Page 111 - 1899-03

Nr. 70.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina â.

niitzen, vielleicht viei schaden. Er soli trunit 134 voturi, âr d 1 Yirgil Negru, preot state, se aplice legea învăţământu­ dunare, 4i > că d-sa şi d-1 Fleva
ce
selbst mitarbeiten am Unterrioht, wo mo- în Igriş, 92 voturi. Alegerea a decurs în lui, apeleză la partidul liberal se fiă sunt acusaţ! a-se fi fâcpt instrumen­
glich Musterlehrer, ein echter Schulmei- ordine esemplară. strîns unit, pentru ca se înfrângă tele conservatorilor; dâr nu, ei sunt
eter sein“. oposiţia. încheie sfătuind pe cei adu­ instrumentul consciinţei naţionale.
învăţătorii scutiţi de darea comu­
Pentru ca gimnasiul nostru să se naţi, se se împrăştie în linişte. A Nu mai credem în omeni, credem
nală. E sciut, oă de darea comunală, aruno,
avânte ârăşî acolo, unde a fost odată, avem mai vorbit ministrul Ionel Brătianu, în idei.
afară de oficianţii de stat, sunt scutiţi şi
nevoie de un director, care mai întâiă de amintind, că şi contra tatălui seu După acâsta se încheie întru­
învăţătorii poporali. Cu tote acestea în
tote să fiă pătruns în adâncul sufletului de Ioan Brătianu s’a fost ridicat o fur­ nirea şi urmâză manifestaţia pe
forte multe comune acâsta dare s’a pus şi
:Sâuţenia scopurilor pentru cari patronatul tună, cum se ridică ac}! contra d-lui strade.
pe învăţătorii dela scolele confesionale şi
nostru a dat fiinţă institutelor nâstre de Sturdza, dâr ambii rămân mar! pa­ BucurescT, 9 Aprilie n. Manifes­
particulare, fiind-eă domnii din fruntea co­
cultură, şi gata a se jertfi pentru atinge­ trioţi. Se dă, c}ice, un spectacul ru­ tanţii, venind dela „Dacia", din
munelor respective, de cuminţi ce sunt,
rea lor; să fiă încunjurat de stima şi în­ şinos streinătăţii, făcând politică pe Strada Colţii spre Strada Enei, a-
(jiceau, că aceşti învăţători nu se pot bucura
crederea oolegilor, să fiă cu trup şi suflet cestiunea unei trădări. Vicepreşe­ prope de primăriă, un batalion de
de favorul scutirii. Judecătoria administra­
la lucru, bărbat cu demnitate proprie, ca­ dintele Camerei Epnrescu 4ice, că vânător! cu baionetele scose îi opri
tivă, în urma unui recurs înaintat în acâstă
racter integru, de o moralitate ireproşa­ conservatorii voesc să ajungă la gu­ de-a mai înainta. Soldaţii vrând se
causă a decis sub Nr. 2753, pe basa art. de
bilă, cu cu&lificaţiune completă soiinţifică vern în acest chip, căci se tem, că împrăştie mulţimea, se au4iră de-o-
lege XXIX din 1875 şi XXII din 1886,
şi pedagogică, într’o stare materială, oare vor căde la viitorele alegeri parla­ dată huiduelî şi fluerăturî şi începu
ca învăţătorii poporali, funcţioneze ei la
.să-l pună la adăpost de lipsuri, tentaţiuni mentare. Au mai vorbit d-nii: Ilarie să curgă o ploia de pietri. car! au
şcolele de stat, comunale, confesionale,
şi — esecutori. Izvoranu şi ministrul de finance Pa­ că4ut între soldaţi, ca şi între ma­
ori private, — de darea comunală să fiă
Ei bine, d-1 Gh.eţe nu întrunesce re­ ladi, care c}ise, că în cestiunea rentei
scutiţi. nifestanţi. Un vânător a fost greu
ferinţele aceste, şi 12 colegi au subscris şcolelor din Braşov s’a făcut sgo- rănit. Acesta a fost dus la spitalul
un act oficios, în care spun, că el nu are Părecliea regală italiană în Sar­ mot mai puţin. Acum însă, după Colţa, unde au fost duş! tot-odată
încrederea lor. Acâsta o scie acum şi mi­ dinia. Mâne plâoă la Sardinia părechea coaliţia cu Pleviştii, au venit cu un
şi vre-o cinci din mulţime greu ră­
nisterul, a sciut’o de cu timp şi directorul regală italiană şi în 13 1. o. va ţinâ în nou fals al lui Jancso Benedek, dâr
niţi cu baioneta ■ şi alţii mai uşor
suprem din Cluşiă, şi ne mirăm, cum d-sa, faţa insulei Madalena revista corăbiilor ita­ nu vor reuşi: Nu-i vorba de un om contusionaţî. In scurt timp sosiră
om de şcolă, organ al regimului, a putut liene, franoese şi englese. Escadra francesâ, (Sturdza), ci de întregul partid libe­
mai multe companii de soldaţi şi
■să facă unui Gheţe reoomandaţiuni neme- sub conducerea admiralului Fournier, a ple­ ral, care trebue să lupte umăr la găndarm! călări, dâr nicî aceştia n’au
ritate, după ce din parte competentă ’i-s’au cat alaltă-erl din Toulon spre Sardinia. umăr. isbutit să împrăştie mulţimea. Atuncî
dat informaţiunile de lipsă. Se înfioră omul Adunarea primesce apoi o mo­
Darea pe bursă. In şedinţa dela 8 s’au adus pompele, car! începură se
ce
gândindu-se, că impunerea lui Gheţe ar fi ţiune, în care se 4i > că cetăţenii manevreze cu mai mare succes.
Aprilie a dietei, ministrul de finanţe Lukao3
putut să aibă urmări fârte grave, să pună liberal! naţional! din capitală şi din
a declarat, că în (filele proxime va înainta Arestate au fost aprope 100 de
în mişcare comunele, — gendarmi, vărsare întrega ţâră declară tote acusaţiu-
un proiect de lege cu privire la darea pe persâne, printre car! se asigură, că
•de sânge eto.! nile oposiţiei de false şi calumniose
bursă. Dările pe pământ, tjise, le va scări este şi Senatorul Brabeţeanu, care
(Va urma ) Petri. şi protesteză, având încredere în par­ e şi rănit la nas, pe lângă mulţi
cu 4 —5 milione.
lament şi fiind gata să lupte pentru alţi cetăţeni, studenţi etc. îndată ce
SC1R1LE DILEX. Mişcarea studenţilor din Rusia, şeful partidului şi pentru partidul na- s’a început încăerarea pe stradă s’a
după cum spune o telegramă din Peters- ţional-liberal. Cea mai mare parte întrunit un consiliu de miniştri, care
— 29 Martie v. burg, n’a pierdut nimic din caracterul ei dintre asistenţi erau veniţi din dis­ a stat în permanenţă pănă sâra
Colecta pentru monumentul Şa- ameninţător, cu tâte măsurile luate de au­ tricte. tâixfiu.
guna — permisă. „Tel. Rom din Sibiiu torităţi. Din csusa acâsta nu sunt închise Cu o jumătate de oră mai târ- Isbirile sângerose întâmplate pe
u
scrie: In virtutea unei ordinaţiuni date numai universităţile din Petersburg, Moscva, (ţiu s’a ţinut la „Dacia" întrunirea strade au produs mare ferbere şi
de ministeriul reg. ung. de interne, so­ Kiev şi Tomsk, ci şi universităţile din oposiţiei unite. Aglomeraţiă fârte mare iritaţiune în capitală, mai ales în
sită aici (filele astea şi având putere re­ Kazan, Helzingfors şi Varşovia. Probabil, de lume. Sunt delegaţi mai din t6te sînul oposiţiunei. La clubul conser­
troactivă, colectarea pentru monumentul ma­ că vor fi închise şi alte numărose institute judeţele. Se proclamă preşedinte în­ vator şi la cel constituţional s’a ar­
relui Andreiu este nu numai concesâ şi de mai înalte. Este interesant, că din mişcarea tre aplause sgomotâse d-nul Titu borat drapelul negru şi se vorbesce,
■ministeriu, ci şi tâte sentinţele de confiscare şi acâsta lipsesce orl-ce conturbare a linişte' Maiorescu. Primul orator, d-1 C. Arion, că 4iarele oposiţiei vor apărâ mâne
pedepsire a colectanţilor (date în corn. Hune- publice, ori ce scandal şi demonstraţiă, măr- 4ice, că camerele au fost închise în diminâţă tote în doliu.
dârei) sunt nimicite, având a se restitui su­ ginindu-se esclusiv la aceea, oă studenţii urma ameninţărei d-lui Delavrancea.
mele confiscate sâu pedepsele incassate! refusâ a participa la prelegeri. Răposatului Ion Brătianu ’i se pot 8B IW U g K.
Spre orientarea clerului şi poporului nostru. ierta multe, căci era omul dragostei, Un episod tragic-comic s’a petrecut
der d-1 Sturdza e omul urei şi prin cjilele acestea în Austria. Iutr’un cupeu de
Nou episcop sârbesc. Din Garloveţ NECROLOG. Moise Neagoviciu preot
purtarea sa vre să înstreineze Corona clasa primă călătorea un tîner elegant şi
se anunţă, că Sinodul episcopeso a ales în gr. or. în comuna bis. Zagon, în urma unei
de naţiune.
■şedinţa de Sâmbătă pe noul episcop sâr­ suferinţe îndelungate, astăfif diminâţă la faţă în faţă cu el o damă nu tocmai tî-
e:
D-1 Tache lonescu 4i° „Noi
besc de Bacica (Neoplanta) în persâna lui 7 ore şi-a dat nobilul său suflet în mânile neră, dâr încă frumosă. Intraseră în vorbe
n’avem nimic cu Ungurii dela Pesta, şi în scurt timp se isca o conversaţia forte
Mitrofan Seuics fost archimandrit în Kruse- Creatorului în etate de 79 ani, păstorind
noi avem de-a face cu Ungurul din viuă între ei. Dama deveni tot mai vor-
vol. Sevics s’a născut în Neoplanta şi are turma sa sufletâscă 59 ani. Despre acâstă
Bucurescî“. De gâba se postâză ar­
versta de 4B ani. A studiat în Graţ şi durerâsâ perdere înounosciinţăm pe tâte mată în jurul legaţiunei Austro- bărâţă; ea spuse tînărului, că e soţia uduî
Agram soiinţele de drept, âr sciinţele teo­ rudeniile, amicii şi cunoscuţii Rămăşiţele Ungariei, noi seim să respectăm pe fabricant bogat, dâr de minune sgâroit, ba
logice în Garloveţ. pământescl ale neuitatului defunct, care a nu pregeta chiar a se plânge, că are de-a
străin!, der tot-odată voim să ne suferi multe neajunsuri din causa sgârceniei
fost esemplu viu de activitate în lunga sa
Nouă juncţiune de cale ferată. In carieiă, se vor înmormânta Marţi, 30 Martie respectăm şi pe noi. Lupta, ce a lui. Elegantului i-se făcu milă de damă şi
>6 Aprilie n. s’a inaugurat linia ferată Ciuc- început’o oposiţia, nu scie, când se luând portofelul, scose o hârtie de 100 fl.,
(11 Aprilie) a. c. la 11 ore a. m. lângă bi­
Sereda-Ghimeş-Comănescl-Palanoa, însăm- serica gr. or. din loc. va termina, der cetăţenii să fiă ho- pe care oferi damei. Acâsta la început re­
mată de-opotrivă din punct de vedere co­ tărîţî, căci viitorul le va fi repuno- fusâ ofertul cu un fel de ind'gnare, dâr la
Zagon, în 28 Martie 1899.
mercial şi strategic. La inaugurare au par­ scător. D-1 Ionel Grâiişteanu 4ice, că urmă totuşi se învoi să-l primâscă, ca îm­
Fxă-i ţărîna uşâră şi memoria binecu­
ticipat din partea ungară între alţii consi­ lupta s’a început în Cameră, unde prumut. Inaintejinsă de a-i da suta tnCruI
vântată.
lierul ministerial Al. Robicsek din Cluşifi, cei puţin! au biruit pe cei mulţi, spusese damei, că lui nu-i trebue mai mult
Văd. Ana Caşiuneanu,. Alexe Neago-
er din partea română ministrul de comuni- căcî noi luptăm pentru neam, ei de 15—20 fi., ca să aibă cu ce merge pănă
viciu preot, Efrosina Dobre ca fii. Alexe
oaţiune Brătianu, directorul căilor ferate pentru gaşca; noi pentru cinste, ei acasă; la el însă nu are decât acea hârtie
Neagovioiu preot, George Neagoviciu, ca
române Saligny, prefectul Leca şi generalul pentru ruşine. A4î, 4ice, am schim­ de-o sulă, ce i-a rămas din spesele de drum.
fraţi. Ffrosina Neagoviciu, ca noră.
JPilat. La ora 3 d. a. trenul, decorat cu bat suzeranitatea blăjină de odinioră Dama îl înţelese şi-i dete 20 fi., Când tre­
stmdard românesc şi unguresc a intrat în a Turcilor cu suzeranitatea Unguri­ nul a ajuns în gara, unde dama avea să se
gara din Ghimeş, unde ministrul român fu ULTIME SOIRI. lor. Decă nu vom şterge acâstă ru­ dea jos, se despărţi de tînăr luându-şî ră­
.salutat de cătră consilierul Robicsek, es- şine, nu ne vom mai pute mărturisi mas bun în mod forte cordial. Ajungând
întrunirea de cri «lin BSueureses. ca Român! fără a roşi.
primând speranţa, ca acâsta liniă ferată va în oraş dama întră într’o prăvâliă, ea sâ-şl
fi un faotor important în viaţa comercială 8ucuresci, 9 Aprilie n. Astăc|i după D-1 D. Laurian 4>ce, că atuncî, cumpere ceva. Voi să plătâscă cu hârtia
a ambelor state şi va promova consolida­ amecjî s’au ţinut doue întruniri pu­ când d-1 Sturdza a v§4ut poporul cea de 100 fi., dâr neguţătorul numai de­
rea raporturilor lor amicale. Ministrul ro­ blice. Agitaţiunea spiritelor în am­ adunându-se, a fost cuprins de frică. cât observă, că hârtia este falsă. Imediat
mân a mulţămit pentru buna primire, apoi bele tabere la culme. Primul ministru are patima puterei, trimise după poliţişti, cari luară pe dama
a visitat edificiile staţiuuei. După amiacll Liberalii guvernamentali au ţi­ în oposiţiă întrebuinţeză or! şi ce la întrebare. Acâsta în perplesitatea ei nu
la ora 5 comisiunea română s’a reîntors la nut întrunirea lor în sala băilor Efo­ armă, ca s’o dobândescă. Când vine găsi o uşiţă mai potrivită de scăpare, de­
Bucurescl. riei sub presidiul d-lui Giani, preşe­ la putere, întrebuinţâză or!-ce spre cât minţind, că hârtia a eâpătat’o dela so­
e
dintele Camerei. Au fost de faţă: a-se mănţine. D-1 N. F eva 4i° > că ţul ei. Poliţia a telegrafat atunci fabrican­
„Românî“, cari îşi magliiariseză primul ministru Sturdza şi miniştrii: guvernul a adus lume din judeţe şi
numele. Foile unguresel iubilâză, pentru-că tului, care însă a răspuns tet priu telegraf,
Paladi, Haret, Stoicescu şi Ionel statul a cheltuit 120,000 lei cu bi­ că el a dat soţiei sale numai baacno e de
k
■o semă de „Românl rătăciţi din comunele
Brăteanu. Cel dintâiu a luat cuvân­ lete de liber percurs. Regele nu pote câte (fene A- Acum dama era în strîmtore
Curţid şi Micalaca (comit. Aradului) cer, tul d-1 Dimitrie Sturdza. El vorbi mai să mai îndure acâsta stare de lucruri.
cum ijic ele, să li-se permită a-şi maghia- si mai mare. Ca să scape de închisore, fu.
întâiu privitor la lucrările parlamen­ Cei car! se întrunesc la băile Efo­ nevoită să mărturisâscă adevărul. Prin asta
risa numele. Intre ast-fel de rătăciţi sunt
e
tare, ca legea minelor nu riei, 4i° ) nu sunt partidul liberal a şi scăpat din mănile poliţiei, dâr acum
mai ales de aceia, cari trec dela religia or­ s’a putut vota din causa obstruc- naţional. Partidul acesta e acum la
u
todoxă la „baptistl . — Nici o pagubă de ’i s’a întâmplat ceva şi mai fatal. După ce
ţionismului. Relativ la cestiunea na­ „Dacia“, luptând alătur! cu conser­ fabricantul a aflat cum s’a pretrecut întreg
ast-fel de uscături.
ţională cţise, că broşura anonimă vatorii pentru salvarea cinstei ţerei. lucrul, a intentat proces de divorţ contra
Alegere de preot. Ni-se sorie: In dela Budapesta e plină de minciuni Propune să se facă manifestaţiune soţiei sale, ale căreia lacrimi n’au putut
25 Martie v. c. s’a fâout alegerea de preot şi bârfei! şi este un falsificat. După pacînică la cele-lalte trei cluburi: la înmuia inima bărbatului priceput.
în Sânt-Nicolaul mare sub presidiul d-lui ce a mai arătat, ce are de gând se cel liberal democrat, la cel conser­
protopop Paul Miulescu. Dintre concurenţi, facă de aci înainte guvernul: se în­ vator şi la cel constituţional (juni­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
d-1 Ioan Popoviciu, capelan în Pesac, a în­ cheie mai multe convenţiunî cu alte mist). D-1 Delavrancea, aclamat 4e a­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.