Page 114 - 1899-03
P. 114
Pagina 2. GrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 71.—1899.
Dela Năseud. acest obiect, să nu se sperie de greutăţi, — „privitor la nducerea în contul cortelelor partid, misiunea ei nobilă (!) Prima apariţiune
ci animaţi de importanţa causei să-şi pună la noi nu s’a făcut vorbă în mod serios, oi de felul aoesta s’a ivit în mijlocul tineri -
Aduna’-ea comitetului pentru administrarea fondurilor
şcolare grăniţeresci din districtul Năseudului. tote puterile întru a-o duce la un finit bun, totdâuna numai sub influinţa unei porniri mei dela academia din Oradea mare. A
— A p r i l , 1 8 9 9. aducându ne aminte de disa Latinului: „vo- duşmănise faţă de gimnasiu şi personalul săi doua apariţiune este aoeea, care s’a ivit-
luisH, perfecisti , sâu a Românului: „voesce didactic,“ — noi suntem mai îngreunaţi de în Szarvas, unde Slovacii au pornit un
u
— F i n e . —
şi vei putâ!" siguri fiind, că drept răs cât cei dela stat, ba chiar şi decât cei ai adevărat răsboiG în contra serviciilor di
11. Causa convictului. plată vom avâ mângăiarea sufletâscă, că şcolelor autonome"*) „motivul „lipsa de bant u vine în limba maghiară. După caşul din
Presidiul introduce causa convictului ni-am făcut datoria". Traduse în vorbe cu înţeles, aceste Szarvas a urmat cel din Santova, unde Şo
1
cu următorul discurs: Sub impresiunea acestui discurs con repeţite „declinări * ale profesorilor „noştri" caţii şi Bunevaţii, contra tradiţiilor poli
„Fundatorii institutelor nostre cultu vingător, comitetul decide: Convieţui se va vor să (jică: „De nu veţi da ce cerem, vom tice ale părinţilor lor, au eşit din sînul bi-
rale, luând nobila botărîre, aprope fără pă- deschide cel mult în 1 Septemvre 1900, finan apela la ministrul unguresc de instrucţiune, sericei catolice şi au trecut la ortodoxism.
reche în istoria patriei şi a poporului nos ţarea şi alte preparative indispensabile se care, cum ne asigură capul nostru Ciocan, S’a ivit în urmă carnl din Tolna, unde
tru, de-a întemeia în Năsăud şcolele pre- coucred oomisiunei administrative, ne va considera cu dragă voiă cererea; ce Nemţii au protestat în contra predicei ma
vădute în „Instrumentul fundaţional", nu va fi apoi cu gimnasiul şi autonomia pa ghiare, apariţiune acâsta, care trebue să
III. Salarişared profesorilor girn-
şi-au uitat de sortea grea a poporului fost tronatului nu ne privesce". Un fel de: „lunga umple de griji pe toţi Maghiarii. Oratorul
nasiall.
grăniţer, care cu atâta generositate a de ori vieţa ! Era se vede, luat angagiamentul nu pote pricepe şi se revoltă contra faptu
u
pus pe altarul culturei avutul său câştigat Patronatul şcolelor nâstre grăniţerescl de a se trece gimnasiul sub disposiţiunea lui, că în Ungaria se află o biserică „greco-
cu sudor! de sânge, apărând tronul şi pa a făcut tot posibilul, pentru C8 mai ales regimului. catolică", ce numără 100—200,000 de cre
e
tria, şi pentru ca copiii săi să potă âmbla profesorii gimnasiall să fie salarisaţî amă- Că acest pamflet e compus de inti dincioşi, oare de 4 °I de ani luptă cu stă
la şcolă şi astfel se guste din beneficiile surat timpului şi a muncei depuse din mul intimilor lui Ciocan, de omul, care ruinţă pentru realisarea postulatului ei în
institutelor fundate de el, au dispus a partea lor. nici când nu şi-a impus vre-o reservă în dreptăţit de a ţinâ cultul divin şi predica
se ridica în Năsăud un convict pe sema La deschiderea gimnasiului, în 4 purtarea sa plină de aventuri scandalose, în limba maghiară — şi totuşi nu s’a fă
tinerilor urmaş! ai celor îndreptăţiţi. Voinţa Octomvre 1863, salariile fundamentale pen pentru-că „poliţa conduitei" sale avea dela cut pănă acum nimic pentru realisarea
şi r>isposiţiune& fundatorilor în privinţa tru profesorii ordinari erau de câte 600 fi. început giro lui Ciocan şi că subscriere s’a aoestui ideal.
acesta este espusă clar în amintitul „Ins la an. De atunci ele au fost sporite din făcut sub presiunea hahamului — oe are De pe teren bisericesc vorbitorul
trument fundaţional", sancţionat de Maies timp în timp la 700, 800, 900, 1000 fi., âr de-a face ? Istoriograful instituţiunilor nos trece pe teren şcolastic. După însa-şl sta
tatea Sa prea graţiosul nostru împărat şi la adunarea generală a comitetului din Sep tre culturale, dând după multă vreme de tistica oficiosă, limba maghiară nu s’a pro
Rege apostolic. Patronatul, comitetul şi co- temvre anul trecut 1898 chiar la 1200 fi., acâstă hârtiă în archiva fondurilor, nu va pus ou succes în 78 şcole comunale, 322
misiunea administrativă s’au ocupat în mai plus decenale, drept de pensiune şi locuinţă întreba, cine a compus, ci cine a subscris rom. cat., 676 gi-eoo cat., 910 gr. or., 229
multe rânduri cu aflarea mijlocelor pentru gratuită. Sporirea din urmă este, despre actul şi va constata, că din „colegiul profeso aug. evang., cu totul aşadâr în 2214 şcole.
a realisa ideea convictului; der greutăţi care se dice în programa adunării din 30 ral" dela 1893 nu lipsesce nici unul. Aceste date statistice fac să ne indignăm,
mari li au stat în cale astfel, că înfiinţarea Mărţişor a. c., că n’a fost aprobată de mi Dare-ar Dumnedeu, camăcar de aici cu atât mai vârtos, că tot statistica spune,
nister.
internatului a rămas un pium desiderium. încolo nici pomenire să nu se mai facă de că mare 'parte dintre învăţătorii şcolelor
Dintre greutăţi amintesc, că mai întâiG tre Comitetul adecă a votat sporirea din „porniri duşmănose" contra patronatului în amintite sciu unguresce, dâr n’au voit să
buia să ne îngrijim de gimnasiu astfel, ca tangenta anuală de 12,000 fi., ce s’a asor- vecii vecilor. Amin! satisfacă datoriei lor faţă de limba ma
el să corăspundă în totă privinţa legilor dat fondului central şcolastic din veniturile Petri. ghiară. Arată cum mai ales printre Nemţii
şcolare şi să nu potă fi escepţioDat nici sub pădurilor administrate comulativ pe un ci protestanţi limba maghiară nu se respectă,
raportul personalului didactic, nici al loca clu de mai mulţi ani, destinând din suma Din dieta ungară. nu se propune cu succes în şcole, şi cere
lului şi niol al adjustării şi instruirii aces acâsta 4000 fi. pentru sporirea salariilor şi dela ministru, ca faţă de şcâlele naţionali
tuia. De aceea am vărsat ani după ani nu 8000 fi. pentru ajutorarea convictului. Mi (Desbaterea budgetului cultelor şi instrucţiunei publioe). tăţilor să aplice controlul cel mai rigoros.
numai sute şi mii, ci sute de mii de florini nistrul îusă (jice, că tangentele sunt a se Şedinţa dela 8 Aprilie. In şedinţa Tisza Kalman: Yrâ să vorbâscă, der
pentru plăţi, clădiri şi trebuinţe reale. privi drept capital fundamental, adecă nea- acâsta s’a sfîrşit desbaterea generală şi la e întrerupt şi apostrofat din partea kos-
Acestea, precum şi împrejurarea, că în tingibil, şi numai asupra dobândilor din propunerea preşedintelui, camera a primit, suthiştilor şi ugroniştilor. Tisza esprimâ
urma răscumpărării regalelor veniturile fon capital se pote dispune. Decisul ministrului ca erl, Luni, se se încâpă desbaterea spe dorinţa, ca deja anul curent venitele cle
dului s’au împuţinat cu suma de 13.0C0 fi. însă nu detrage nimic din meritul comite cială. Au vorbit: rului protestant să se întregescă pănă la
la an, ne-au silit să lipsim pe fiii grăniţe- tului, care a votat sporirea în buna cre Kiss Albert: Nu se ocupă amănun suma de 700 fi., căci acâsta nu va con
rilor din comunele fostului district al Nă- dinţă, că ea va fi aprobată. ţit cu reformele pe terenul învăţământului turba echilibrul financiar. Vorbi apoi des
săudului de stipendiile, ce mai înainte li-se De-altmintrea corpul profesoral n’ar anunţate de ministrul acestui resort. S9 pre cuincuenalele învăţătorilor, cerând dela
dedeau aconto convictului proiectat, precum fi avut causă de a se supăra nici atunci, ocupă însă cu atât mai vârtos cu anumite ministru, ca să dea îndrumări organelor
şi de beneficiul cărţilor gratuite. Urmarea, când comitetul nici de astă-dată n’ar fi apariţiunl, ce în timpul din urmă s’au ivit sale, ca aceste cuincuenale să se reguleze
Onorat Comitet, a fost, că poporul nostru votat sporul, şi acesta mai ales pentru-că pe teren bisericesc şi şcolar. mai cu îngrijire şi mai punctual din par
n’a mai fost în stare a-şl trimite copiii la limbagiul, ce corpul profesoral îl purta de Spune mai întâiG, că în tomna anului tea susţinătorilor de şcole.
şcolă ca mai înainte, şi astfel numărul şco un timp încoce si cu deosebire sub direc trecut s’au importat şi distribuit un număr Pader R. şi Hoc]l I. au luat apoi cu
larilor grăniţerl în gimnasiu s’a împuţinat ţiunea lui CiocaD, în petiţiile sale cătră mare de broşuri printre diferite naţionali vântul. Cel dintâifi vorbi despre defectele
din an în an. comitet, trecea tote marginile bunei cu tăţi din ţeră, nu pote însă să scie întru cât crescerei morale, despre revisuirea legilor
„E timpul suprem să ne ocupăm se viinţe. ele au influinţat asupra apariţiunilor, ce politice bisericescl şi în fine atăcâ teatrele,
rios cu înfiinţarea convictului, mai ales, că Să mi-se dea voiă a reproduce aici vrâ să le constate. Pressa (maghiară) şi-a cari glorifică imoralitatea şi liberul amor.
înse-şl comunele au votat prin representanţii câte-va frase din petiţia dela 18 Noemvrie împlinit pe acest teren, fără deosebire de Al doilea vorbi despre artă şi ideal, ca
lor, din veniturile pădurilor administrate 1893: Conclusul negativ al comisiunei dela contrapondii socialismului şi anarchismului.
comulativ, suma de 12,000 fi. la an, pentru 16 Septemvrie aceluiaşi an, „corpul profe ’t) In concursurile pentru ocuparea de posturi Arta nu pote fi creată decât pe basă na
profesorale la gimnasiile săsescl, salarul fundamen
a se spori fondul convictului. soral l’a luat cu regret la cuncsciuţă" ţională, cere dâr, ca pe acâstă basă să se
tal e fcOO fi., cu B quinquenale de câte 100 sâu
„Aceste şi multe alte motive m’au în — prin el profesorii sunt nu numai ndn- desvolte şi „arta maghiară".
IbO fi., după mărimea oraşelor, dâr totdeuna cu
demnat să supun, în şedinţa de ac}I, deli dreptăţiţl, oi şi formal asupriţi, ba chiar di îndatorirea de a preda 22 de 6re pe săptămână, Mocsy A.: Declară, că partida po
berării D-Vâstre causa convictului. Atrâ- rect atacaţi în esistenţa lor“ — „deciinăm pote să devie armă sdrobitdre în mâni con porală ţine la programul său politic bise
gându-vă deschilinit atenţiunea asupra aces dela noi orl-ce răspundere faţă de periculeh trare, şi declinăm orl-ce răspundere, ce ar ricesc, âr în privinţa politicei învăţămân
tui punct din programă, rog pe toţi d-nii cari ar pute urma perseverând patronatul putâ urma din neconsiderarea justelor nostre tului cere libertatea instrucţiunei confe
membri să se ocupe cu totă oăldura de în tractarea inaugurată prin acel conclus" cereri. sionale. încât privesce prefacerea tuturor
W
FOILETONUL „GAZ. TRANS . înainte c’un an aş fi rîs asupra chipului ajută-mi să merg la ferâstră. Aşa! Ce pă rîsul! Pănă astăZl dimiuâţă n’am avut ideă,
meu de acum ! Când mi-ai ţinut erl oglinda trunzător e mirosul acestor magnolii! Este că sensul lui pentru amor ar fi aşa de
să mă uit în ea, aprope n’am mai cunoscut adl bal în hotel ? De sigur, ăsta i un vals. desvoltat.
Roşă în veşte^ire. femea, ce am zărit’o în ea. Dâr în noptea Audi numai! se pâte distinge aprâpe pasul înainte cu cinci ani, Jeanetto! Tu
trecută s’aflau în odaiă alte figuri, cari ritmic al dansatorilor şi ce lună frumosă ! m’ai fost îmbrăcat, îţi aduci aminte încă ?
După englezesco. pândeau îndărătul gardinelor şi luneoau Oe frumos ar fi să fiu ârăşî de opt-spre- De spre stradă s’auZia un viu zuruit de
Oe cald e aici, Jeanetto ! Deschide fe- uşor şi în tăcere peste parchetul odăii pe Zece ani şi să joc la lumina lunei între trăsuri, sgomotul vocilor omenescl străbătu
râstra — amândouă ferestrele. Ce-mi pasă care se reflectau racjele lunei. Tu credeai, magnolii înflorite, să rîd — şi totuşi — pănă la noi. Eu părea, că văd totul ca
mie de prescrierile doctorului? Acjl dimi- că dorm, dâr eu le văcjuifi pe tote — o abia numai înainte cu şâse ani am fost de printr’o ceaţă — diamantele pe masa de
neţă el de sigur nu s’a gândit, că stau să fată tînâră îmbrăcată în alb printre flori opt-spre-Zeoe — eu ! E de necreZut, ca şi toiletă, buchetul de miresă din mirt6 şi
mă înnec! Şi, Jeanetto, trimite-mi din odaiă de câmp, înfloritore; drăgălaşul boboc de când o mumiâ şi ar deschide în museu bu trandafiri albi, propria mea figură îmbră
c
pe acâstă somnurosă soră de caritate cu fată în ajunul primului ei bal; mirâsa cu zele veşteZite, ca să Z‘ & « fost °" cată în alb în oglinda cea mare. Când
am
:
ochii ei mari, încremeniţi! Ea mă supără ochii înspăimântaţi şi cu trăsătura de du dată om!“ mi-ai prins cununa în păr, mama mea a
cu veolnicele ei păhărele şi sticle, „o lin- rere pe buzele ei. Mi-am ascuns faţa în pe Jeanetto potrivesce-ml perinele pe fo întrat în odaiă şi m’a sărutat.
gară dintr’asta, dâmnă", „acum e timpul rină, când s’a presentat înaintea mea; mai toliu — aşa. Voiă să şed puţin aici la fe „Ne faci tuturor o aşa de mare bu
să luăm din acel sirup răcoritor, dâmnă". bucuros m’aşl fi uitat la fisionomia, ce am restră, adu-mi şalul chinezesc şi stînge lu curia copila mea", Zi © ea. „Tote cele bune,
3
Eu cred, că ar face să mori, ^numai ca să văcjut’o erl în oglindă, decât la a ei. minările — tote. Luna lumineză destul de ce ţi-le-am putut numai dori, se împlinesc
scapi de ea. Deschide ferestrele mai tare. Ascultă! nu este acâsta tropot de cai bine, nu ne trebue lampă. acum, tote. Şi acel mic şi nebunatic episod
Când m’au adus încoce Ziceau medicii, pe pietriş? Câte câsurl sunt? numai două Etă ai dat ceva jos de pe masă ! Ah, din vara trecută! Aşa-i, tote fetele tinere
că aerul dela Florida — balsamul şi dul sprezece? Domnul nu se va întârce decât brăţara, pe care domnul a trimis’o aZl di- cred la prima lor aventură copilărâscă, că
cele miros ce-1 răspândesce la Florida, după câte-va âre. Decă va întreba mâne minâţă. Un frumos giuvaer, nu-i aşa? Un li-se rupe inima; sciam, că într’o Zi îmi
îmi vor da sănătate şi vioiciune ca unui de mine, spune-i, oă m’am simţit mai bine present, ce 1 am primit la aniversarea Zilei vei mulţămi" ; şi ea rîse şi mă săruta. Şi
copil. Am rîs numai în mine! Ce mai sciu şi că nu mai doresc flori, cu cari să mi-se cununiei mele. VeZî tu cele cinci diamante atunci ai Z'S: „Totul este gata, domnişoră".
şi medicii aceştia? umple odăile şi cari să mă supere cu mi în monogram ? AstăZl sunt cinci ani, de Eu pornii să ies asemenea unei figuri de
Privesce la braţul acesta, Jeanetto. rosul lor. când m’am măritat — cinci ani. Uitasem câră — unei jucării mecanice, şi atunci
Etă, că rupsei dantela, dâr nu-i nimic! Nu cântă o pasăre în pom afară, Jea de acâsta, pănă ce am primit scrisorea lui. vâZui lucind lacrimi în ochii tăi, Jeanetto,
Uite ce subţire şi slab este — numai os, netto ? Amabila scrisâre a unui bărbat ataşat, Jea deşi atunci acâsta nu-ml bătu la ochi, pănă
oare ’ţl suscită compătimirea! Ah, încă Cât de ostenită sunt de atâta zăcere; netto ? Ia-o de aici! Ce durere îmi causâzâ mult mai târZiu, şi n’am vorbit cu tine
