Page 106 - 1899-03

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 69. —1899.

!
Inchinaţi-ve când ve puneţi la masă. prea are lipsă de ochi, căci tâtă viâţa şi-o face (nobilita) ei pe fiă-care an şâse mai C u r s u l l o s u r l l o r p r i v a t a
In suta a oincî-spre cjecea după Chris- petrece în coşniţă. mici conţi de marebionat; şese nobili şi din 6 Aprilie 1899.
tos trăia în Aragonia un rege cu Cât pentru acul (ghimpele) albinelor, trei cavaleri şi de a ţine o gardă de 300 Tir: do.
frica lui Dumnezeu ; numele lui era amintitul preot scrie următorele : Acul este de omeni, care esistă încă şi astăcjl, dâr Baailica 7 10 200.-
7 40
Alfonso. Regele observase spre marea un instrument de-o perfecţiune extra-ordi- se’nţelege fârte redusă. Credit 199.- 68.—
67 —
Clary 40 fi. m. c.
lui mâhnire, că pagii, adecă fiii no­ nară. Inăîntrul lui are un canal forte fin, In castelul Forcht6nstein se pote Navig. po Dunăre 172 — 175 —
bililor dela curtea regâscă, nu vrâu prin care şe scurge veninul. Diametrul vedâ o odaiă, în care un părete este în­ Insbrnck 29 60 30.50*
28.-
27. -
Kr&kau
se mai scie de religiuue şi de da acului este oam a suta parte din diametrul treg acoperit cu imaginarul arbore genea­ Laibaoh 24.— 25 —
Buda 66 - 67.—
torinţele lor creştinesc!; el aucjise, unui ac cu gămăliă (bumbuşcă). Albina de logic de mai sus. Acolo se vede scris la Palfly 65 50 66.50
că nici unuia din ei nu-i mai vine obiceiu uită acul în rană şi acâsta îi cau- fiă-care dintre imposibilii străbuni 4i° a nas_ Crucea roşie austr 20 25 21.-
în minte, ca se cjică rugăciunea când sâză mârte. Dâcă însă are timp, ca să şi-l cerii, morţii, data guvernării după an, lună dto ung. 11 50 12.—
dto
ital.
a a
se pune şi când se ridică dela masă. scotă, atunol trăesce mai departe. Acesta şi (fd®) ? că se pare, că sunt înşirate cu Rudolf
Salm 85.75 86;75
Regele chemă odată pe micii a observat’o preotul engles de mai multe- oea mai mare conscienţiositate. Dâr ce e Saiaburg 28.75 29.75
coconaşî, ca se prâncjbscă împreună orl. El de altmintrelea e dedat cu muşcă­ mai frumos, se găsesc şi de aceia, cari St. Genois 85.— 85.75
56.—
Stanislau
cu el. Aducendu-se bucatele la masă, turile albinelor, aşa că nu le simte absolut cred, că acele date sunt esacte. Tri.eitiDe 4 /,°/ ICO m. c 166.-
l
0
0
pagii îşî uitaseră, ca de obiceiu, că de loc. * dto 4 /„ 50 70 — 04.- -
60.--
înainte de mâncare tot creştinul îşî P O S T A R E D A C Ţ I U N E I . Waldstein
dto de 10 n-ancl
Jertfele alcoholismului. Banca b. ung. 4 / 122.10 123.10
U
încrucişâză manile şi se închină lui D-nei M. d. C. Legenda despre Mateiaş-craiă P
Dnmnecjeu; ei năpădiră asupra mân­ După constatările profesorului de me­ se va publica. Poesiile însă, fiind defectuâse, nu
cărilor celor bune şi bine gătite, ca dicină Dr. Robert, 75°/o dintre locuitorii pot fi publicate. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
D-lui P.. B. V. Ai dreptate. Cel dintâiU e
lăcustele asupra holdelor. Angliei, cari ajung la sapă de lemn şi se Jidan, al doilea e Ungur.
prăpădesc cu desăvîrşire, au să mulţumescă Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
Der ce se întâmplă? Uşa dela
sârtea lor beţiei. In Gfeneva şi în Paris
odaia, în care se aflau ei, se des­ Că'lenciarui septernânei. Nr. 5G6-1899.
80°/ > 6r în Germania 90°/ dintre membrii
0
0
chide dintr’odată şi spre marea lor MARTIE. are 31 dile. GERMENAR.
poporaţiunei sărace se prăpădesc din aceeaşi P u b l i c a ţ i u n e !
mirare întră înăuntru un om îmbră­
causă.
cat în haine murdare şi sdrenţbse. pilele de Bâciicsţiutrae mămaeitidlă.
In Germania, după studiul făcut de Căîend. iul. v. Căleud. Gregor.
Omul se puse la masă, în mij­ amintitul profesor, îu fiă-care an din causa Subscrisa primăria comunali
Dam 28 4. C. Şt'ef. f. d.m. 9 Maria Clem.
locul lor, fără ca se ceva şi beţiei se sinucid 1600 omeni, 1300 se ne- Luni 29 P. Marcu 10 Danii esoperând aprobarea mai înaltă pen
începu se mănânce cu multă lă­ norooeso, 3000 ajung în casa nebunilor, Marţi 30 P. Ioan d. Scărar. 11 Leone tru clădirea unei case comunale, prii
comia. 4200 devin puşi sub protectoratul „coloniei Mer 31 O. Ipate ep. Gan. 12 Jnlius acesta e s c r i e c o n c u r s d e l i c i
Pagii nu mai putură mânca, le muncitorilor , 32,000 ajung în casa săra­ Joi. 1 O. n. Maria Eug. 13 Iustinus t a ţ i u n e m i n u e n d ă .
14
era grâţă de bspele cela obraznic, cilor, er peste 80,000 în temniţă. In Aus­ Viner 2 M art. Titu 14 Tiberiu Licitaţiunea se va ţin6 în 7 Mai
care nu voia se scie, că ei sunt co­ tria de jos, tot dintre 100 de nebuni, 40 8 am. 3 Cuv. Nicita 15 Olimpia a. c. la 10 6re a. m. în cancelaria cc
conaşî nobil! şi se afla la masa re­ şi-au perdut mintea din causa beţiei. In munei Telciu.
gelui. Cu toţii priviră la rege, aş­ Galiţia şi Bucovina din 1878 încoce sunt Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. Preţul de strigare e statorit ci
teptând, ca acesta se poruncescă, ca pedepsiţi câte 20—26 mii de bmenl pe an Din 7 Aprilie 1899. 14.957 fl. 43 cr., ca vadiu este a s
bspele cel nechiemat se fie dat afară. pentru călcarea legei de temperanţă, ce Măsura Valuta depune înainte de începerea licita
Regele îneu-şî întocmise tot lu­ au făcut prin aceea, că au beut. In Ame­ său C a l i t a t e a . austr. ţiunei 5°/ din suma sus amintită îi
0
crul acesta; de aceea tăcu, nu eh 8 * * * * * © rica de mâcjâ-nopte îşi perd vieţa din causa greutatea fl. | o r . bani gata, sâu hârtii de valdre, car
nimica şi lăsă pe cerşitor în pace, beţiei 300,000 de omeni la an, 100,000 de vadiu este de a se întregi de cătr
ca se-şî vadă de mâncare. Cerşitorul copii ajung în casa săracilor, 150,000 în 1 H . L . Grâul cel mai frumos 7 50 întreprimjetor immediat după tei
nici nu aşteptă, ca se fie îmbiat; temniţă, 1000 în casa nebunilor, âr 2000 Grâu, mijlooiu .' . 7 20 minarea lici tarei la 10°/ a preţulu
Grâu mai slab . . 7 — 0
mâncâ bine, beu bine, din tbte mân­ se sinucid. Mai mult se bea în Belgia, unde de strigare.
Grâu mestecat . . 4 60
cările şi beuturile, ce se aduseră la se consumă po an 672,590 bectolitre de 5 — Oferte îu scris, făcute dopa t6t.
n Săcarâ frumâeă . .
masă; ba mai luă încă şi de prin rachiu şi se cbeltuesce cu vinarsul pe cji )} Sâcară mijlocia . . 4 70 formele legale, încă se primesc păn
farfuriile vecinilor, şi după-ce se în- un milion şi 213,597 franci. îj Orz frumos 3 40 la începerea licitărei.
dopâ edraven din t6te, îşî şterse * Orz mijlooiu . . . 3 10 Condiţiunile de licitare, plarii'
gura şi nasul cu manile şi cu mâ­ jj Ovâs frumos . . . 2 20
Închinător! ai Satanei. Ovâe mijlociu „ . 2 — file precum şi preliminariul de spes
necile dela haine în modul seu bă­ Cucuruz . . . . 3 40 se pot privi în Orele oficibse la subs
dăran. Apoi se sculă dela masă şi, In evul mediu se afla o sectă, care n 5) Mălaiu....................... 3 60 criaa primărie comunală.
fără ca se c}ică o vorbă, fără se se se închina Satanei şi ai căreia credincioşi 5 > Mazfcre...................... 5 70 Primăria comunei
închine înaintea regelui, părăsi sala, în mare parte erau dintre călugării păcă­ 7) Linte ......................... 11 —
toşi, cari au fost daţi afară din mănăstiri. 77 Fasole................................. 4 30 T e l c i u , la 25 Martie 1899.
trântind uşa după sine.
Biserica a persecutat din tâte puterile pe 77 Sămânţă de in . . 7 20
— „Ce om obraznic şi neruşinat, credincioşii acelei secte, car! în scurt timp 77 Sămânţă de cânepă 4 30 luliu Valea, Sever Mureşan,
fără de pic de omeniă şi de cul­ au şi dispărut de pe faţa pământului. Cartofi . . . — 95 not. cercual. primar.
tură, “ (jiseră pagii cu toţii şi îotr’un Mâz^riohe . . — — (5E0,l-8.)
In anii din urmă însă eră-şî s’au aflat 1 kilă Carne de vită . . . — 46
glas, „se p6tă suferi cineva astfel de
nebuni, cari să se închine Satanei, şi încă >7 Carne de poro . . . — 52 Nr. 17-1899.
necuviinţe şi de lucruri urîte? tf — —
tocmai în Paris. Scriitorul frances Hys- n Came de berbec© . . Licitatiime îniniiendă.
— „ A ş a ? “ grai regele; „nu ve mans a scris o interesantă carte despre sa- 100 kiî. Său de vită prospăt 20 — 3
place lucrul acesta? — Vedeţî, taniştl, cari au mai multe bisericuţe în Paris. 97 Său de vită topit 32 — Cu provocare la publicaţiune
acest cerşitor este chipul şi asemă­ In fiă-care săptămână ei se adună odată cuprinsă în Nr. 158 din 1898 a „Ga
narea vbstră. Precum a venit şi s’a în aceste bisericuţe şi, după sgomotosul lor CursaaB la ini9°sa din ¥îenss. zetei Transilvaniei , prin acâ-'ta s
41
pus el fără de nic! o sfielă la masă, rit, arangâză nisce orgii, încât îţi pare că te- Din 7 Aprilie 1899. e s c r i e c o n c u r s pentru a doua I
er după aceea s’a depărtat, fără ca ai afla chiar în fundul iadului. Poliţia a înce­ Renta ung. de aur 4%......................... 119.65 citaţiune minuendă în afacerea ciad
se mulţămâscă, tot astfel faceţi şi put să urmărâscă pe SataniştT, căutând să Renta de corone ung. 4%. • • • 97.10 rei bisericei gr. cat. din comuna Teici
voi. Voi încă ve puneţi la masă, dea peste ei chiar în decursul săvîrşirei Impr. oăil. fer. ung. în aur 4 / °/ • 121.— com. Bistriţa-Năseud pe 7 Maiu a. <
1
2
0
fără ca se ve rugaţî lui Dumnezeu ritului lor, der pănă acum cercetările po­ Impr. căii. fer. ung. în argint 4%%. 100.90 la 2 ore p. m.
şi se-i mulţămiţî pentru darurile şi liţiei au rămas zadarince. Se cjice, oă causa Oblig, căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.20 Preţul strigărei după subtragt
bunătăţile, ce vi-le dă el în fiesce- acestui „nesucces“ al poliţiei ar fi a-se Bonuri rurak ungare 4% . . . . 95.70 rea materialului şi transportarea ace:
care c}i, ve apucaţi cu lăcomiă de căuta în împrejurarea, că între membrii Bonuri rurale croate-slavona . . . 96.50 tuia la locul clădirei în preţ de I.
mâncare, uitându-vă cu totul de sectei s’ar afla şi număroşi omeni cu mare Impr. ung. cu premii...........................125.40 mii fl., este de 52,535 fl. 54 cr.
bunul nostru Dumnecjou. Luaţi o putere şi influinţâ. Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 130.82 Oferentele are se depună ca vt
pilda, şi în viitor se nu mai observ, * Renta de argint austr.......................100.60 diu înainte de începerea licitaţium
că vă purtaţi ca acel' cerşitor. “ Renta de hârtie austr.......................100.70 5°/ din preţul strigărei de 52,353 f
Lăudăroşie ungisrescă. 0
Renta de aur austr.......................... 120.20 54 cr., sâu în bani gata, seu in hărt
(Din istoria unei diplome princiare.)
Losuri din 1860.................................. 139.70 de valdre scă4ute cu 10% sub cui
MULTE ŞI DE TOTE. Când s’a încoronat Iosif I, ca rege al Âcţii de-ale Băncei austro-ungară . 924.— sul. 4ii i de 6 Maiu a. c., care î
0
Ungariei, contele unguresc de pănă atunci
Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 388.50 cas când oferentele ar ajunge a
Paul Esterbazy a fost ridicat, prin diploma Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 3(59.60 cel acceptat, îl va întregi îndat
XSegiiHa aUbineloi'. împăratului Leopold cu data Pojun 7 De- NapoleondorI ........................................9 56 după finirea licitaţiunei la 1C% spx
Un preot învăţat din Anglia a stu­ cemvre 1687, pentru persona sa la rangul Mărci imperiale germane . . . 59.02y a servi ca cauţiune.
2
diat cu de-amăruntul vieţa albinelor şi pe de principe german. In acâstă diplomă se London vista........................................120.50 Ofertele în scris, compuse dup
basa celor esperiate de el publică, acum vorbesce despre originea familiei Ester­
Paris vista............................................. 47.80 tote- formele legali şi prov§4ute c
într’un (}i englesesc următorele lucruri bazy într’un chip de necrecjut. Etă ce se Rente de corâne austr. 4°/ . . . 100.75 vadiul prescris, încă se primesc păn
ar
0
interesante: (jice în ea din cuvânt în cuvânt: Note itabeue..........................................44.30 înainte de începerea licitaţiunei ve:
Singura obiămare a reginei albinelor „Cum-că Esterbazeştii se trag în linia bale.
este, ca să prăsesoă, să susţină rassa. Aeâstă drâptă dela regele Attila, este dovedit, ba Cas^şisl pieţei Ba'aşow,
Planurile şi proectele de spes
chiămare ea şi-o şi împlinesce cu un zel străbunii acestor eroi se pot urmări pănă Din 8 Aprilie 1899.
se pot vedea în comuna T e l c i u 1
admirabil. In decursul verei, regina face la clădirea turnului babilonului, până la Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.49 curatorul raţioninte Clemente Câţi
pe minutâ cam două ouă, âr în decurs de-o marele patriareb Henoch şi pănă la vre­ Argint român. Cump. 9.40 Vând. 9.44
pean, ori în ce timp, unde sunt d
<ji atâtea, încât greutatea ouălor este de murile dinainte de potop“ — „Un urmaş Napoleond’orl. Cump. 9.52 Vând. 9.54
a-se trimite şi ofertele.
1% de ori mai mare, decât a trupului ei. al lui Attila s’a botezat trecând la creşti­ Galbeni Cump. 5.63 Vând. 5.6(5
Din şedinţa senat. bis. gr. ca
Regina trăesce oam 4—5 ani şi în decur­ nism şi primind numele de Esterbazy; el Ruble RusescI Cump. 126.75 Vând. 128.-
sul acestui timp face cam un milion şi a trăit 171 de anl“ ş. c. 1. Mărci germane Cump. 58.80 Vând. ' e T e l c i u , la 16 Martie 1899
jumătate de ouă. Ochii ei sunt mult mai Cu acostă diplomă li-s’a dat celor din Lire turcescl Cump. 10.70 Vând. • Gregoriu Popp, Teodor Pupez\.
mici, decât ai celorlalte albine, dâr nici nu familia Esterbazy şi dreptul de-a putâ Scris. fonc. Albina 5% 101.— Vend. 102.- paroch local. (549.1—3.) notar.