Page 113 - 1899-03

REDACŢIUNEA, g gAZETA“'iege iii aacare ţi.
Adminisîraţiunea şi Tipogralla. Abonameme pentru Aastro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, po şăse
INSERATE se primesc la ADt luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«IHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franol.
nrmătdrolo Birouri de onunolurl:
So prenumeră la tdte ofi-
In Viena: B. Dukoa Naehf. ciele poştale din întru şi din
Bmt. Augonfeld 4 Emorlch Losnar, afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braiu
A. Oppellks Naehf. Anton Oppellk.
In Budaposta: A. V. Qoldbor- 4dmtnistrnfiunea. Piaţa nan
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Tflrpul Inului Nr. 80, etseii
ourg.- Harolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şfs»
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2fl. J0 or,
ria garmond pe o coldnă 6 or. Pu dusul în casă: Pe nn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ .A. LT TT Xj SIL i2 fl., po 6 luni 6 fl.. p. trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt, abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele oăt şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a Se plăti înainte.
Braşov, Miercuri 31 Martie (12 Aprilie).

a fost primit şi în audienţă de mo- > de-abia în şedinţa sa din 13 Aprilie a. c. eventualitatea participării „Associa­
narchul, dâr foile oficibse unguresc! * Suntem convinşi, că membrii comitetului ţiunei la esposiţia etnografică din
44
Nou abonament susţin, că el de-ocamdată nu-şî bate vor soi să dea cestiunei soluţiunea, care va Cluşiu ?
la, capul cu încurcăturile din Austria, fi mai corăspunclStdre intereselor culturale Der comunicatul ne spune de
44
Gazeta Transilvaniei. ci aşteptă în linişte se vadă la ce stîr- ale poporului nostru . repeţite-orî, eă comitetul „încă nu a
Fiind-că şi organul nostru a fost
şit va ajunge contele Thun.
Cu 1 Aprilie st. v. 1899 De-ar fi numai aşa i-ar fi uşor cel dintâiîi, care s’a ocupat într’u- luat conchis definitiv în acestă ces­
tiune , află înse totuşî de bine de-a
44
lui Szell, dâr cestiunea mai are şi nul din numerii trecuţî cu escursiu-
se deschide nou abonament, la care alte laturi, şi „liniştea de ac]! a mi­ nea la Cluşiu a secretarului I al nu ne lăsa în nesciinţă despre anti­
41
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii nistrului preşedinte unguresc pote „Associaţiunei , trebue cu atât mai cipata „mulţămită protocolară dela
44
44
foiei nostre. Cluşiu cu tote că acesta în faţa
peste nopte se se turbure într’un vârtos se răspundem la espectora- faptului de mai sus era pentru pu­
Preţul abonamentului: mod îngrijitor şi pentru situaţiunea ţiunea de mai sus. blicul „Associaţiunei cu desăvîrşire
44
Pentru Anstro-Ungaria: Ungariei. Directorul foiei şi secretarul I irelevantă şi indiferentă.
pe un an.........................................12 fl. al „Associaţiunei“ are aerul de a-ne Aici se mai nasce întrebarea,
pe şăse luni..................................... 6 „ dojeni pentru cele ce le-am scris în
pe trei luni.......................................3 „ Un comunicat al foiei „Asso- acestă afacere, imputându-ne ton şi că ore Comitetul este seu nu în po-
pe o lună..........................................1 „ ciatiunei“. maniere, car! ar prejudeca unei re- siţiune de-a lua un conclus definitiv
Pentru România şi străinătate: solvăr! „cumpătate şi demne“ a „ces­ în afacerea din cestiune, de sine stă­
41
pe un an..........................franci, 40 Organul „Asociaţiunei“ în nu­ tiunei . tător, fără consimţământul adunării
pe sâse luni.............................. «20 meral seu pentru Martie 1899 vine Nu voim se întrăm nicî noi în generale ? Der pe basa statutelor
pe trei luni............................... „10 se confirme soirea despre eseursiu- mai este încă întrebarea, dâcă şi
pe o lună......................... „ 3.50 polemii, dâr dator! suntem a face
nea secretarului Dr. Diaconovich la unele constatări, car! se impun aşa adunarea generală pâte orî nu de­
44
Abonarea se pote face mai uşor Cluşiu cu scop de a întră în trac­ cjicend de sine. cide, ca „Associaţiunea se arangeze
prin mandate poştale. tărî cu „Erdelyi Karpat Egyesiilet Cine este de vină, dâcă Comi­ o esposiţiă înafară de cercul ei de
44
A dministratiunea. de acolo pentru arangiarea camerei tetul se vede pus înaintea resolvării activitate şi a-1 căreia scop se nu fîă
românesc! la esposiţiunea etnogra­ 44 menit pentru sporirea averii sale?
„cestiunei despre care e vorba?
fică, ce se va face cu ocasiunea des- Noi de sigur, că nu. Comunicatul ne mai impută, că
velirei monumentului lui Matia Cor- ne-am prea grăbit cu „tranşarea
Situaţia în Austria. vinul. Lucru cumpătat ar fi fost, decă eventualităţilor . Noi credem din
44
Un comunicat lung şi lat, scris din capul locului Comitetul n’ar fi contră, că Comitetul s’a prea pripit
De-un timp înc6ce domnesce de sigur de amintitul secretar, vrâ lăcomit la onorea de-a conlucra şi de-a trimite pe secretarul I. la Cluşiu
tăcere In Austria asupra marei Ges­ se arate, cum s’au petrecut lucrurile; el la exposiţia ce-o arangiază „Karpat- şi a lăsa ca publicul românesc se
44
tiuni a (jilei. Tote se afla acolo încă cum mai întâiu acel „E. K. E.“ s’a egylet -ul din Cluşiu; lucru demn, fiă surprins cu raporturi asupra
în stadiul de pregătire pentru cele adresat la metropolitul din Blaşiu, der tot-o dată şi corect ar fi fost, schimbului de bineţe între trimisul
ce vor mai ave se urmeze. er neprimind Escelenţa Sa însărci­ decă comitetul avea în vedere, că lui şi între „karpategyletiştî .
44
In timpul din urmă s’a făcut narea, cum s’a adresat mai pe urmă acesta nu i-o permite nicî scopul şi Decă noi în urma acâsta ne-am
44
svon numai cu trecerile dela catoli­ la. comitetul „Asociaţiunei“ în 25 chiămarea „Associaţiunei , care n’are ridicat vocea, am făcut’o şi a tre­
cism la protestantism între Germani, Februarie a. c. rugându-1 se se în­ destule mijloce şi n’are destule pu­ buit s’o facem ţinând sâmă tocmai
cari treceri par a lua dimensiuni tot sărcineze el cu arangiarea camerei teri spre a corespunde necesităţilor de interesele adevărate ale „Associa­
mai mari şi, precum seim, stau în românesc!. Ne spune apoi, că secre­ în cercul activităţii sale proprie, ne­ ţiunei , adecă de interesele culturale
44
legătură cu mişcarea politică din si­ tarul I al Asoc.iaţiunei a primit ordi­ cum se mai vină în ajutor societă­ ale poporului nostru, ce le repre-
nul Germanilor. nul se ia în Cluşiu informaţiunî de- ţilor streine la arangiarea de espo- sentă, şi pe cari însu-şî comunicatul
Bărbaţii de încredere ai parti­ taiate şi se raporteze în proxima şe­ siţiunî. le accentueză.
44
delor germane s’au întrunit Dumi­ dinţă a comitetului. In 28 Martie Noi scieam, că „Associaţiunea
necă în Viena cu scop de a stabili d-1 Dr. Diaconovich s’a presentat la a fost decis se-şî întemeieze o „Casă Tocmai interesele nostre cultu­
44
44
44
împreună postulatele politice naţio­ „Karpat Egyesiilet în Cluşiu şi a naţională propriă şi un museu et­ rale, ce le representă „Associaţiunea ,
nale ale Germanilor din tbte provin­ dat de o şedinţă a lui, în care se nografic propriu. Ei bine, nu s’a gân­ pretind înainte de tote, ca acestă
societate a nostră se se ferâscă de
ciile. Acesta întrunire a ales o co- pertracta tocmai cestiunea esposi- dit secretarul I şi comitetul, că a- orî-ce ar pute se turbure cât de pu­
misiune. care este însărcinată de a ţiunei. Invitat se asiste la şedinţă, cesta este singurul museu, pe care ţin apele ei liniştite, se se ferescă
studia raporturile din diferitele pro­ secretarul I a declarat: „că comi­ îi va fi permis la timpul seu a-1 pro- mai cu semă de a fi trasă în cer­
44
vincii şi a formula după aceea atât tetul „A soci aţi unei “ încă nu a luat vedâ eu „cameră romănâscă ? curi streine, ale căror aspiraţiunî nu
postulatele generale, cât şi cele spe­ nicî un conclus definitiv în acestă Der înafară de acâstă problemă concordâză cu scopul şi cu chiăma­
ciale, după provincii, ale Germanilor. cestiune, şi l’a însărcinat se câştige încă îndepărtată, cele mai uriaşe rea ei de promovătore a limbei şi a
Intr’aceea partidele din majori- informaţiunî detaiate asupra condi- probleme aştâptă resolvarea lor ur­ culturei române.
tete au luat o posiţiă espectantă. ţiunilor, în car! se arangieză esposi- gentă dela încordata activitate a co­
Conferenţa comitetului esecutiv al ţiunea“. Primind aceste informaţiunî mitetului central. Sunt prea multe Comitetul central a mai lucrat
acestei majorităţi, care ave se se urmeză acum, ca secretarul să-şî de arangiat şi de îndreptat în orga­ odată fără de a ţine sâmă de îm-
44
ţină poimâne, a fost amânată. presenteze raportul seu în proxima nismul societăţii nostre culturale, pregiurările reale ale „Associaţiunei .
Un cjiav polon este informat, că şedinţă a comitetului central. decât ca conducerea ei se mai aibă Şi ce a dobândit? Un cas de prece­
guvernul Thun îndată-ce se vor ter­ Ca moment caracteristic ne mai timp a-şî estinde ocupaţiunea şi îna­ denţă forte periculos de amestec din
mina desbaterile dietei boeme, vo- împărtăşesce comunicatul amintit, că fară de cercurile ei. Mereu ne vin partea guvernului şi tîrîrea „Asocia-
44
esce se între erăşî în tractărî cu secretarul I n’a anticipat nicî o pro­ scirî despre indiferentismul, ce esistă ţiunei nostre în mocirla pasiunilor
Germanii pentru a stabili o înţelegere misiune în numele comitetului central, în cele mai multe ţinuturi faţă cu politice, ce şi-au aflat o espresiune
44
cu ei. E vorba, adecă tot de pro­ der că preşedintele comisiunei „kar- marele scop al „Associaţiunei . Colo atât de vină în fatala broşură banffystă
blema cea veche, ca guvernul Thun pategyletiste a luat’o cu tote astea sunt de-a se înfiinţa despărţeminte, tocmai faţă cu ea.
44
se facă posibilă resolvarea cestiunei ca făcută, şi a mulţămit înainte „Aso- dincoce este a-se da viată celor în­ Tocmai în urma acestor păţanii
44
pactului pe cale parlamentară. Şi ciaţiunei , făcând se se trecă acestă fiinţate, der părăginite. Etă un teren sperăm şi noi, că membrii comite­
fiind-că contele Thun nu se pote mulţămită şi la procesul verbal. priincios pentru escursiunî şi misiuni tului se vor gândi bine şi serios,
decide a face o încercare seriosă se Fâia „ Asociaţiunei“ află de bine ale manieratului secretar I. al „As­ care este în adevăr soluţiunea cea
mârgă înainte cu majoritatea de as- a încheia comunicatul seu cu urmă- sociaţiunei! 44 mai corăspuncjătâre intereselor cul­
tăcjî şi se rischeze a guverna şi fără torele rânduri: Ce va cjice însă lumea româ- turale ale poporului nostru, ce va
de Germani, el se vede constrîns ...„Două foi românesc! s’au grăbit a nescă, când va vedâ, că pentru aran­ avă s’o dea la 18 Aprilie afacerii
a-se gândi mai mult la o înţelegere tranşa eventualitatea participării „Asocia- giarea de esposiţiunî în Cluşiu cei din cestiune.
cu Germanii, dela cari atârnă în ţiunei * la esposiţiunea etnografică din din centru au răgaz şi parale, .er Noi la rândul nostru ne-am îm­
1
împrejurările de faţă resolvarea pac­ Cluşitt, într’un ton şi cu maniere, car! nu pentru îndreptarea neajunsurilor şi plinit şi de astă-dată datoria publi­
tului pe cale parlamentară. credem, că vor putâ contribui la resolvarea nevoilor dinăuntru ale „Associaţiu­ cistică şi fam avertisat.
Şi pe altă cale, neparlamentară, cumpătată şi demnă a cestiunei. Nu putem nei nu?
44
se asigură mereu, că nu se pote re- întră în polemii, constatăm numai faptul, Nu trebuia şi nu trebue ore
alisa pactul cu Ungaria. Ministrul că comitetul central nu a luat nicî un con­ se ţină cont comitetul de acestă
preşedinte Szell a fost ârăşî la Viena, clus în aedstă afacere, cu care se va ocupa eventualitate mai mult, decât de