Page 105 - 1899-03

Ni\ 69.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

■comisiunei pentru autenticarea protocolului. In grădini de legumi însă nu-i erfcafc cjeu şi îngrijiţi, oa nu cumva se li-se g6re) său alte bole asemenea, îngri-
'8) Propuneri. să punem pomi mari, ci numai soiuri de întâmple ceva la ochi. jiţi-i întru t6te după prescrierile me­
Oraviţa-mont., 1 Aprilie 1899. acelea, cari rămân mici sâu pitici; deâre-ce 1 îngrijirea de copii trebue dicului, chiar şi decă băla a început
pomii cei mari fac umbră, âr la umbră se se uşureze, căci orî-ce negligiare
I. Trăilâ, Nicol. Băiuş, se-şi ia începutul încă înainte de
pieşed. despăxţ, secretei-. nu cresc legumele. nascere. Din causa asta băgaţi de în privinţa asta păte să aibă ca ur­
Dintre pruni mai buni sunt prunii semă şi veţi vede, că toţi părinţii mare orbirea. In Germania tot din­
ULTIMII] SCIHI. bistriţi, apoi prunii italieni, ringlo seu cum beţivi şi cu vieţă destrăbălată, dau tre 100 de orbi 9 inşi şi au perdut
le mai dice poporul „pruni de Roma . nascere la copii bolnăvicioşi. vederea în aceste băle.
u
Bucurescî, 7 Aprilie n. Mişcarea 6. Dâcă copii! voştri sunt de­
oposiţiunei în contra guvernului con­ Frăgarii îi sădim în curte, pentru-ca 2. Acele temei, car! pe timpul bili, slabi de construcţiă şi mai ales
tinuă . Ferberea e mare. Er! eposi- copiii şi galiţile să se pâtă negenaţl în­ cât sunt împovărate au menstrua- decă sufer de scrofulosă, întot-dăuna
dulci din fructele lor.
ţiunea unită a ţinut ăraşi o întru­ ţiune (curgere) negreşit se se supună sunt ameninţaţi şi de periculul or-
nire publică în sala „Dacia" sub Mai punem în grădină şi fragi, sâu curei medicale, căci altfel în decur­ birei. Dintre orbii, cari şi-au perdut
preşedinţa d-lui Teodor Rosetti, fost căpşuni de grădină. Acestea le sădim pe sul nascerei ochii copiilor, molipsin- lumina în copilăriă, 8 ’/ a» orbit în
(
0
ministru-preşedinte. Au vorbit d-nii marginea grădinii în o tablă sâu în sfa­ du-se, uşor pot se-şi părdă vederea. urma acestor băle. îngrijiţi deci, ca
Filipescu, Delavrancea, Tache Io- turile, ce se află la un loc mai deschis, în 3. După-ce s’a născut copilul, copiii scrofuloşi şi slăbănogi să ca­
nescu, N. Fleva şi Maiorescu. Mani- faţa sârelui. Le plaoe pământul lutos şi siliţi pe meşă, ca numai decât după pete nutremânt bun şi uşor de mis­
iestaţiune pe stradă nu s’a făcut. gras, săpat adânc şi bine mărunţit. nascere să cureţe ochii copilului, tuit (ca lapte, carne, ouă etc.) şi se
Pe Duminecă oposiţiunea a con- Aprope de intrare în grădină în un aşa după cum prescrie regulamentul umble mult prin aer curat, ca prin
chiămat un mare meeting, la care strat punem macriş de grădină, o tufă de ei de serviciu. După aceea visitaţî acesta să devină cât mai curând
vor veni delegaţiunî din totă ţera. tarcon, un strat cu cimbru, un strat de şi voi înşi vă, cât ţine prima săptă­ tari şi sănătoşi. Nu lăsaţi nicî-odată,
Tot-odată va conchiăma şi guvernul măieran, paprică seu ardeiă ş. a. de cari mână, Jpi fiă-care cji ochii copilului ca în amurgul serei, ori in revăr­
:şi partidă lui o întrunire în Bucu­ adecă avem lipsă pentru-ca bucatelor să şi, de cumva pe peliţa ochilor veţi satul Zilei, său la luminare slabă
rescî tot pe (ţiua de Duminecă, care le dăm un mai bun gust. observa cât de puţină roşăţă, umflă­ copiii să şî încărde ochii prin cetire,
4b se crede, va fi mult agitată.J In o tablă, unde pământul e mai căl­ tură său fluiditate băloeă, numai de­ împletit, cusut seu alte ocupaţiunî
duros şi mai gras, punem câte-va cuiburi cât cbiămaţi doctorul şi ţineţi-vă fine, căci prin acesta ochii li se slă­
de pepeni, lubeniţe, castraveţi, paradise; strîns de poveţele, ce el vă va da. besc, ba pot deveni miopi, ori slab
âr în tabla, unde pământul e mai slab şi Decă s’ar întâmpla însă, ca să nu văZetori.
cam văros, acolo punem păstăiose : fasole, aveţi numai decât doctor la îndă-
mazere bob ş. a. 7. Nu suferiţi nici-odata, ca fiii
Grădina de legumi. mână, atunci curăţiţi voi înşi-vă ochii voştri se părte ochelari înainte da
Mai bine facem, dâcă în fiă-care an copilului ori de câte-ori se arată şi
de I. F. Negruţiu. ce medicul li-ar fi visitat ochii, pres­
gunoim bine o parte din grădină. In tablă cea mai mică urmă de puroiQ. Cu­
(Continuare.) criind el însu şi ochelarii potriviţi.
sâu tablele gunoite bine cu gunoiă bun, răţirea se face tot la 10 minute cu
Arangiarea grădinii. In fine sfătuim cu cea mai mare
putred, punem în anul prim curechiă (varză), o cârpă curată de pânză muiată îd
După ce am închis grădina cu gard, seriositate pe părinţi, ca ori de câte-
cărălabe (gulii), sălată, carfiol (conopidă) apă rece, său cu un burete (spon-
urmed.& împărţirea ei în table, în straturi, ori se ivesce ceva la ochii copiilor,
ş. a. — In anul al doilea: morcovi, pe- ghiă) fin, mole şi cu deaăvîrşire cu­
că astfel să putem folosi tot locui. să alerge imediat la medic după
tringei, păstrănachl, ridichi, cartofi, pepeni, rat, seu cu o bucăţică de vată cu­
Fiind-câ în fiâ-care grădină, pe lângă aj utor.
castraveţi ş. a. • In anul al treilea : fa­ rată muiată în apă şi apoi storsă,
legumi şi pomi, se mai cultivă şi flori,
sole, mazere, paradise sâu pătlăgele, bob ştergând ochiul începând dela osul
acestea le sămenăm şi sădim în tabla cea
ş. a. — In tabla a patra sămănăm plante tâmplei peste deschicjetură în jos
■dintâifi, când întri în grădină, seu înaintea Pilde şi învăţături.
şi legumi, cari iernâză în pământ şi ast-fel pănă la nas. Neîncetat trebue apoi
foişorului (filigoriei.)
rămân mai mulţi ani în acelaşi loo; cum se puneţi pe ochii copilului cârpe
Pentru îmbrăcarea foişorului, mai bună Multe lucruri bune s'ar pute face. . . .
sunt: spânacul, macrişul, loboda de gră­ fine şi curate muiate în apă, răcind
11
e viţa de vie „Isabela , care nu trebue în­ Un neguţător fărte bogat din Ham-
dină, ş. a. — In chipul acesta fiă-care le­ cârpele prin muiarea lor în apă cu
gropată peste iărnă şi caro nu numai ne burg chiămase odată 30 de prietini
gumă îşi capătă locul, care-i mai place, şi ghiaţă, seu prin aplicarea lor pe
umbresce, ci ne aduce şi rod. Patru, pănă la masă, la prânZ- Soţia lui voia
astfel pregătindu-şî locul una pentru cea­ bucăţi de ghiaţă. Cârpele însă să nu
în opt oepurî ne'sunt de ajuns, ca în 3—4 să-i ospăteze şi cu vre-o mâncare
laltă se nutresc şi des^oitâ cum se cuvine fie prea ude şi, îndată ce se încăl­
fini să fie îmbrăcat de tot cu vită de vie In acelaşi loc nu-i ertat, ca să sămânăm zesc puţin, schimbaţi-le cu altele reci. rară, neobicînuită prin Hamburg;
1
foişorul. Spre acest scop putem folosi şi ea ar fi voit bucuros se le pătă pune-
doi seu mai mulţi ani după olaltă aceeaşi
viţa sălbatică, care cresce şi mai repede, legumă, deârece nu se face cum se cade De cumva numai unul dintre la masă păstrăvi. Fiind însă în păr­
şi de oare vedem pe la tobe staţiunile căi­ ochi este inflamat (aprins), băgaţi ţile acelea păstrăvii forte scumpi, —
şi slăbesce şi prea tare locul. Pentru aceea de semă, nu cumva cu cârpa, cu bu­
lor ferate. păstrăvul şi galbinul — înainte da
să urmăm şi în cultura legumelor rândul
Dâoă voim să ţinem şi albine, atunci retele seu apa, cu care curăţiţi ochiul a cumpăra, voia să se înţelegă cu
rotaţiunei arătat mai sus. 80
stupina trebue să o aşeZăm în acea parte bolnav, să vă atingeţi şi de ochiul soţul ei. Acesta Z’ -’ „Putem face
a grădinei, oare e mai scutită de vânturile cel sănătos. După fia care curăţire şi cheltuiala acăsta; starea năstră
reci, ce ne vin din spre medă-nopte şi apus. a ochiului bolnav trebue bine să vă ne iărtă se facem încă şi mai mult,
In grădină trebue să punem şi nisce HiaiE^TA. îngrijiţi şi voi înşi-vă; pentru ca să der eu mă tem, că prin aşa ceva
pomi şi tufe, ca ast-fel începând din primă­ nu vă ajungă în ochi puroiu dela păcătuim, şi ar fi mai bine să-i dăm
vară până tâmna târcfiu să ne mai îndulcim copil, trebue să vă spălaţi bine mâ pace. Cugetă-te draga mea, câţi
îngrijiţi de lumina ochilor voştri! nile cu săpun şi tote obiectele fo­
cu fructele lor. 6meni lipsiţi şi săraci nu putem noi
Agreşii şi strugurei îi sădim cam pe o Apel cătră părinţi. losite la curăţirea ochilor copilului, ajutora cu banii, ce ar trebui se-i
margine a grădinei, pe lângă gard, sâu şi precum cârpe, burete şi apă. trebue dăm pentru păstrăvi".
Dat de institutul de orbi din D ii r n.
pe răzorele sâu rabatele tablelor. Smeura aruncate, căci prin acestea uşor v’aţî Sosind Ziua, în care au fost
se face mai bine în dos, adecă în partea I. pute molipsi la ochi atât voi, cât şi chiămaţi ăspeţii la prânZ, negustorul
dela apus a grădinii. Smeura o sădim în Ce se facă părinţii, ca se-şi ferescă copiii alţii. Acest soiu de „aprindere de puse pe masă o tipsiă acoperită.
straturi, ori table. Atât agreşii, cât şi stru­ ochî“, ce se arată la noii născuţi,
de orbiă. Pe când mâncau, istorisi negus­
gureii şi smeura trebue să-i rărim în fiă- este o bălă peste măsură periculosă, torul prietinilor sei, ce avea de gând
care primăvară, rupând şi tăind din lemnul Decă fiii voştri se bucură de lu­ care, decă nu întrebuinţăm numai
mai bătrân şi întrecător. mina ochilor, mulţumiţi lui Dumne- decât mijlocele de lipsă, în cele mai se facă soţia sa; le aminti şi de
multe caşuri nimicesc cu totul ve­ preţul cel mare al păstrăvilor şi în
derea. urmă le (\ÎBe, că s’a socotit se îe
dea un fel de bucate încă şi mai
In imperiul german, după o sta­
/eşti un voinic mai cu minte", răs­ atâta trăise pan’ acum. Nici atunci bun. Atunci descoperi farfuria şi
punse Holandezul voios; „ b a i se nu putea sc6te o lacrimă, ba nici tistică tăcută în an. 1880, s’a cons­ grăi: în locul păstrăvilor sunt aici
mai bem câte-un păhar, apoi îţî nu­ suspina barerni nu putea, câud îşi tatat, că dintre 37,600 de orbi, nu 30 de galbeni, vă rog luaţi fiesce-
măr banii". aduse aminte de muma sa, care ră­ mai puţini ca 3760 şi-au perdut ve­ care câte unul şi daţi-1 unui sărac.
Şi se puseră erăşi la vin, beură mâne acum fără ajutor, slabă şi să­ derea în acestă bolă. Dăcă însă veţi Cred, că şi D-vostră vă plac mai
şi beură pănă ce Petre căZuîntr’un racă; lui totul îi era aşa de nepă­ observa prescrisele de mai sus, decă bine bucatele acestea, decât păs­
veţi chiăma numai decât medicul şi
0e
somn adânc. sător. „Da, — îşi 4i el,— de bună trăvii ! u
Cât o fi durmit, n’a sciut, des­ seină, că lacrămile şi suspinele, ja­ vă veţi ţine de poveţele lui, atunci — „De bună semă", răspunseră
tul că odată l’a deşteptat trosnetul lea şi mila isvorăsc din i u i m ă ; m u l - puteţi spera cu siguranţă, că copilul cu toţii într’un glas, er unul dintre ei
unui pistol, dăr atunci era într’o că­ ţămesc Holandezului Michel, că a vostru nu va orbi. adause: „Eu cred, că n’ara isprăvit
ruţă frumdsă, mergând pe un drum mea este rece şi de pietră". 4. Nu lăsaţi pe copii se se jdee, cu asta; ca bucatele se fie şi mai
lat şi neted, şi privind din trăsură Îşi puse mâna pe piept şi acolo ori şi numai să prindă în mână ast­ bune, aşa gândesc ca n’ar fi rău,
în jos vec}u în albastrul depărţat ză- era linişte, nu sbocotea ca mai de fel de lucruri, cu cari şi-ar pute vă­ dâcă fiă-care dintre noi ar mai pune
■cend Pădurea negră. La început nu mult. „Dăcă-şî ţine el tot atât de tăma ochii, precum ar fi cuie, fur­ câte un galbin la galbinii din tipsie".
voi se crelă, c'ar fi chiar el cel ce bine vorba cu cele o suta de mii culiţe, hucăţî de sticlă, materii es- In chipul acesta se vor împărtăşi
şede în acestă căruţă pompbsă. Căci fi.' ca şi cu inima, atunci mă bu- plosive etc. Iu Germania, 3300 de mai mulţi săraci din binefacere, şi
00
mcî chiar vestmintele nu mai erau cur“, cji el şi prinse a scociorî orbi şi-au perdut vederea în urma bucuria va fi mai mare.
acelea, ce le purtase erî, der îşi prin căruţă. El află deosebite haine unor vătămări esterne. Decă şi nu­
.aduse atât de bine aminte de tote de tot telul, de cari numai ar fi pu­ mai un ocbiu se vatemă, intot-deuna Toţi cei de faţă puseră îneă
încât în fine se convinse şi-şi cjiae: tut dori, der bani nu află. In fine-şi e mare periculul, că prin spălare se câte un galbin în tipsie, er unul îa-
.„Cărbunarul Petre Munc sunt eu, e băgă mâna în buzunar şi aci afiâ va molipsi şi ochiul de al doilea, cheiâ cu cuvintele:
lucrul isprăvit şi pace". mulţime de bani de aur şi de argint. percjâodu-şi şi acesta lumina. De „Cât bine nu s’ar pute face şi
El se minuna însu-şî de sine, „Acum am ce doriana*, cugetă el. aceea în asemenea caşuri alergaţi câţi omeni săraci şi lipsiţi n’ar pute
cum de nu-1 cuprinde o jale, ci se Se aşedâ apoi în cornul trăsurei şi înainte de tote la ajutorul medicului. fi ajutoraţi şi mângâiaţi din banii,
tdepărtozâ de patria iui liniştită acum sbură în lumea mare. 5. Decă vi-se bolnăvesc copiii ce îi dăm noi pentru lucruri de pri­
<de întâia-bră şi de pădurile unde (Va urma). de vărsat, bubat, difterită, tifus (lin- sos şi pentru nimicuri i"