Page 13 - 1899-03
P. 13
„qazeta“ iese în leare i}i,
Abonamente pentru Austro-Un£aria:
B&A3QV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, po şăse luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
ae primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nu se retrimet. Pentrn România şi străinătate:
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■ţlKlSTRAŢIUME In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrelo Birouri de anunolurl:
In Vienat H. Oukes Naehf. Se prenumeră la tdte ofi-
a»x. Augonfeld i. Emorloh Losner, ciele poştale din întru şi din
Rolnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppollks Naehf. Anton Oppelik. Abonamentnl pentru Braşov
In Budapesta : A. V. Qoldher- Administraţiunea, Piaţa mart
jer, Eksteln Bornat. In Ham- Târguri Inului Nr. 30. etagit
burg: Karolyl t Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şeet
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. B0 cr.
ria garmond pe o oolbnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbra pontra o pu L X I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele căt şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 50. Braşov, Vineri 5 (17) Martie.
Acţiunea guvernului Thun. regulată după principiile Germanilor. prin urmare, principiar pe altă basă, decât creată. El declara, că programul noului
Nu le place Cehilor mai ales, că noi, cărora ni-se pare, că programul nostru cabinet nu l’a mulţumit pe deplin, de6re-ce
Se aruncăm ac}î o privire asu Germanii pretind împărţirea admi poporal şi legea de naţionalitate este o în el nu se face amintire despre o îmbu
pra situaţiunei în Austria. Aici par nistrativă şi justiţiară a Boemiei în basă minimală a desvoltărei naţionale şi a nătăţire a stării decăcjute materiale, în care
lamentul nu mai fuiacţioneză şi to trei teritorii: în districte curat ger priinciosei progresări a patriei nâstre. Pe se află micul proprietar. Partida poporală,
tul se concentrâză astăcjî în mâna mane, curat cehice şi mixte. „Nu o basă stă Szell, pe cealaltă basă stau de dise, îşi susţine principiile şi faţă cu siste
guvernului, dela care se aşteptă o vomsuferi“, esclamă „Narodni Listy“, putaţii saşi credincioşi poporului, şi credem, mul avisat de ministru-preşediute Szell, şi
acţiune pentru aplanarea crisei. „ca Germanii să ne octroeze un te că şi Şchwicker. De ce trâbă este dâr acea va lupta pentru un sistem mai bun şi mai
Cum şi de unde s’o începă mi- ritoriu curat german, cum n’a esis- frasă despre recunoscerea şi simpatia pen eficace. Nu primesce budgetul.
nistrul-preşedinte Thun, ca se îm tat nicî-odată în Boemi a şi, de va tru programul guvernului peste tot? Fr. Kossuth. Desfăşură deja la înce
pace divergenţele cele mai acute şi vre Dumnecjeu, nicî nu va esista, In fine foia „verejilor esprimă put punctul de vedere al partidei sale faţă
11
se facă cu putinţă restabilirea func- pe câtă vreme noi, Cehii, ca un po dorinţa, ca se se găsbscă între de cu guvernul. El declară, că nu va vota
ţionărei regulate a parlamentului? por curagios, care ţine la naţionali putaţii saşi unul, care în dietă se budget nici unui guvern, care stă pe
După ce s’a aplanat crisa par tatea sa, ne vom aduce aminte de supună programul guvernului „unei basa dela 67, deore-ce după a lui părere,
lamentară şi ministerială în Unga cuvintele marilor noştri antecesori: critice obiective săsescî . pe basa dela 67 nu se pot9 construi sta
11
ria, făcendu-se cunoscutele conce „Căpăţînă cehică, nu te da îndărăt
* tul maghiar independent. Vorbesce apoi
siuni oposiţiei obstrucţioniste, s’a dinaintea căpăţînei nemţescî!“ despre fusiune, pe care o află corectă, dâcă
deşteptat între Germanii din Austria Cu tbte astea se vorbesce şi se Faţă cu textul răspunsului, ce l’a dat se va ţine sâmă de sprijinul, ce e gata a
ministrul-preşedinte deputaţiunei săsescî, şi
l
dorinţa firâscă, ca se dobândâscă şi înregistrăză chiar de cătră cjr are e da guvernului, pentru-ca să se validiteze în
u
ei un astfel de succes şi se pote cehice scirea, că contele Thun ar fi care a apărut în „Sieb. D. Tgbltt din Si- praxă oeea-ce ministrul-preşedinte a decla
4ice, că cele petrecute în Ungaria comunicat deja proiectul de lege, ce biiu, după cum l’am reprodus şi noi, rat în principiu, că va guverna cu lege,
11
i-au întărit numai în hotărîrea, de-a l’a compus, cu preşedintele comite „M. Tâv. Iroda publică următorea ver drept şi dreptate.
siune a răspunsului, pe care o declară
nu ceda, pănă ce guvernul nu se tului esecutiv al Cehilor tineri şi Oratorul motivâză apoi, de ce partida
de autentică:
va decide serios se le facă conce tot-odată şi cu conducătorul Germa sa e contra basei create la 67. Trei sunt
siunile dorite. nilor boemi Dr. Schlesinger, şi că „Ministrul-preşedinte declară — dice atribuţiunile unui stat, dise el: armata,
„M. T. I.“ — că tot-dâuna a simţit o căldură
Dumineca trecută Germanii Boe- ambii aceştia ar fi mulţumiţi cu el. afacerile esterne, afacerile comerciale va
simpatică faţă de Saşii ardeleni, cunâsce şi
miei au dat o probă nouă, că sunt Rămâne să se constate, ce este preţuesce valorea lor şi e departe de el male şi finanţele. Pe basa dela 67 Un
neînduplecaţi în pretensiunea de-a adevărat din tote acestea şi ce nu. gândul de-ai păgubi în 6re-care chip. Nu garia e spoliată de acestea atribuţiunl. Şi
se desfiinţa faimosele ordonanţe de In tot caşul însă resultă, că în Aus trebue să fie îngrijaţl de limba şi naţionali âtă de ce: Armata numai cu numele este
limbă. Deputaţii germani progresişti tria se pregătesce o acţiune din par tatea, şi de interesele lor culturale; ’i va oomună, de fapt însă ea e austriacă; limba
ocroti şi promova, însă pretinde, ca Saşii
ai dietei boeme au decis adecă se tea guvernului şi se pare, că şi de
în primul rând să se mărturisâscă de cetă ei este germană, stindardul austriac, spiri
nu ia parte la lucrările dietei. Ei asţă-dată tendinţa lui va fi de-a con ţeni maghiari ai statului şi de fii credincioşi tul de-asemenea austriac. Afacerile esterne
se plâng, că guvernul observă o ati cede fiă-căruia câte ceva, nici unuia ai patriei şi ai statului maghiar. împrejura sunt representate, ca afaceri ale monar-
tudine duşmănosă faţă cu Germanii însă atât, cât îi trebue ca să fiă mul rea, că deputaţii lor din parlament stau chiei unitare, representanţii şi consulii din
în tote măsurile sale şi că spriji- ţumit. în afară de partide, ori că aparţin partidei străinătate representă monarchia unitară, şi
guvernului, nu schimbă nimic în acâsta
nesce pe faţă „slavisarea monar- simpatiă. Speră, că nu-i vor refusa spri înafară n’au conceput despre un stat ma
chiei“. Ei pretind înainte de tote jinul . ghiar esistent. Tot aşa stă lucrul şi în
11
delăturarea ordonanţelor de limbă. Deputaţii saşi şi ministrul- afacerile comerciale şi vamale. Ministeriul
Intr’aceea guvernul, după cum preşedinte. de esterne încheie convenţiunl comerciale
„K. und k. Gemeinsames Kriegs-
a împărtăşit oficiosa „Wiener Abend- Minîsterium . „N. W. Tagblatt scrie ur în numele celor două state dualiste, însă
u
11
post“, se portă cu idea, de-a începe „Kronstâdter Ztg.“, organul Sa numai pe hârtie, căci de fapt prin' con
după încheiarea dietei boeme o ac şilor „verep“ din loc, după-ce repro mătorele : „O foie maghiară a anunţat, că venţiile acestea nu se validitâză decât in
numirea de „K. und Ic. Reichs-Kricgs Minis-
ţiune seriosă în cestiunea limbei, pe duce raportul publicat de „Sieb. d. terium s’a schimbat în numirea de : „E. teresele Austriei.
u
care vre s’o resolveze de-ocamdată Tageblatt" asupra „visitei de eti und Ic. Gemeinsames Kriegs-Ministerium“, âr Contrarii Ungurilor accentuâză mereu,
11
pe temeiul §-lui 14. Adecă e vorba chetă , ce au tăcut’o deputaţii saşi după ultimul consiliu ministerial comun au că Ungaria nu pote fi independentă, de-
de-a se aduce pe calea acâsta o lege prin 4 ablegaţî ai lor: Bruckner, torităţile militare au primit ordin, ca în co ore-oe e slabă şi mică. După desastrul dela
de limbă, care se facă superflue or Brennerberg, Şchwicker şi Trau- respondenţa lor de serviciu să folosâscă Mohaciu, Ungaria s’a aruncat în braţele
donanţele de limbă şi se formeze o schenfels ministrului preşedinte Szell, unui stat vecin, pentru-ca să nu fiă cutro-
basă de împăcare între Germani şi scrie cu privire la răspunsul aces numirea din urmă. Constatăm, că în cercu pită. Insă vecinul acesta a călcat’o şi mai
rile militare nu se scie nimic despre un
Cehi. tuia următorele: astfel de ordin, âr în ministeriul de răs- tare. Ungaria a făcut asemenea acelui sol
Lucru cam greu de-a face pe Răspunsul sună dâr cu totul altfel, dat roman, care, pentru-ca să nu-1 ucidă
voiă şi unuia şi altuia şi a afla ast decât se pute conchide după primele scirl, boiti ţin strîns la praxa de pănă acum. In inimicul, s’a sinucis însu-şî. Ungaria a su-‘
armată este de ani de (jile obiceiul de
fel cheia împăcării în cestiunea lim ou tote acestea nu ne pâte în adevăr mul a folosi numirea de „Gemeinsames Kriegs- ferit însă mai mult dela acea putere apă-
bei, pe care n’au putut’o descoperi ţumi ; căci Szell şi aici, consecuent cum u rătore, cum ar fi suferit din partea aceleia
pănă acuma de timp aşa de înde este, se pune pe punctul de vedere al sta Ministerium în contactul cu delegaţiunile în contra căreia s’a apărat. Căci ce ve
şi ou autorităţile ungare, pe când dela in
lungat bărbaţii conducători ai Ce tului maghiar unitar, care e înfăţişat ca troducerea formei de stat dualistice încâce dem ? Acele state mici, cari n’au fost în
hilor şi Germanilor. un ideal, spre care trebue să nisuâscă toţi s’a folosit în serviciul intern al armatei şi stare să se apere, deşi sunt mai puţin des-
Multe se scriu în foile germane cetăţenii. Szell n’a spus aşa-deră deputaţi voltate, totuşi şl-au câştigat de mult inde
şi boeme despre intenţiunile, ce le-ar lor, că-i „rogă“ de-a fi „cetăţeni fideli ai în contactul cu autorităţile austriaco numi pendenţa.
rea de „Peichs-Kriegs-Ministerium . Autori
a
11
ave contele Thun. Noi vom schiţa patriei şi buni patrioţi , dâr a cjis, că pre tăţile militare nu sciu nimic despre schim Vorbesce apoi despre budget. Pentru
aici numai câte-va momente mai tinde dela fiă-care să nu se simtă numai barea acestei distincţiunl . — Comunicatul anul acesta budgetul e preliminat cu 503
u
11
11
principale. ca „locuitor , ci ca „adevărat eetăţân al cjiarului oficios vienes s’a dat pentru moti milione, adecă cu 4y milione mai mult
2
Se asigură, că basa plănuitului ţărei, ceea ce nu este, decât o alusiune, vul, că unele din foile ungurescl făcuseră decât anul precedent. Dâcă ne gândim, că
proiect de lege pentru egala îndrep deşi delicată, în acelaşi sens. Oe-i drept, svon cu versiunea, că schimbarea de titu acest budget de o jumătate miliard trebue
tăţire a limbilor vor fi principiile, ultimele proposiţiunl esprimă faţă cu noi latură s’ar fi făcut decând Szell a venit la să-l suporte o poporaţiune de 18 milione,
ce le-a susţinut guvernul Thun în recunoscere şi scut. Ce valore însă are guvern. e imposibil să nu ne consternăm, mai ales
conferenţele, ce le-a avut anul tre acâsta în general, dâcă protegătorul se dâcă vom avâ în vedere, că sub diferite
cut cu conducătorii diferitelor par mărturisesce înainte de tote, ca promovă- titule, poporaţiunea ţării este îngreunată cu
11
tide. Tot-odată se cjice, că el va con tor al clădirei statului maghiar „unitar , o Din dieta ungară. datorii în suma esorbitantă de 5400 mi-
sidera pănă la o margine ore-care simţim în aşa măsură, încât nu putem să (Desbaterea budgetului). lidne. Apoi dâcă vom ţinâ sâmă, că datoria
pretensiunile, ce le ridică Germanii ne bucurăm de asemeni frase. Şedinţa dela 14 Martie. Desbaterea din acâsta apasă asupra locuitorilor unei ţări,
Boemiei în programul lor naţional Mai departe critică „Kr. Ztg. acâstă şediuţă a fost importantă pentru al căror pământ valorâză numai circa 5600
a
politic. Acesta margine va fi dictată observarea, ce a făcut’o vorbitorul motivul, că prima-dată după fusiune, s’a milione, atunci e imposibil a nu te infiora
de consideraţiunile, ce va trebui să delegaţiunei deputaţilor saşi, că „şi aucfit în plină cameră cuvântul contelui gândindu-ţl, că locuitorii ţârii au atâta dato-
le aibă ministrul-preşedinte şi faţă ei au primit în general şi peste tot Apponyi, care a desfăşurat pe larg mo riă, câtă valore representă intrigă posesiunea
cu poporul cehie. programul guvernului cu simpatiă mentele, ce au solicitat intrarea partidei lor de păment.
Cehii declară la rendul lor ca şi aplause“. lui în partida guvernului. Cel dintâih vor Şi să nu se uite, că Ungaria e stat
tegoric, că ei nu se vor învoi nici „In general şi „peste tot“, dice „Kr. bitor fu agricol şi averile ei publice mare parte
11
decum, ca cestiunea egalei îndrep Ztg.“, programul guvernului se baseză pe Pader R., a cărui vorbire a fost stră sunt în pământ. Pentru-ca datoriile să fie
tăţiri de limbă şi naţionale să fiă principiul statului naţional maghiar. El stă, bătută de scepticism faţă cu noua situaţiune plătite de pe spinarea locuitorilor, se aruncă
