu miile, aşa „Limba română”, ce o va ţine d-1 învăţă­
înfăţişat mai întâiîi „Pacea” (d-şorele H. gurul mijloo probat este renumita alifiă că în 1881 au trecut peste un milion, în tor G. Jian cu elevii săi. 2) Deschiderea
Hiemesch, Auguste Adam, şi d. JaJcobi), contra şoldinei şi reumatismului, care se 1886 au ajuns la două milione, apoi 3, 4 adunării. 3) Recensiune asupra prelegerii
apoi pe „Cele trei parce” (d-şorele M. Steriu, capătă în farmacia Băla Zoltan în Buda­ milione, er din 1895 depunerile au trecut de sub Nr. 1. 4) Referadele comisiunilor
Elvira Bidu şi Elena Fopea), pe „ângerul pesta cu 1 fl. borcanul. Ou acâsta alifiă peste 5 milione, în 1898 au fost de 5 / însărcinate cu censurarea cărţilor didactice
l
s’au vindecat mulţi suferinc}!. 2
păzitor” (d-şora Zeii şi fetiţa de 6 ani Caria milione. şi ou studiarea elaboratelor „Simplificarea
Loebel) şi o scenă dintr’o baladă „Ielele Ciuma în Indii. Ministerul român In 1882 s’a întemeiat fiiliala din Bra­ graficei şi ortografiei” şi „îndreptar orto­
întâmpină pe Oluf” (d-şorele Maria Pop a; de externe, a primit dela legaţia română şov, care asemenea a făcut progrese uriaşe grafic”. 5) Incassarea taxelor de membri.
Elvira Bidu; Octavia, Eugenia şi Hareti din Londra soirea, că după telegramele an de an. Venitul brut al filialei, care în 6) înscrierea de membri noi. 7) Alegerea

acăsta? Că ţi-au poftit noroc şi să­ Petre spăriat. „Atunci ar trebui se erau şese inimi ale speculanţilor de — „De sigur, der e plăcut răco-
nătate, eşti bre mai sănătos? Cu mor pe loc!” bucate, opt de-ale oficerilor, trei rbsă. De ce ar trebui să fie o inimă
jumătate din banii aruncaţi calicilor — „Da ar trebui să mori, decă de-ale bancherilor etc. Scurt: aci caldă? Ierna n u ţ î folosesce nimic
îţ) puteai ţine un medic. Norocul? ţi-ar opera inima unul din domnii erau inimile mai tuturora fruntaşilor căldura ei, atunci mai mult îţi fo­
Der noroc este acela, când te eee- chirurgi ai voştri; la mine însă stă dintr’o împrejurime de dbuă-cfecl losesce un păhărel de spirt de ci­
cuăză şi te aruncă în drum ? Şi cine lucrul altfel; vino numai înăuntru de bre. reşe, decât o inimă caldă; apoi vâra,
te punea să scocioresci prin buzu­ şi te vei convinge”. — „Privesce”, (fise Michel Ho- când tbte asudă de căldură, n’ai
nare ori de câteorî un cerşitor mi- La aceste vorbe, el se ridică, landezul, „aceştia toţi au alungat dela crede cum te răcoresce aşa o inimă
serabil şi beţiv îşi ridica pălăria? — deschise uşa unei cămerî şi conduse ei grijile şi nevoile vieţii, nici una de marmoră. Cum am mai cjis, în
Inima ta, numai ea singură, nu ochii pe Petre acolo. Inima lui gândeai, din inimile acestea nu mai bate fri- o astfel de inimă nu mai e nici
tăi, nici limba ta, nici mânile tale, că face cârcei când trecu pragul, cbsă şi îngrijată, şi posesorii lor de năcaz, nici milă, nici ruşine/'.
nici piciorele tale, ci drăguţa de der nu băgă de semă, căci prive- odinibră se află destul de bine, după — „Şi atâta-i tot, ce-mi poţi da ?”
inimă!” liscea ce i-se desfăşura înaintea ce au scos din casă pe ospele ne­ întrebă Petre dăbelăzat; „eu speram
ochilor, era din t-âmă afară atrăgă- astâmpărat”. bani, şi d f.a vrei să-mi dai o petră!”
— „Der cum s’ar pute omul
tbre şi minunată. Pe mai multe —„Der ce pbrtăoi acum în piept, — „Ei, eu cred, că de-ocamdată
deprinde, dise Petre, ca să nu mai
fiă aşa? Eu îmi dau totă silinţa scânduri de lemn erau pahară pline în locul inimei?” întrebă Petru, ţi-ar fi de ajuns o sută de mii de
să-mî înăduşesc inima şi totuşi ea cu o fluiditate transparentă, şi în pe care îl ameţiau cele, ce le fiorini. Dâcâ vei lucra cu ei ome-
bate aşa de tare şi mă dore“. fiă-care păhar era o inimă, er pe văcju aci. nesce, în scurt poţi deveni milionar.
pahar era câte un bilet, pe care se — „Acesta”, răspunse uriaşul, şi-i — „O sută de m i i ? întrebă bie­
— „Vec}î bine, că tu, nenoro- afla scris câte-un nume; numele întinse dintr’un sertar o inimă de tul cărbunar voios. „Aşa ne mai în­
citule, nu poţi să-o stăpânesc!, dăr acestea le ceti Petre din curiositate; petră. ţelegem. Bine, Michel, dă-ml piâtra
dă mi-o mie şi vei vede, cum tbte aci era inima judelui din F., inima — „Aşa?” <jise Petre schimbând şi banii, apoi îmi poţi lua neodihua
vor merge strună de bine” 1
grosului Ezechil, inima regelui jo­ la feţe. „O inimă de marmoră ? Der, din casă.”
— „Să-ţî dau inima mea?” strigă cului, a forestierului suprem; aci d-le Michel, acesta trebue că-i rece”. — „Eu credeam, Petre, că tu

Ou ocasiuuea esposiţiei mile­ Apei amare „Francisc Iosef“ între apele otnagine cu medalia cea mare milenară şi cu o prea înaltă distincţiuue din partea
nare au fost premeiat isvorul ? Maj. Sale. Ca dosă normală este de ajuns a se lua duninâţa un pahar pe stomacu gol