Page 11 - 1899-03
P. 11
Nr. 49.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
de apatiă şi indiferentism. Şi cum nu, când La închisore. Aflăm, că d-1 Avram 90,000 omeni. In ce privesce puşca, reese Părerile profesorului german
în 1848 erau 2 milione de alegători, er Giurgiu, învăţător în "Vama Buzeului, origi din raportul lui Freycinet, că armata fran privitore la nesuccesul de pană acum
astădl sunt numai 600,000. Urgitâză re nar din comuna BulzescI (Zarand), a intrat cesă e provădutâ cu arma Lebel îmbună al politicei şcolare germane, ar fi
forma dărilor, apărarea muncei şi lupta în acjl în închisore la Tergu-Mureşului pen tăţită. bine se şi-le însemne şi Maghiarii.
oontra tuturor abusurilor, cari duc o parte tru a-şl face osânda de 14 (file, la care a Decă puternicii Germani n’au putut
Curăţirea Dunărei. Comisiunea eu-
a poporului în braţele socialismului. Dâcă fost condamnat, pentru-că a căutat „doina 5 germanisa şi desfiinţa poporul polon
ropenă a Dunărei a stabilit în cailele din
44
nu vor înceta abusurile, nu se va ajunge lui Lucaciu . D-1 Giurgiu este uuul din prin şcolă, cum gândesc şoviniştii
urmă semnele, pe unde se vor începe lu
scopul contemplat de ministrul-preşedinte: tre acei învăţători, cari în vara anului noştri unguri, că vor pută ajunge la
crările pentru curăţirea Dunărei de bancu
consolidarea statului naţional maghiar. 1895, aflându-se la “eserciţiu de arme (la magliiarisarea totală a naţionalităţi
rile de nisip din faţa Ţiglinei, la vărsarea
Contele Al. Benyoioszhy 4’ Afară honvezi) în Tergu Mureşului, au cântat Şiretului şi în faţa Măcinului. Luorările se lor prin impunerea cu forţa a unei
se:
44
de acest budget mai avem încă un bud amintita „doină şi din causa asta nu nu vor începe pe le începutul lui Aprilie. limbi mult mai necioplite şi de mai
get, budgetul oraşelor şi comunelor. Umerii mai, că au fost cu toţii pedepsiţi din par puţină însemnătate din punct de ve
poporului sunt apăsaţi prin dări de dru tea forurilor militare cu câte 10 (Şile arest Instrucţiune pentru desemnul în croit dere al usului internaţional şi de
muri, de spitale, dări bisericescl şi scolas de casarmă, der au fost urmăriţi şi din şi confecţionare de rochii, dă d-ş6ra Adele tote (ţilele ?
tice etc. Astfel budgetul Ungariei nu e de partea forurilor civile. Resultatul a fost, că Hermann (Strada Rokus Nr. 3) după „sis Numai nisce creerî seci ar pute
44
500, ci de 700 milione, adecă pe fiă-care d-1 Giurgiu şi colegul său AndreiQ Rusu, temul Schack , care l’a învăţat în Viena se admită o astfel de posibilitate ;
cap se vine 40 fl. Pe lângă acesta ţâra dă învăţător în Frata de Câmpiă, au mai fost într’un curs teoretic de un an, er patru numai cei-ce se scaldă în sbrele şo
îndărăt, venitele scad. pedepsiţi şi din partea acestor foruri cu luni în praxă, după cum dovedesc testimo- vinismului ajuns la potenţa maximă,
câte 14 cjile închisore şi eu câte 100 fi. niile legalisate de prefectura din Viena. mai pot să crădă, că şi în vecul
In şedinţa acesta au mai vorbit vre-o
amendă. D-1 Giurgiu, după cum ni-se spune, Atragem atenţiunea asupra inseratului de nostru se pot desfiinţa, respective
3—4 oratori, toţi însă s’au ferit de-a ataca
a mai fost gratificat pe de-asupra şi cu o pe pag. 4. desmoşteni popore de limba, dati-
politica guvernului.
amendă specială de 2 fi., pe cuvânt, că s’a nele şi obiceiurile lor străbune.
adresat cu o scrisore netimbrată cătră co Sforţări zadarnice. De ce der atâta sforţare zadar
Din Austria. manda militară de honvedl, cerând adeve nică ; de ce atâtea opintiri nebune
rirea faptului, că a mai fost odată pedep Unul dintre învăţaţii cei mai re pentru realisarea unei aspiraţium nu
Coufiiotul dintre Cehi şi Germani în sit în causă cu 10 dile arest de casarmă. numiţi acjî în Germania în sciinţele numai barbare în esenţa ei, ci şi în
Gestiunea egalei îndreptăţiri a limbei, ia din Densul avea lipsă de-o asemenea adeve politico-economice, profesorul Hans veci condamnabilă? De ce atâta
ce în ce proporţii tot mai mari. pilele rinţă în decursul procesului, comanda hon-
Delbruck, care redacteză revista „ Preus- persecuţie şi huiduire a limbilor ne
acestea s’au aucjit două voci germane: una veijescă însă nu ’i-l'a dat, ci în schimb a
u
sisclie Jarbiiclier , publică în fascicolul maghiare ; de ce, în fine, tbtă poli
•moderată, alta ultraistă asupra conflictului. făcut să fie amendat. Faptul nu mai are
de pe Ianuarie al acestei reviste un tica maghiară de stat în contra na
Marii proprietari constituţionali au ţi lipsă de comentar. articul asupra politicei de expulsare, ţionalităţilor ?
nut Duminecă o adunare în Praga, presi- Gabriel Ugron, după cum am amin şi îndeosebi asupra politicei germane
dată de prinţul Bohan. Iu comunicatul, ce tit, păşesce ca candidat în cercul Şimleul- de stat îndreptată în contra Polo
•s’a dat asupra acestei adunări, se esprimă Silvaniei. El a primit (filele acestea o de- nilor. f L S t e
•dorinţa, ca acţiunea pornită de Germani putaţiune de alegători din acel cerc, care Prof. Delbruck propagă şi el princi Dietetica popcrală, scrisă cu deosebită
în interesul pretensiunilor naţionale poli a mers să-i ofere candidatura. Ugron a piul de-a contopi pe Slavii, cari trâesc prin consideraţiune la modul de veţuire a ţă
tice, să se,.încheie cu deplin succes, şi ia primit’o, şi în răspunsul, ce l’a dat dele- tre Germani în corpul naţional german, ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica,
■posiţie îo contra regulării raporturilor de gaţiunei cjise, că acum după fusiunarea par crede însă, că politica profesată de statul medic pensionat. Carte tipărită cu ajutorul
limbă pe basa §-lui 14 şi in contra unei tidei apponyiste în partida liberală îşi stau german nu duce la scop. El preferă modul Asociaţiunei transilvane, având în text un
legi octroate pe basa acestui paragraf, număr mare de ilustraţiuuî. E o bună şi
faţă ’n faţă principiile independente cu par vechiă de germanis&re prin evul mediu,
fiind-că astfel de octroare ar agrava şi mai tida guvernului. El declara, că situaţiunea când prevalenţa poporului german a răpit preţiosă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
mult situaţiunea. Comunicatul, care peste adl este favorabilă în viaţa parlamentară, ginţilor slavice şi străine jumătate din orl-ce familie, arătându-i cum să-şi păzâscă
tot ia posiţie în contra guvernului, declară şi ea trebue folosită pentru lucrarea naţio sănătatea, cum să se hrănâscă, cum să
tot odată, că marii proprietari germani con Boemia, Silesia, Saxonia, Brandenburg, trăâscă şi de ce să se ferescâ pentru a se
nală. Intre alte declaraţiunl interesante este Meklemburg, Pomerania şi Prusia. „Este
stituţionali nu renunţă încă la speranţa, că şi aceea, care a făcut’o Ugron la banchet, ce putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun
conflictul s’ar pută înlătura prin schimba că el nicl-odată nu se va alătura la nimeni, chemarea statului — cfi savantul profe gată. Se p6te procura şi dela Tipografia
rea direcţiei de pănâ acum. Marii proprie- sor — a asimila germanismului elementele „A, Mureşianu.
nici nu , aşteptă să i-se alăture cine-va — străine şi a-le absorbe cu încetul .
44
-tarî stau pe basa fidelităţii eătră dinastiă
căci el n’are cu cine să fusioneze. Tot ce
şi imperiu, şi sunt în contra folosirei reli- vre este, ca partida independentă s’o facă In privinţa acâsta recomandă urmă
giuuei, ca armă politică, âr de altă parte torul recept : împiedecarea migraţiunei
partid de guvernământ.
perhoresebâză tendinţa de a-se introduce străine, suprimarea agitaţiei naţionale ne Făgăraş, 14 Martie n. La con
•conflictul naţional şi în armată, acesta bas- Societutea de cultură Macedo-Ro- germane, spargerea teritoriilor negermane gregaţia extra-ordinară de acjî, ţi
tionă probată a posiţiei de mare putere a mână. Consiliul de 35 al Societăţii Ma- compacte prin colonii germane şi învăţă nută sub presidiul fişpanului, Româ
monarchiei. eedo-Române în şedinţa ea dela 19 Fe mânt german, care se pregătâscă spre des- nii s’au presentat în numer frumos
bruarie a. c., a luat următorele decisiuni: naţionalisare elementele străine. şi au luptat brav. Propunerea comi
Faţă cu acest ton moderat s’a auclit
a) A trimite două delegaţiunl, conform vo Insistând asupra politicei şcolare con tetului permanent, de a se trimite o
ansă altă voce ultraistă. Clubul partidei adresă de felicitare noului ministeriu
progresiste germane din dieta boemă a ţi tului dat de Congresul Societăţii dela 7 stată, că politica de până acum nu numai
Februarie a. c., una la ambasadorul oto nu duce la resultat, ci produce resultatul unguresc, a provocat discuţii înflă
nut — după cum am amintit — o confe
man din BucurescI, spre a-i exprima leali contrar. „Copiii poloni — dice d-1 Delbruck cărate. Membrii români Dr. Şenchea
rinţă plenară sub presidenţia lui Dr. Schle-
tatea Macedo-Românilor cătră M. S. Sul — învaţă în şcole limba germană. Asupra Dr. Şerban, Dr. A. Mănoiu au combă
■singer, la care au fost invitaţi şi deputaţii
tanul; şi a doua la d-1 ministru al instruc resultatului acestui învăţământ, divergeză tut cu argumente tari propunerea
din cele două partide creştine-sociale. După
1
ţiunii publice, spre a i aduce omagiile So părerile. Unii susţin, că copiii poloni în comitetului permament, arătând, că
desbaterea situaţiunei generale politice,
cietăţii pentru demnele de laudă măsuri, ce vaţă de fapt mult germănesce ; alţii însă Românii nu pot ave încredere în
oonferenţa a luat o resoluţiune, în care se
a luat în cestiunea şcolelor românesc! din susţin, că acâsta este numai un resultat la nici un guvern, pe cât timp princi
•cjice, că deputaţii germani — desconside
Macedonia ; b) S’a votat budgetul pe anul aparenţă, fiind că un adevărat învdtâment este piul de guvernare este maghiari-
rând orl“ce curente teroristice — nu aşteptă
curent; c) Ca la Congresul Orientaliştilor imposibil în o limbă streină de limba copiilor, sarea etc. Majoritatea, care se com
nici o lucrare salutară dela participarea
din Roma din anul acesta, Societatea să oăoî tote stăruinţele învăţătorului german punea din mamelucî de-ai fişpanu
lor în dieta din Praga, şi de aceea decid
trimită un delegat; d) In Martie să se dea se reduc la o memorisare inutilă, din care lui, a primit însă propunerea.
.-st* nu ia parte la desbatcrile dietei.
un bal sub patronagiul Comitetului de nu se aleg copiii cu nimic practic . In locul viceşpanului Kapocsa-
44
Agitaţiunea Germanilor austriacl pa-
domne din anul-trecut; e) La 9 Maiîi să se nyi, suspendat în urma defraudărilor
sionâză şi pe cei din Berlin, despre cari Prof. Delbruck arată, că învăţământul
serbeze aniversarea Societăţii printr’o ser comise de Griinfeld, a fost ales prin
se cjice de altmintrelea, că îndâmnă pe sub în o limbă străină de limba copilului, nu
bare câmpenesoă; şi /) Dela 1 August vii aclamaţune device comiteprovisorprutonotu-
-mână pe Germanii din Boemia. „National- este adevăratul învăţământ, şi afară de me-
tor, şcola de băeţl din Tîrnova (Macedo rul Alexandru Belle.
44
.zeitung din Berlin, dă sfaturi guvernului morisarea inutilă şi absolut nefolositore
nia) a Societăţii să fie transformată în şcolă Viena, 14 Martie. „Narodni Listy
Thun, cum să resolve conflictul de limbă, pentru copii, nu aduce alt resultat, decât,
de fete. cjice, că posiţiunea cabinetului Thun
^i dice, că acesta cu se va pută face, de că reţine copiii în desvoltarea lor şi, prin este sdruncinată. Foia cehică sus
cât prin înlăturarea planurilor şovinistice Armata francesă şi armata ger urmare, protejeză analfabetismul în cercurile ţine, că Thun va trebui se capitu
cehe, ca astfel să se îmbunăţăţâscă esen mană. După un raport depus la camera largi ale populaţiunei. leze înaintea Germanilor. „Nar. Listy
44
ţial sortea Germanilor din Boemia. francesă de cătră guvernul frances, armata „Presupunând îusă — cjice — că acest
francesă ar cuprinde în anul 1899: 2,524 învăţământ ar eorăspunde şi ar fi bun, to mai crede a sci, că urmaş al lui
Că ce va face contele Thun, e altă Thun va fi br. Chlumecky.
oficerî superiori, 19,705 ofiţeri subalterni; tuşi este o erore a crede, că Germanii
«căciulă. Pasivitatea Germanilor din Boe Roma, 14 Martie. Italia n’a tri
40,622 sub-oficerl; 516,378 caporali şi sol câştigă ceva prin acesta. Un Polon, care
mia faţă cu dieta din Praga de sigur, că mis încă ultimat Chinei, înse repre-
daţi. In total 22,286 ofiţeri şi 557,000 sol vorbesce germănesce, încă nu e German,
nu va contribui la resolvarea oonflictului sentantul ei din Peking se va reîn-
daţi sâu 557,000 omeni. La începutul anu din contră — dâcă rămâne Polon, i-se
-de limbă, cum ar dori şi „fraţii din im- torce imediat la Roma, 6r afacerile
lui 1899 armata germană numără, după le oferă numai o armă mai mult pentru com
14
ţperiu . le-va încredinţa ambasadorului en-
gea din 1893: 23,008 oficerî; 78,217 sub- baterea mai cu succes a germanismului.
oficerl; 479,229 caporali şi soldaţi. In total Aceste sunt motive, cari vorbesc contra gles Mecdonald.
567,446 omeni aşa, că Germania are 719 germanisării forţate a şcolei ... Barcelona, 14 Martie. Situaţiunea
44
în Mani 11a e estrem de critică. Ame
oficerî şi 446 soldaţi mai mult. In Algeria De tot caracteristică este conclusiunea
— 3 (16) Martie. se aflau 1478 oficerî şi 54 mii soldaţi. finală a savantului profesor: „Ori cât de ricanii îşi răsbunâ în mod înfiorător
Pentru masa studenţilor români Afară de acesta din pricina condiţiunilor convingătore îmi par tote aceste conside- asupra indigenilor. Ei pustiesc tot pe
-din Braşov au mai contribuit din profi favorabile la recrutare, Germania perde rante, recunosc sincer, că de abia este spe ce pot pune mâna, pentru-ca se facă
imposibilă resistenţa resculaţilor. Eu
tul lor net următorele institute române de 20,000 omeni anual, âr Francia 40,000 ranţă, că politica nâstră va deveni mai
ropenii părăsesc Manilla. Telegra
bani din patriă: „Sebeşana din Sebeş cu 25 omeni. Armata francesă e astfel mai slabă, bună în timp calculabil. Doi din cei mai
u
mele sunt puse la mare censură.
44
, florini, — „Doina din Câmpeni ou 15 flo decât cea germană cu 74,000 omeni. Fi puternici factori ai vieţii de astăcjl con-
rini, — şi „Economia din Lugoş cu 5 fl. ind-că în armata permanentă în timp de lucreză la menţinerea actualei politice fa
14
Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
— Primescă marinimoşii donatori cele mai pace nu se numără oficerii şi sub-oficerii, tale: fanatismul naţional şi pofta de dom-
fCâldarose mulţămite. diferenţa în favorea Germaniei e de vr’o nire a biurocraţiei . Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
u
