Page 109 - 1899-03
P. 109
REDACŢIWEA, „gazeta* iese îj floare }i.
AdffiiDistratiunea ?i Tipografia. Abonamente pentrn Ausţro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE tn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. oiele poştale din întru şi din
Hax Auţjenfold & Emerloh Lasner. afară şi la d-nii oolectorl.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Alionamentnl pentrn Brain
A. Oppsllka Nachf. Anton Oppellk.
InBndapesta: A. V. Qoldbor- Admmistraţiunea, Piaţa n &i <
oer, Ekstoln Bernat. In Ham* Târgul Inului Nr. 30, etsgk
burg; Rârolyl A Llebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. EO or.
rii garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe r.n ai
şi 30 or. timbru pentru o pu A^TJL L Z : i L 12 fl., po 6 luni 6 fl., p^ trfi
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inscrţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 70.
de un eveniment, care mai ales în ar fi atitudinea Românilor relativ la seu planarilor ooncepute întru realisarea
caşul provocării vr’unui conflict care teritoriul vamal independent, la re- scopurilor — bune său nu bune.
Nou abonament pe mulţi îi îngrijesce, va pută se visiunea legei eclesiastice etc. etc. Şi am aflat tote. Am la mână şi pro
la aibă urmări grave şi neprecalculabile. La întrebările lui „Egyetertăs , bele de cari mă folosesc mai jos.
44
La acb9tă stare de iritaţiune
Insă deoă ac}I iau la mână condeiul,
Gazeta Transilvaniei. contribue mult şi desfăşurarea în d-1 Brediceanu a răspuns prin urmă- spre a descoperi esperienţele mele, declar,
torea scrisbre:
Cu 1 Aprilie st. v. 1899 rnesură mare a puterii armate de „Nu me simt chemat a răspunle în că n’o fac în scopul de a suleva cu cei al
când cu întrunirile. S’a observat cătuiţi în plan o luptă de zădărnicire a
se deschide nou abonament, la care mai ales cu mirare, că decâte-orî se „merit la întrebările de mare importanţă
învitâm pe toţi amicii şi sprijinitorii ţine o întrunire publică oposiţională „politică, ce mi-le-aţl adresat. La acâsta, planurilor lor deja făurite, ci din conside-
fdiei nostre. „după convingerea mea, numai un for e raţiunl cătră o cestiune, ce privesce bise
se iau mesurî deosebite pentru paza „competent: conferinţa partidului naţional rica nostră întrâgâ în general şi sortea su
Preţul abonamentului: legaţiunei austro-ungare. telor de mii de suflete din diecesă în spe
5 „român, oare însă după cum bine este cu
Pentru Austro-Ungaria: împrejurarea, ca plecarea în noscut, e oprită de present prin ordina- cial: oa lumea, fiă cea ignotă, fiă cea de
pe un an.....................................12 fl. străinătate a M. S. Regelui s’a amâ „ţiunl ministeriale de a se întruni. bună credinţă, der indolentă, să nu rămână
pe şâse luni......................................6 „ nat deocamdată şi încă, pe cum asi „Cât va dura acâsta stare eseepţio- în unilateralitatea de pănă acum, ci să cu-
pe trei luni.......................................3 „ gură unele foi, fără termin, nu con „nală şi anticonstituţională şi ce posiţiă ar noscă şi alte lucruri.
pe o lună....................................1 „ tribue nici ea a domoli şi împrăştia
„luă între împrejurările date conferinţa par încep cu „pactul“ eşit în (filele tre
Pentru România şi străinătate: îngrijirile asupra situaţiunei. tidului, dâcă eventual încetând acâsta stare cute la ivâlă în foile neromâne, încheiat
pe un an..........................franci, 40 Situaţiunea e caracterisată şi „de lucruri ar fi convocată? acesta firesee între părintele arebimandrit-vicar Iosif Gol
pe sâse luni.............................. «20 prin tenorul decis şi intrasigent al diş şi între părintele Vas. Mangra, respec
pe trei luni............................... «10 declaraţiunilor, ce se fac prin graiu „eu n’o pnt sci. Un lucru însă e sigur, şi
pe o lună......................... „ 3.50 „adecă : pănă ce poporul român va fi în tive între aderenţii cunoscutului organ ro-
şi în scris din ambele părţi liti- mâneso din Arad.
Abonarea se pote face mai uşor cătuşat prin ordinaţiunl ministeriale, la
gante. Pactul acesta este un fapt necontes
prin mandate poştale. Mult remarcat şi comentat este „mâni şi la piciore, încât nu se mai p6te tabil. Nu pot susţină, ca adevărat condiţia
A dministraţiunea. un articul apărut în „Constituţiona „mişca, despre o acţiune poli'ică a lui nici lui specială cu vicariatul din Oradea-mare
„nu se pote vorbi serios.
1
lul de acjî şi semnat de d-1 Titu „Aastfel numai la întrebarea: „Tn ce peutru d-1 V. Mangra, deşi verosimilitatea
Maiorescu, care portă titlul; „Regele „fel de condiţiunl ar fi aplecaţi Românii a acestei condiţiunl reiese de sine; dăr cum-că
trebue se fia mândru . Ve voiu cita „părăsi pasivitatea şi a lua parte activă un pact esistă între respectivii, acăsta o şi
44
Sitoaţîa în România. în grabă din acest articul numai „în politică * ? pot să răspund, dâr şi acesta probez, şi deşfid pe verî-care om nepreo-
1
rândurile cu care se încheie. D-1 pat să mă desavueze.
Dăm loc aici următdrei corespondenţe ce-o Maiorescu încheie aşa: „numai în mod formal, următorele:
primim din Bucurescî cu privire la situaţia actuală: „Pentru-ca Românii părăsind pasivi Pactul nu datăză numai dela văduvi-
„Nu orba supunere pote garanta rea dieeesei, ci deja d’atunol, de când pă
Bucurescî, 8 Aprilie n. viitorul unui popor, ci energica lui tatea Ia care au fost sfiiţi, să potă păşi pe rintele I. Goldiş a devenit ales deputat die-
In cjilele din urma conflictul lui conlucrare la îndeplinirea aspira- „terenul politicei de activitate, acâsta atîrnă
„— după părerea mea — dela mai multe tal. Dovedile mele la astea le scot din ţi
dintre oposiţiă şi guvernul Sturdza ţiunilor sale . „împrejurări, în a căror discuţiune din mo nuta manifestată în sinodele nostre epar-
44
a luat dimensiuni tot mai acute. „Orba supunere este semnul slă-
tivul indicat deja nu pot să întru; dâr cbiale şi în congresul nostru naţional bise
Oposiţiă nu se gândesce se desar- biciunei, energica lucrare este singu „cea mai dintâib şi de frunte dintre ricesc din partea d-lui Mangra şi a ade
44
meze, ci este decisă se ducă lupta rul semn al tăriei . „âceste împrejurări respective condiţiunl renţilor săi, faţă de d-1 Goldiş, şi anume:
mai departe, încurajată fiind şi prin „De aceea trebue se fia mândru „ar fi: reslituirea facultăţii de acţiune li- Se scie, că de când păr. Goldiş a de
faptul, că i-a succes a împiedeca vo Regele când vede astăcfî isbucnind cu „beră, legală şi constituţională a partidu- venit deputat dieta], de atunci mandatele
tarea legei minelor şi a altor pro atâta tăria sentimentul demnităţii „lui politic român, a partidei naţionale ro- d-sale îu sinodele eparhiale şi în congresul
iecte de lege în Cameră. Guvernul naţionale în poporul român . „mâne, restabilirea şi drepturile ei consti naţional bis. pururea au format un obiect
44
de altă parte pare a fi decis se pună „Şi Regele trebue se fiă mai ales „tuţionale, scâterea din vigâre a ordinaţiu- de aprigă dispută în punctul verificării lor,
tote în mişcare spre a înfrânge re- mândru în faţa capetelor încoronate „nilor ministeriale anticonstituţonale, c’un precum şi un obiect de interpelare cătră
sistenţa ei. Tote măsurile ce se iau din celelalte state, când le pote do
„cuvânt „res'itutio in întregimt privitor la S. Sinod episoopesc în congresul n. b. dela
u
faţă cu întrunirile publice oposiţio- vedi, că este şi El capul unui stat „viaţa şi activitatea partidului nostru naţional 1897; însă în astfel de desbaterl nici pă
nale, precum şi în ce privesce com de cetăţeni şi nu capul unei turme
„român . rintele Mangra, care altcum e forte vorbă
u
44
baterea acusărilor, ce se îndreptă în de iloţî . Primiţi etc. reţ, nici aderenţii săi n’au luat nici măcar
contra ministrului preşedinte, dove Acesta pare a fi un răspuns dat Coriolan Brediceanu. odată cuvântul, nici pro nici contra, âră la
desc acesta. acelora, cari vor să se scutăscă de numărarea voturilor se vedea evident, că
Este .o apariţiune cu totul es- orî ce răspundere tupilându-se la spa La acest răspuns fbia maghiară ale lor voturi lipsiau din partea oe apăsa
traordinară şi neobicînuită că acum tele Regelui. oposiţională face următorele ob pe pâr. Goldiş! Er la congresul ultim elec
polemiile înverşunate nu se mai măr servări : toral păr. Mangra chiar în plenul congre
ai e
ginesc la articulî de 4i ' > ci se Ei bine, dâcă părerea d lui Bredi sului, când era vorba de alegerea comisiu-
transplanta şi pe strade, purtându-se „Pasivitatea română." ceanu pote fi admisă cu privire la viitorea nei „de scrutiniu , a scăpat din gură cuvin
44
— din partea celor dela putere — atitudine a politicei naţionaliste române şi tele : „să se alegă... mai bine meritaţi, ca
prin afişări la colţurile stradelor a Piarul stângei estreme „Egyet- dâcă el esprimă fidel punctul de vedere al pâr. Goldiş ... S’a cam genat pe urmă,
11
u
argumentelor, ce se aduc în contra ertds din Budapesta, de Duminecă Românilor din Ungaria: atunci cu anevoiă după rostirea acestor cuvinte, der... bag’
învinuirilor oposiţiei. 9 Aprilie n., publică sub acest titlu va pută să urmeze înourend încetarea pa- semă l’a luat gura pe dinainte.
Banffy şi apărătorii sei, cu totă o scrisore a cunoscutului fruntaş ro sivităţiţ, fiind-că acea deplină restitutio in In Arad nu mai 9ste secret, că Man
intenţiunea ce vor fi avut’o se tur mân, aderent al partidului nostru integrum, pe care o amintesce el ca condi- gra cu Goldiş sunt una, pururea convin şi
bure apele dincoce şi dincolo de naţional, din Lugoş, Coriolan Bredi ţiune, în. împrejurările ndstre este simplamcnte se consultă, când mai în ascuns, când mai
Carpaţî, de sigur, că nu şi-au închi-. ceanu, însoţită de observările redac- o absurditate. Oă pentru ce este absurditate, pe faţă.
ar
puit nici pe departe ce furtună va ţiunei acelui c}i - d-1 Brediceanu o scie tocmai aşa de bine, Altă dovadă ni-o dă ţinuta în causă
produce broşura lor în Bucurescî şi Redacţiunea clarului „Egyeter- ca ort-care politioian maghiar. Tocmai de a organului din Arad, care stă la disposi-
în totă România. tăs“ s’a adresat adecă d-lui advocat aceea e de prisos a desvolta acâsta mai ţia d-lui Mangra, oare ţinută culminâză în
închiderea Corpurilor legiuitore, Brediceanu, pe care c|ice, îl cunosce pe larg. macsima scurtă: „a învrăjbi lumea în contra
care de altă-dată anunţa un period „ca pe unul din conducătorii mişcă- neamurilor, fără de-a grăi măcar odată un
de linişte, acum a fost semnalul pen rei naţionale şi în general ca pe cel Din diecesa vednvitl cuvânt, fiă şi numai de critică, asupra părin
tru o potenţată mişcare oposiţională mai intransigent politician naţional telui Goldiş .
a
1
44
în totă ţera. Prin aceea, că guver român cu mai multe întrebări. Nu (Corespondenţă pârtie a „Gazetei Transilvaniei' .) Despre părintele Goldiş nu s’a scris
nul şi majoritatea s’au decis a con- mita redacţiă a voit adecă să afle, — 10 Aprilie n. 1899. în numita foiă, decât, că este acum condu
chiăma pe mâne o contra-întrunire, între cari împrejurări ar fi Românii Dela depărtarea din diecesă a I. P. cătorul dieeesei şi că a edat cerculariul cu
s’a produs în şirurile oposiţionale şi aplecaţi a părăsi pasivitatea şi a lua S. Sale d-lui arcbiepiscop şi metropolă ac tare ; adecă numai bine au scris, deşi nu
mai mare iritaţiune, aceste susţiind, parte activă în politică; ce părere tual, tot mereu am stat în aşteptare, ca se pote, că respectivii să nu aibă cunos-
că guvernul procede în mod pro au Românii despre reforma electo să-l văd pe cel ce ni-se ivesce seu reco oinţe şi despre cele ce urmâză în acâstâ
vocator. rală pusă în prospect pe basa com mandă spre „a umplâ golul“, şi cu încor corespondenţă, şi cari într’adevăr merită să
In momentul când Ve scriu totă promisului între partide; ce părere dată atenţiune am petrecut tote mişcările fiă aduse „în vileag“.
lumea din capitală vorbesce de în au Românii din punct de vedere na şi scrierile ce privesc causa viitorul diece- Er despre n neamuri atâta au scris
u
trunirile de mâne cu emoţiune, ca ţionalist despre noul guvern; care sei nostre, ca să înţeleg rostul lucrărilor şi scriu încât, în adevăr, nu e mirare, oă
