Page 115 - 1899-03

Nr. 71.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

iŞcolelor în şeole de stat, este şi el aderen- sit din Apia soirea, că la 23 Martie Tanu rând în America, cari pot să procure în a anecdotei „Caii Ţiganului de Speranţă.
44
-tul acestei idei, însă cere margini. Statul Malietoa a fost încoronat de rege în Muli- fiă-care c}i câte 3000 butoie de hărtiă com­ Ajutat de-o mimică caracteristică şi de-o
trebue să sară în ajutorul susţiitorilor de nun. La festivitate au luat parte represen- primată. Dâr ceea-ce este însă şi mai cu­ predare sigură, declamatorul a produs ila­
şcole unde acest ajutor e motivat. E în­ tantul Statelor-Unite şi al Angliei, repre- rios, e aplicaţiunea hârtiei oomprimate ritate generală şi la dorinţa publicului a
trebuit să declameze încă o poesiă umoris­
voit şi cu aceea, ca statul să esercite cou- sentantul Germaniei însă a lipsit. la construcţiunea unor părţi din biciclete.
tică, cu acelaş succes frumos.
trol în sensul, că precum bisericele cresc Ou acâsta se ocupă o mare casă Ameri­
Peste tot, şedinţa arangiată de stu­
buni credincioşi, şi şcolele să creseă buni cană, şi resultatele obţinute sunt din cele denţii noştri a avut şi de astă-datăun suc­
cetăţeni Insă când statul face deosebire SOIRILE DILEI. mai satisfăcătore. ces moral deplin. Public, deşi mai puţin
ţ
intre religiune şi religiune şi recipiază nu­ — 30 Martie v. ca altă dată, a fost totuşi destul şi ales.
mai anumite confesiuni, nu pote aproba Pentru masa studenţilor români Printre ospeţii din depărtare am remarcat
;restricţiunea libertăţii învăţământului. Şedinţa publică a studenţilor români pe părintele archimandrit Diouisie dela
din Braşov a mai contribuit cu fl. 5. D-1 Buşteni, d-1 Dr. Crăciun, medic în Karls-
Pentru negligiarea învăţării limbei ma­ din Braşov. bad etc.
preot militar din Sibiiu loan Broju. — Di­
ghiare în şcolele naţionalităţilor învioue9ce
recţiunea şcolelor îi exprimă cele mai oăl- Cine a luat parte la şedinţa publică,
-sistemul de guvernare, âr în cestiunea tre-
durose mulţămite. ce s’a dat Duminecă după amiacjl din par­ ULTIME SCIKI.
■eerei religionare dela Santova cjice, că agi­ tea studenţilor din clasele superiore ale
Pentru Românii din comitatul
taţiunea a pornit din Neoplanta şi că mo­ gimnasiului şi şcolei comerciale române din BucurercT, 10 Aprilie. Foile opo-
tivul trecerei n’a fost religios, ci politic. Bistriţa-Năseud ni-se trimite spre publi- loc, în sala cea mare dela gimnasiu, de siţiunei unite au apărut tote în do­
oare următorul apel, asupra căruia atragem bună sâmă n a putut să rămână înşelat în
Au urmat petiţiunile, între altele pe­ liu. Ele publică în frunte un mani­
44
tiţia a 150 oraşe şi comune pentru Intro­ atenţiunea Românilor din acel comitat: aşteptările sale, căci tinerimea nâstră ni-a fest al „comitetului de resistenţă ,
dat şi cu acestă ocasiune o frumosă dovadă
ducerea dârei pe bursă. ErI am arătat, ce Pe cjiua de 24 Aprilie e convocată congre- de zel şi de progres. care a fost ales de membrii oposi-
a răspuns ministrul de finanţe Lukacs la gaţiunca comitatului Bistriţa-Năsăud. Obiecte Şedinţa a deschis’o d-1 profesor N. ţiei parlamentare în întrunirea de
.acestă petiţia. de mare importanţă se vor pertracta în Puican, conducătorul societăţii de lectură acjî diminbtă şi este compus din
acea congregaţiă. Membrii români sunt ru­ dela gimDasiu, arătând, că o tinerime bine d-nii Take Ionescu, Titu Maiorescu,
gaţi a participa necondiţionat. Din încre­ instruată nu trebue să-şî limiteze cuuoscin- N. Fleva, N. Filipescu, Al. Marghi­
Revistă externă. dinţarea clubului român: Un membru. ţele sale numai în cadrul studiului teoretic loman şi G. A. Scorţescu. Prima
de pe băncile scâlei, ci să caute a se des-
Austro- Ungaria, Statele din Ori­ Emigrări. Oficiosa „Sztatisztikai Havi volta şi în ale artei. Ocasiunea, de-a se misiune a comitetului este de-a in­
44
ent şi naţionalităţile. De un timp Kozlemâny arată, că în luna Februarie convinge publicul despre prestaţiunile ti- terveni pe tote căile legale în tavo-
încoce s’au aucjit plângeri mai ales în s’au dat cu totul 5814 paşaporte. Cele mai nerimei în acestă direcţiă li-o dă şedinţele rea celor arestaţi în mod nelegal,
publice, in care scop s’a arangiat şi şedinţa
pressa germană din Austria, că influenţa multe s’au dat pentru locuitorii din comi­ de faţă etc. printre cari se află şi senatorul Bra-,
monarchiei austro-ungare în Orientul euro­ tatele Sibiiu şi Şaroş. Pentru cei din comi­ A urmat apoi esecutarea programului beţeanu. Manifestul <ţice: „Sângele
pean scade mereu. O ast-fel de plângere tatul Sibiiului s’au dat 590, âr pentru cei propriu cjis, care a fost variat şi bine ales. nevinovat, versat de un guvern ne­
^ridică între altele foia vienesă Reichswehr , din comit. Şaroş 403. Din aceste paşaporte Orchestra studenţilor, dirigiată de d-1 M. vrednic, strigă dreptate, strigă cu
u
n
.care într’un artioul se arată forte iritată 3329 s’au dat pentru România, âr pentru Krause, a esecutat „Marşul studenţilor din atât mai tare, cu cât poporul a fost
Braşov V composiţiă a tirierului student I. măcelărit ca într’o ţeră de selbatiel,
•din causa acestei apariţiunî. „Reichswehr America 1397. Graniţa ţării ungurescl au CI. Iuga, apoi valsul „Pîna Praterului de
44
44
.aduce ca dovadă convenţiunea pe care a trecut’o 36,798 persone; s’au dus 19,436 şi Hofmann şi în fine alte două piese dră­ fără prevestire, fără somaţium, fără
legat’o România ou Germania în privinţa au venit 17,362. Dintre cei cari au eşit guţe: „Pizzicato Gavotte de Latann şi nici o formă legelă. A fost un asa-
44
tt
14
■liniei de comunicaţiune Berlin-Cons'anţa- din ţâră 12,520 sunt cetăţeni ungari, âr „Poveste de K. Komzak — tote cu suc­ sinat . In fine convocă pe cetăţeni
•Oonstautinopole şi se miră, că în chipul 6887 supuşi străini. Partea cea mai mare ces forte frumos şi spre deplina mulţumire la o nouă întrunire pe Miercuri la
44
-acesta influenţa Austriei este combătută în s’au dus în România, apoi în Serbia şi a publicului. Ou deosebire a plăcut „Po­ sala „Dacia .
41
vestea de Komzak, care la cererea publi­
>Orient chiar de cătră amica acesteia, Ger­ Bulgaria. Punctele, pe la cari au trecut cului a trebuit să fie repetată. Numeral arestaţilor, după-ce
mania. sunt Predealul, Semlin şi Orşova. — Din Corul studenţilor, sub conducerea d-lui au mai fost liberaţi, este de vr’o 50.
Un alt cfiar vienes, „Deutsches Volks- datele acestea se vede cât de „fericitore" profesor de musică T. Popovicî, de-asemenea Senatorul Brabeţeanu a fost arestat
’blatt comentând articulul din „Reiohs- pote fi oblăduirea ungurâseă. s’a presentat forte bine şi a procurat pu­ sub acusaţia de provocare la re­
u
44
■wehr şi găsind pe deplin întemeiate plân- blicului plăcute momente de distracţia. Piesa voltă. Este arestat şi studentul So-
In contra falsificatorilor de vinuri poporală „Foe verde de mohor , de T. Po-
44
.gerile lui, arată, că adevărata causa care lomonescu. Numeral răniţilor dela
s’a pornit o mare gonă în tote părţile. povicl, este plină de duicşiă şi esecuţiunea
•face, ca raporturile dintre Austro-Ungaria învălmăşala de aseră trece peste 40.
Acum cetim, că şi camera de oomerciîl şi ei a reuşit pe deplin. Rolul de solist l’a
şi dintre statele din Orient să fiâ încordate, avut studentul Vladimir Banciu, care s’a La spitalul Colţea sunt internaţi 14
; industriă din Arad a înaintat o adresă că­
este situaţia ticălâsă în care sunt ţinute distins cu plăcuta sa voce de tenor. Corul greu răniţi.
tră guvern, cerând să se ia cele mai aspre
■naţionalităţile din Ungaria, ţliarul antisemit a mai esecutat apoi cu acelaş succes fru­ Aseră târcţiu la 9 ore d-1 G.
măsuri în contra falsificatorilor de vinuri, mos „Cântecul gintei latine de Caudella
44
accentuâză apoi, că „pe cât timp Maghia­ Gr. Cantacuzino a fost primit în
14
ca astfel să se restabilâscă încrederea pu­ şi, la încheiare, „Marşul cântăreţilor de
rii vor fi lăsaţi de capul lor, ea sănimicâscă Porumbescu. audienţă de Regele, căruia i-s’a plâns
blicului consument în vinurile curate.
■naţionalitatea Românilor din Ungaria, nici Printre oântârl a fost întreţăsută o de cele petrecute. Regele i-a făgă­
Austria nu pote conta ia prietinia statului Hârtia comprimată. Se cunosc dife­ disertaţiune de studentul de cl. VIII I. Şor- duit, că va o'rendui o cercetare se­
român . ritele aplicaţiuni ale hârtiei comprimate, tan, care a vorbit despre „Dorul şi jalea veră şi va face dreptate.
11
44
cari s’au realisat, mai cu sâmă în America, în poesia poporală . Tema a fost bine des-
Nemţii din Germania pentru voltată şi autorul ei viu aplaudat.
pentru construcţiunea caselor, râtelor de
Nemţii din Austria In Dresăa s’a ţinut Greua şi lunga piesă „Vorbirea lui
vagone, cadrurilor şi rotelor dela biciclete L i t e r a t u r ă .
la 8 Aprilie n. o mare adunare de cătră Antonius înaintea cadavrului lui Caesar
44
44
mniunea liberală imperială,- care s’a ocupat etc. Cea mai recentă aplicaţiune de acest scenă din tragedia „lulius Caesar de Sha- ,,Ţintea Viteazul“, tradiţiunl, le­
gen nu este mai puţin ouriosă. 0 încăr­ kespeare, a fost declamată de studentul
cu sortea Germanilor din Austria. Intr’un gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rete-
care completă de p9troleu a sosit dilele octavan D. Stoica cu un succes, am pute ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
proiect de resoluţiune se declară, că causa
acestea la Dunkerque; petroleul era con­ cjice, neaşteptat, atât în ce privesce preda­ pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
Germanilor austriacî este şi causa Germani­ rea, cât şi recitarea ei.
ţinut în butâie de hărtiă legate cu oercurl se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
lor din imperiu. Adunarea şi-a esprimat sim­ ■Nu mai puţin dificil a fost şi rolul istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
de fier. Avantagele acestui nou sistem de
patiile faţă cu fraţii din Austria, cari luptă studentului din cl. II comercială Andreii! blat Pintea. S e află de vândare la tipo­
44
pentru naţionalitatea lor. recipiente consistă mai cu sâmă în lipsa Fdtulcţ, care a declamat balada de Coşbuc grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­
împreunărilor de dâge, ceea-ce suprimă „Carol IX eu cel mai frumos succes. torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu:
44
Noul rege în Samoa Agenţiei Reu- scurgerea şi prin urmare o pierdere mare Mult haz a produs, în fine, studentul posta 23 cr.).
rter i-se anunţă, că în San Francisco a so- de lichid. Trei fabrici s’au înfiinţat de cu- octavan G. Tociţii prin succesa declamare
;nicî-odată despre acesta pănă în oiasul gândurile şi sentimentele mele, am încer­ dărătul meu scose un ţîpăt înăbuşit de fumul roşelor, sunetul organelor se ameste­
acesta — pănă într’ăsta. cat să număr picăturile. Mama mea şi una spaimă. Trena hainei mele se acăţase de cau în creerii mei şi-mi produseră un sen­
Ce bine se aude aici musica ! Valsul din surorile de mirâsă glumeau şi rîdeau, un cuiîi din podele, rupându-se tot mai timent straniu tîmpit. La drâpta mea nu
şi lăudau diamantele mele, haina mea — tare, asta era tot. înainte de ce aşi fi pu­ era bărbatul, pe care îl vedeam şi-l au-
.acesta face să-mi bată pulsul mai tare.
sacul pentru cenuşa sufletului meu, — şi tut să observ acâsta, un bărbat din apro­ cjiam.
Parfumul roşelor, ce le purtam atunci, pare
•că 1 simt şi acum. Ce mult urăso roşele! şi eu rîdeam. piere s’a plecat şi a desprins haina. Era o Vecii, Jeanetto. In noptea aceea am
Multe femei păstrâză-florile, ce le-au purtat De oparte şi de alta a bisericei stă­ groznică ruptură. Iute, ca şi când ar fi fost luat din trena hainei mele de mirâsă aoel
la cununiă — împreună c’un mic pantof tea mulţime de omeni, tot numai ploiere o femeiă, bărbatul a luat din jacheta sa ac cu gămăliă mic, negru, ascuns şi l’am
■de mătase, seu pote şi scrisorea, ce o iu­ negre, ce păreau, că înnotă ca papura un ac cu gămăliă, şi prinse dantelele rupte. păstrat acolo, unde se găsesee şi acum. Ni­
Acâsta s’a întâmplat într’o secundă. Eu am
besc mai mult. de-asupra apei murdare; şi urcarăm scările mic mai mult; nici o flore, nici o fâiă.
murmurat un cuvânt de mulţămire, atunci
acoperite cu eovore. In „sacristiă" era pe Noptea când simt la gâtul meu aoel minus­
Jeanetto, şi eu păstrez o suvenire el, stând încă în genunchi, şl-a ridicat
jumătate întunereo, un moment m’am oprit, cul elenodiu, văd în întunereo faţa lui pa­
■dela nunta mea — numai una — de-atuncl faţa, şi Jeanetto — Jeanetto — l’am re­
mama mea mi a îndreptat voalul şi suro­ lidă rugătore.
-o port di şi nopte la mine. Aşadă-te mai cunoscut, palid — prăpădit — dâr l’am re­
rile mele de mirâsă şopteau şi rîdeau în Ascultă! Un vânt uşor suflă printre
-aprâpe de mine în lumina lunei. Vedi tu cunoscut. „Micul episod de astă vară . —
44
dosul meu. Unchiul, care m’a condus pănă magnolii şi musica a încetat, Jeanetto. —*
acestă punguliţă mică de mătase la gâtul
;: la biserică, părea iritat şi-şî făcea de lucru Am recunoscut pe bărbatul, care ml-a E aşa de greu a trăi, a fi o femeiă — e
vmeu? Ai văcjut’o do multe-orl.— „O reliquie fost răpit, ca şi când sărăcia lui ar fi fost
cu mănuşile, prin uşa jumătate deschisă aşa de greu a fi fericită! Cum ar şi putâ
lela sfântul mormânt, domnă ?“ întrebaşi tu. o ciumă, — pe bărbatul, pentru care n’avui
puteam să văd pe episcopul, care sta îna­ să fiă alt-fel, dâcă tot, de ce atârnă fericirea
•_ a eşti o credinciosă catolică, Jeanetto. euragiul, puterea de-a lupta. O, nebuna de
intea altarului în haina sa lungă; şoptind unei femei, nu este nimio altă, decât un ac
Eu nu te-am contradis nicî-odatâ. Era cu mine!
se mişcau omenii pe scaunele lor. Organele eu gămăliă — un mic, ascuns, negru ac cu
mult mai mult pentru mine, decât o re-
începură a cânta c’un ton sărbătoresc. In acest scurt moment, când cu ochii gămăliă ?
liqie — e propriul meu dar de nuută, sin­ îndreptaţi asupra-mi el sta înaintea mea,
gura bucăţică din averea mea înnecată, ce Unchiul meu îmi dădu braţul şi unul părea, că totă viâţa mi-se scurge din vine. Ce întunereo se face! A apus luna?
mi-am scăpat’o din valuri, când am suferit din servitori deschise uşile. Vădui înaintea Ah, de-aşl fi putut se aruuc diamantele şi Jeanetto, cred, că ar fi bine să mă culc.
naufragiul. mea omenii, florile, naia bisericei, cum se florile tote înaintea mea şi să strig: „ia rnă, Sunt aşa de ostenită — aşa de ostenită.
văd luorurile în vis, amestecate, desfigurate. („r. li.«)
44
Pe tot drumul spre biserică picăturile sunt a ta cu trup şi suflet! Dâr n’am tjis
de plbiâ cădeau cu sgomot pe sticla feres- Gând am trecut peste prag simţii, că nimic — nimic! El s’a dat la o parte,
itrilor dela trăsură, spre a mă abate dela hainii mea s’a acăţat de ceva, şi fata din- când noi am păşit înainte. Şoptiturile, par­