Page 110 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 70.—1899.

neamul întreg, înţeleg românimea, se scan- Nr. 1190/899. Onoratului părinte fN. N. în...) defect află aici la vacanţe, pe oare le va I. TMrectpratai gimnasial.
dalisâză, şi norocul neamului, că în sînul Făcendu-S3 aici arătare din partea mai multor schimba deja anul viitor pe calea ordo­ Gestiunea directoratului a venit pe
său organul din Arad nu are trecere mai credincioşi, că R Ta la alegerea de deputat sino­ nanţei. Camera se va ocupa cu reforma
dal în cercul Lipovei influnţezî tdesătorii în mod tapet prin o interpelaţiune adresată presi-
mare decât o are, căci la din contră nea­ esamenelor de stat a sciinţelor de drept şi
neiertat: deci şi pană ce vel 11 tras la răspundere diului de oătră părintele Gerasim Domide
mul întreg ar sta cu manile în pâr. Şi ce pentru even'ualele abusurl, ce s’ar constata, Ţi-se de stat. Peste tot în cursul învăţământului din Rodna, membru în comitet, de urmă­
este adevăr în stereotipul cu „ ne am urile “ ? Impune a Te Ceri de otî-ce abus şi a lăsa curs ministrul este aderentul colocuiilor obli -
torul cuprins:
S’o spun eu. Archimandritul Hamsea din liber alegerii. Arad, la 11/23 Martie 1899 Iosif gătâre şi al eserciţiilor seminariale. Venerat Presidiu ! Pe basa §-lui 5 din
Arad are — dâr de aprope 20 de ani — Goldiş m. p vicar episcopesc“. Al doilea principiu al său este sista­ „Regulamentul pentru desbaterl , înainte
u
an frate Hamsea, care este protopop în Li- Actul original ’mî stă la disposiţiă. rea doctoratului obligător. Mai departe de a întră în meritul programei, îmi iau
pova, ales, nu denumit: eră protopopul Li- Dintre 5 preoţi, cari după cum sciu eu, au doctoratului trebue să i-se dea caracter voiă a face următârea interpelare:
povei are în Timişâra pe d-1 Dr. Tr. Pa- primit aeâstă ameninţare, doi au şi cedat: scienţifio atât cu privire la sciinţele de Este cunoscut, că prin denumirea fos­
ticî asemenea protopop ales ou tote votu­ au lucrat din răsputeri în popor, ca să în­ drept, c-ât şi de stat. Esamenele de stat tului director al gimnasiului nostru, I. Cio­
rile, nr'nus 5, care este cumnat cu densul, vingă oandidatul „ant -bănăţean . încă trebue să fiă reformate, aşa ca să nu can, de profesor pentru limba şi literatura
11
t română Ja universitatea din Budapesta,
adecă ambii ţin 2 surori de neveste. In Er părintele V. Mangra a emis epis­ se facă decât un esamen de stat în cadrul postul de director la acest institut a deve­
oonsistor însă protopopul Lipovei nu este, tole de următorul cuprins: a două esamene suplinitâre. nit în vaoanţă. Dat fiind, că acest post
nici că pote fi, pe cât timp este membru Arad, 20 Martie st. n. 1899. Stimate şi iu­ Academiile de drept le va folosi pen­ este de o supremă importanţă atât pentru
archimandritul. bite frate (N. N.} Cu privire la alegerea de de­ tru decentralisarea culturală. Conform pro- institut, cât şi pentru fondurile, din cari se
Eu într’adevăr nu sciu, dâcă Archi­ putat pentru sinodul eparhial în cercul Lipovei, misiunei a dat un nou regulament de ri- susţine, e lucru forte natural, că ocuparea
îmi permit a-ţl atrage atenţiunea şi a-ţl recomanda lui în mod demn este pentru noi de cel
mandritul Hamsea cu protopopul Puticî, gorâse pentru academiile de artă şi poli-
pentru sprijinire pe d-1 Dr. Ioan Suciu din Arad, mai vital interes şi de oea mai mare gra­
cumnatul fratelui Archimandritului, sunt bărbat distins, cu capacitate şi cu independenţă technio. Tot aşa va procede şi cu privire vitate. După cele ce s’au ventilat în publi­
ori ba aşa de înrudiţi, încât, în consisto- personală. Sunt sigur, că D-ta vei înţelege,,- ca' şi la rigorâsele dela medicină. Va reforma şi citate, referitor la ocuparea provisoră a
riul de 60 de suflete, să potă periclita die- mine, însemnătatea actului electoral şi-ţi vei da calificaţiunea profesorilor, respectând liber­ acestui post, prin intrevenirea de factori
cesa! Seu că este dâră crimă, că protopo­ t6tă sili iţa, ca preot luminat, pentru alegerea d-lui tatea universităţii. nechemaţi, publicul român şi mai ales re-
Dr. Ioan Suciu Al D-tale etc. V. Mandra m. p. presentanţii fundatorilor, se găsesc în acâsta
pul Dr. Puticî are în diecesâ: fraţi, preoţi, Dintre şcolele medii vor trebui să fiă privinţă.în o mare nedumerire. Nu voesc
Ei, âtă pe păr. Goldiş conlucrând îm­
învăţători, surori, cumnaţi, şi aceştia nu sporite gimnasiile. Reforma şcâlelor medii să prejudec întru nimic drepturilor corni-
preună cu Mangra. Oe „nex causal!“
sunt încă scoşi din dieoesâ? va publioa-o în formă de proiect de lege, siunei administrative, care în conformitate
In fine se ating şi desminţirea apărută cu Statutele în vigâre singură este compe­
Vrâu deci să constat, că stereotipul şi ar vedâ bucuros pornindu-se o acţiune
în nr. 60 dela 8 ale cur. nou, a diarului tentă a se îngriji de ocuparea acestui post,
cu neamurile , folosit cu atâta predilecţiune socială cu scop de a-se înfiinţa internate. şi am deplină convingere, că ea şi-a făcut
a
v
de cei din Arad, nu este decât un fel de din Arad. Cel ce o va ceti cu ochi atenţi, Pentru şcolele cu limba de propunere şi pănă acuma şi-şi va face şi pe viitor
„vau-vau“ spre a învrăjbi lumea în contra va înţelege din ea, că este o desminţire nemaghiară a pregătit manuale de şcolă şi datoria în aeâstă afacere; cu tote acestea
numai cu gura jumătate. In desminţire nu se
unui eventual candidat la episcopiă, ca s’o asupra unora anumite şcâle va aspri con­ eu cred, că e numai lucru just, oa şi co­
face nici o pomenire de Goldiş ; de „pac­ mitetul nostru, ca mandatar al fundatorilor
u
polă duce apoi de căpăstru la urna părin­ n trolul. (Aplause). Doresce să 3e înfiinţeze
tul cu Goldiş , cum susţineau foile, nu se şi susţiitorilor institutelor nâstre de cultură,
11
telui Goldiş. nouă şcble superiâre de fete în Braşov,
lapădă cu nici un singur cuvânt, ci nâgă să fiă pus în ounosoinţă mai de-aprâpe
Esistenţa paotului reiese însă mai in- Bistriţă, Sibiiu, Neopîanta şi Rozsahegy
numai unele pactărî despre a căror esis- despre demersurile, ce s’au urmat şi des­
vederat din conlucrările împreună şi în (în ţinuturi locuite de naţionalităţi cu scop pre stadiul în care se află de present acâsta
tenţă n’a făcut nimeni nici o pomenire ...
conţelegere. de rnaghiarisare — Red.). afacere de mare interes pentru noi; de aceea
Cum se vede cei din Arad numără Ei bine. Pactul esistă. In ale lui spe­ Mare solicitudine, control şi grijă pune cuprins de o legitimă îngrijire şi condus
cialităţi de sigur se grijesce de interesele de dorul de-a se .face lumină deplină, mă
exact voturile de deputaţi în sinodul epar­ ministrul faţă cu şcolele poporale. Nu este
particulare ale celor ce pactâză. Dâr de in­ simt îndemnat şi chiar dator să rog pe Ve­
hial electoral din Arad şi voesc să fiă si­ însă nevoie de sîlă pentru prefacerea şcâ- neratul Presidiu să binevoescă a ne pune
guri de ele. Pentru cine? Nu pentru nea­ teresele generale ale bisericei şi diecesei?! lelor poporale în şcâle de stat, căci atâtea în curent cu toţi paşii, ce s’au întreprins,
— Să sperăm, că se vor îngriji alţii.
muri, ci pentru ... cei ce lucră împreună! cereri îi sosesc în privinţa statificării, încât şi peste tot cu stadiul în care se află de
S’au apuoat deci de lucru la alegerile de Un diecesan. statul şi aşa nu le pote birui. Sunt 1666 present aeâstă afacere, precum şi cu mă­
deputaţi sinodali in 2 cercuri. Aceste cer­ de comune, unde vor trebui înfiinţate şcdle surile, ce are de gând să ia spre apărarea
drepturilor recunoscute prin acesta, spre li­
curi erau al Şiriei (patria lui Rusu Şiria- Din dieta ungară. de stat. Cu 534 stă în tractări şi în 1899 niştirea nedumeririlor, ce ne agită .
u
nul) şi al Lipovei. In ambele şi-au pus ei se vor înfiinţa 500, er timp de cinci ani Presidiul declară, că cestiunea sule-
candidaţii lor. In Şiria au reuşit, dâr în (Budgetul oultelor şi instrucţiunei publice). 1000 de astfel de şcole (Aplause). vată de d-1 Domide fiind de oompetinţa
Lipova nu, şi asta-i dâre cumplit. Şedinţa dela 7 1. c. Vineri s’a înce­
Ministrul regretă, că pentru „Kisde- comisiunei administrative, nu pote să ad­
Referitor la candidatura şi alegerea put în dietă desbaterea asupra budgetului dov -uri u’are la diposiţiă decât 16,000 fl. mită nici o discuţiune meritorie asupra ei;
u
din cercul Lipovei, aflu de lipsă a esplica ministeriului de culte şi instrucţiune pu­ anual, deşi reuniunile sociale mereu cer să dâră la întrebarea pusă, e dator să dea res-
lucrul, spre a dovedi, că aci nu au învins blică. Precum am (semnalat deja în numă­ ia statul „kisdedov“-urile lor. In fine cere puns pe basă de acte, ca să se liniştâscă
de fel relaţiunea său stereotipul cu „nea- rul trecut, ministrul acestui resort a ţinut să i-se primâscă budgetul. spiritele şi să se vadă, că comisiunea admi­
murile“, deşi, nu neg, între protopopul Li­ un lung discurs, în care şî-a desfăşurat nistrativă îşi face datoria.
povei şi între alesul Octavian Puticî, există programul său mai ales pe terenul învăţă­ Boda V. : reflectând la vorbirea-pro- Espune apoi pe scurt desvoltarea cau-
ce
o relaţiune âre-care de cuscrie. Adecă ale­ mântului public. gram a lui "Wlassics cji > că vorba fiind
de supremaţia limbei maghiare, trebue să sei, arată toţi paşii făcuţi pentru apărarea
sul Octavian Puticî, sub-jude reg. în Re- Ministrul Wlassics declara deja la
se ţină la punctul de vedere cel mai strict. dreptului de a ne alege director gimuasial,
caş, este fratele protopopului Dr. Trai an început, că stâua lui polară a fost şi este: şi că, întrevenind prin o deputaţiune es-
Puticî din Timişâra, care este, cum am cultura naţională maghiară în tote institu- Şovinistul deputat cere, ca fiă care locuitor misă din sinul comisiunei la toţi factorii
arătat mai sus, cumnat cu protopopul Li­ ţiunile de învăţământ. Direcţia ce şi-a ales’o al ţării să scie limba statului, limba ma­ competenţi — în Bistriţa la corniţele su­
povei Hamsea. Insă âtă ce a preponderat este înălţarea culturei naţionale maghiare, ghiară. Guvernul trebue să înfluinţeze, ca prem, în Cluşiii la directorul suprem din
în mintea alegătorilor. căci singur şi numai în acesta se află pu­ şcolarii de limbi streine să şi însuşesoă cercul de învăţământ al duşului, şi în
Candidatul d-lor din Arad, este năs­ terea actractivă, care pote să-i conducă pe limba maghiară. Budapesta la minister — s’a primit asigu­
cut într’o comună din cercul elect. al Li­ Maghiari la idealul unităţii naţionale şi de Ovary P.: stărue asupra învăţămân­ rarea, că dreptul de alegere, normat în §.
povei, dâr este stabilit de mulţi ani în stat maghiar. tului poporal, de asemenea deputatul din
32 din Statute, va fi respectat. Pe urmă
Arad, şi fiind — în alt period — deputat Autonomiă şi Congruă — înaintea de-a partida poporală Mîljor F. se ocupă per asigură, că comisiunea administrativă şi de
sinodal, cu ocasiunea unei desbateri a de­ stărui asupra politicei şcolastice, doresce a extenso cu programul ministrului. El lăudâ aici încolo va lucra sub tote împrejurările
clarat ostentativ, că „şi el e bănăţan de spune câte-va cuvinte asupra singuratice­ pe Wlassics pentru oă a pregătit manuale
pentru reuşita eausei spre mulţumirea tu­
nascere, der lui nu-i treime episcopiă în Timi- lor cestiunî, cari aparţin la domeniul poli­ de învăţământ pe sâma şcâlelor cu limbă
turor şi spre prosperarea gimnasiului.
şdra . Va să dică „şi-a spurcat cuibul *. ticei sale bisericesc!. Aici atinge numai în de propunere nemaghiară.
1
u
Atât membrul Domide, cât şi îutrega
Octavian P. încă este născut în Lipova, general afacerea congruei şi a autonomiei ca­ Desbaterea s’a sfîrşit deja Sâmbătă.
adunare ia spre scinţă răspunsul dat, între
fiul fostului învăţător d’acolo, este sub-jude tolice, cu privire la care repetă cele oe le-a Iu numărul viitor vom da o mică oglindă
strigări de „să trăâscă! w
în tractul electoral al Belinţului, din care declarat în general ministrul-preşedinte a desbaterei din acea şedinţă, în care a Să sperăm, că causa nâstră va tri- <
tract mai mult ca 10 comune, în sensul Szell cu ocasiunea presentării sale înaintea vorbit şi bătrânul vulpoifi Coloman Tisza, umfa. Aşa cere ÎDtâiii de tâte legea, drep­
arondării, votâză cu cercul Lipovei ! Va să camerei, ca ministru. Adauge însă, că au­ urgitând întregirea venitelor clerului pro­ tul şi dreptatea, la cari ministrul-preşedinte
cjică Octavian P. din tâte punctele de ve­ tonomia catolică şi congrua catolică for- testant. de acjl a declarat, că ţine ou sânţeniă. Pen­
dere avea dela început mai mult prospect mâză obiect de discusiune înaintea foruri­ tru noi Statutul sancţionat este lege, şi
de reuşire. lor competente, şi guvernul va aştepta pănă acâsta lege cere neîndoios, ca gimnasiul
Acum dovecjile necontestabile despre când lucrările acelora vor fi încheiate. Ou Dela Năseud. nostru să aibă director ales de comisiunea
„pad reies din conluorarea celor din tote acestea ministru crede necesar a spune Aduna ea comitetului'pentru administrarea fondurilor nâstră administrativă, prin urmare ar fi
u
şcolare grăniţeresoi din districtului Năseudului.
Arad împreună cu păr. Goldiş, spre a reuşi câte va cuvinte despre congrua catolică, numai drept, ca după legea nâstră să ni-se
cu candidatul lor „bânăţean-antibănăţean" încât acesta se cuprinde în articulul de — A p r i l , 1 8 9 9 . facă dreptate. — Acâsta o cere însă şi in­
în cercul Lipovei. lege XIY — 1898, care regulâză întregirea Joi în 30 Mărţişor a. c. s’a întrunit teresul gimnasiului nostru. Un gimnasiu e
înainte de tote au făout un „apel“ veniturilor preoţimei catolice. In budgetul aici în Năsăud, în adunare generală, comi­ lucru mare: directorul său trebue să fiă
oătră alegători pe motivul „alegerii de de faţă — cjice — am luat 600,000 pentru tetul fondurilor centrale scolastio şi de sti­ pururea la post, să privegheze, să conducă,
episcop“ şi care încheie cu o ridiculositate întregirea venitelor preoţimei necatolice pendii din districtul Năsăudului. Presenţî să ehibzuâscă, cum institutul pote să ajungă
colosală: „voea (nu vocea) poporului este şi 250,000 pentru preoţimea catolică ; cu au fost 23 de membri, representând cele la prosperitate; un director gimnasial nu
14
voea lui Dumnecjeu . După asta au spedat totul aşa-dâr 750,000 fi. Venitele celor din- mai fruntaşe comune şi tote trele regiunile e bunăâră ca un văcar rău, care, pănă îşi
cărţi tipărite de coresp. cătră toţi alegă­ tâih vrâ să le întregâscă pănă lâ 600 fL, districtului: Valea-Someşului, cercul Bor- face alte treburi, lasă turma în grija unor
torii pentru candidatul lor „Dr. Suciu“. De sâu cel puţin c’o sumă apropiată de acâsta goului şi cercul Monorului. President: Vi­ năimiţi, mai mult ca s’o ţină la un loc,
u
.„hauptcorteş , care a umblat din comună deja din anul curent începând, şi dâcă va carul foraneu Dr. Ioan Pop. decât s’o porte la păşuni mănâse. D-1 Cio­
în comună, au ales pe fostul popă militar, cheltui mai mult decât suma prescrisă la Programa anunţa 9 obiecte, s’au per- can n’a avut timp să se ocupe cu gimna­
oare traesce în Lipova şi cu care părintele aoâstă posiţie budgetară, cere indemnisare traotat însă 11, din cari 3 fiind de un in­ siul ; îşi reserva biete 3 ore de predare pe
u
Goldiş a beut chiar şi „Bruderschaft J In dela cameră „căci pote pentru nici un alt teres mai general, ţin de bine a-le espune săptămână, dâr şi acestea le da în clacă la
fine, puu la disposiţia onor. cetitor şi ur­ scop mai bun, nu s’ar putâ cheltui banii“. pe scurt şi în colonele venerabilului nostru vre-un oolegă-mameluo. Directorul pedago-
mătorul act autentic, emanat înainte de ale­ Politica şcolară. — Intre reformele pe cjiar „Gazeta Transilvaniei *; aceste 3 obiecte giului din Viena, Dr. Dittes, sorie la un
1
gere cătră unii preoţi din tract, sub cuvertă terenul învăţământului ministrul află în se referese la directoratul gimnastului, infiin- loc: „Wenn der Director nur Bureaubeam-
recomandată expres, spre a-i terorisa şi primul rând necesară reforma uniformă şi ţarea convictului şi salarisarea profesorilor gim- ter, oder Aufseher, oder geschăftiger Miis-
intimida, care sună: organică a instruoţiunei superiâre. Un mare nasialî. siggănger ist, so wird er jedenfalls wenig