Page 14 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 50.—1899.

o mulţime de dări, car! mereu se sporesc. 4(JanI pănă la atâta, încât acuma să nu mai Proiectul militar german. Alăl- nevaţilor. Bunevaţii însă au refusat spriji­
Darea după consum era la 1868 de 12 mi­ ţină cont de nimica?! tăerl s’a început în parlamentul din Ber- nul lor. Ei au declarat, că n’au lipsă de
lione fl., adl însă e de 76 milione, er da­ La întrebările aceste, răspunsul, ce ni- in desbaterea, în a doua cetire, asupra altă biserică, că sunt în majoritate şi că
rea acâsta apasă mai ales poporul, fiind-că putera da, caută să fia acela, că guver­ sroiectului militar. Ministrul de răsboifi sunt locuitori băştinaşI ai comunei, au der
cel avut are numai un stomac, familia fi- nanţii noştri sciu deja menajată preoţimea Gossler a arătat modificările, ce s’au făcut drept a respinge paritatea şi a nu suferi
iului din popor însă e de obiceiu mai nu- gr. orientală română prin legea congruei în comisiune şi esprimâ speranţa, că parla­ serviciu maghiar în biserica lor. De ani de
mărosă, decât a celui avut, omeni săraci votată sub guvernul Banffy, eră pe preo­ mentul va primi proiectul. Este de impor­ dile ţin frecările de acest fel. Ba în timpul
sunt mai mulţi, decât bogaţi. Dâr s’a spo­ ţimea gr. catolică română o ţine în şah tanţă decicjătore, cjise, scărirea contingen­ din urmă Bunevaţii au început*chiar să ame­
rit şi darea directa ; în 1868 era numai de cu promisiunea dărei ajutorului de stat pănă tului cu 7006, scărire, ce el o află neac­ ninţe, văcjându-se puşi în faţa primejdiei
40 milione, acjl însă e de 100 milione. la regularea congruei. ceptabilă. In fine apela la patriotismul par- desnaţionalisării prin biserică. Lucrurile au
In fine declară, că nu primesce bud­ Der lucrul cel mai întristător pentru amentului şi recomanda spre primire pro­ ajuns pănă acolo, încât peste 1000 de su­
getul, rogă însă pe ministrul-preşedinte, ca noi e împrejurarea, că la atarl proce- iectul. Cu tot aplelul însă, camera a re­ flete au trecut la ortodoxism. Se cjice, că
pe acel popor, care plătesce jumătatea de derl abusive faţă de limba bisericei din fusat cu 209 contra 141 voturi sporirea Dumineca treoută trecerea s’a şi întâmplat
miliard, să-l facă părtaş de-o guvernare în- partea guvernului, archiereii noştri şi con- contingentului de pace, după cum s’a luat de fapt, şi că s’a făcut o colectă de 40,000
ţeleptâ şi dreptă. sistoriele nostre nu dic nimica, nu opun nici în proiectul guvernului. A refusat apoi şi pentru edificarea tinei biserici ortodoxe pe
Contele Albert Apponyi, desfăşură, o resistenţă, nu fac nici o remonstraţiune, modificarea comisiuuei, în contra voturilor sema celor convertiţi. Şoviniştii unguri spu-
cum am (jis, căuşele şi motivele, pentru ci sunt gata spre servioiu, fără a reflecta centrului şi a liberalilor uniţi. A treia ce­ mâză de ură şi rnăniâ în contra Bunevaţi-
cari partida lui s’a desfiinţat şi s’a conto­ la aceea, că tăcând lasă să între'adversarul tire se face adl. lor. Def n’au de ce, căci vinovat este nu­
pit în partida guvernului. El dise, că între între murii cetăţuiei nostre, ce singură ni-a mai vlădicul catolic din Calocea, care a
programul politic al partidei sale şi între mai rămas spre adăpostirea culturei nosti'e încercat să maghiariseze.
cel desfăşurat de Col. Szell, nu esistă nici naţionale. SOIRILE DILEl.
o deosebire. Pe terenul politicei interne Culegerea datelor statistice cu privire 1 Comisiunea centralii pentru con-
cerea stat de drept în tote instituţiuuile; la servirea eventuală a sântei liturgii seu — 4 (16) Martio. gTllă, după o pausă de mai multe luni, şi-a
asta a promis’o şi Szell, prin urmare una a predicărei în bisericile române în limba ţinut alaltăerl, în 14 Martie, şedinţă la care
Din Blasifl ni-se scrie: Duminecă
sunt. Arată pe larg, cum tote aşteptările maghiară, trebue să fiă privită de omul cu sera în 12 1. c., ou ocasiunea prinderii pos­ a luat parte şi Escelenţa Metropolitul Mi-
partidei sale desfiinţate le vede sprijinite ore-care combiuaţiune pentru viitor, ca un haly dela Blaşiu şi d-1 canonio A. Barau
tului mare, elevii internatului „Vancean
u
şi acceptate de noul cabinet; era prin ur­ preludiu al marelui răsboiă, ce se pregă- dela Oradea-mare. In şedinţă s’a cetit ho-
au arangiat o serată în sala de gimuastioâ
mare nu numai un postulat politic, ci şi o tesce din partea guvernului şi aşa numiţi­ tărîrea monarchului, prin care se aprobă a
a gimnasiului. A fost de faţă Escelenţa Sa
datoriă a sprijini guvernul şi, iu consecenţă, lor „Maghiari greco-catolicî“ contra biseri­ Metropolitul, unii din membri consistoriului, se face anumite modificări cu ocasiunea re-
a fusiona. cei nostre. visuirei conscrierilor venitelor preoţescl. In­
tinerimea dela tdta institutele de învăţă­
Discursul lui Apponyi a culminat în Şi în faţa acestor pregătiri ale adver­ tre altele se admite a se şterge dintre ve­
mânt dimpreună cu superiorii lor, şi un
declaraţia finală, că fusiunea s’a întâmplat sarului, ore ce măsuri de apărare se iau din nitele preoţescl taxele stolare pentru cunu­
public număros. Programul seratei a cons­
în interesul legal al ţării, şi mai ales pen- partea nostră ? nii, pentru estrasele matriculare etc. Taxa
tat din o declamaţiune, un monolog, or­
tru-că el şi ai lui nutresc încredere faţă de Semnalând aceste, cred că am făcut maximă pentru a pute ţinâ un cal se va
chestră şi din o comediă. Tâte au fost pe
actualul guveru. De aceea primesce bud­ un bun serviciu causei nâstre şi mi-am fă­ socoti ou 200 fl. în loc da 125 11.; pentru
deplin succese. Studentul de cl. VIII I.
getul, atât ca basă a desbaterei generale, cut datorinţa de sentinelă. ţinerea unui capelau socoti 260 în loc
Popa a declamat cu mult simţ şi pricepere
cât şi speciale. Corespondentul. de 200 fl. eto. In aceeaşi şedinţă s’a ra­
„Fragment din Satira 111“ a lui Eminescu.
Au mai vorbit între alţii şi ministrul portat, că dintre 5317 parochii romano-şi
Asemenea a succes pe deplin şi a produs
de finanţe Luhacs, apoi Meeossy din oposi mult haz predarea monologului „Nasul“ de greco- catolice, numai 117 mai sunt dela
ţie, care a criticat liberalismul partidei gu­ Revistă externă. A. Bănuţ stud. ol. VIII. Debutul orchestrei cari n’au sosit încă conscrierile venitelor
vernului. preoţesc!. Membrii comisiunei s’au îm­
Italia şi China. In şedinţa dela 14 a fost în piesele : „Erzherzog Otto“, marş părţit în urmă în 5 classe, cari vor ave
1. c. & camerei italiene, ministrul de es- de Miiller, „Semiramis", Uvertură de Ros- să revisuesoă conscrierile venitelor preo­
Uneltiri de maghiarisare în biserici terne Canevaro a răspuns la mai multe în­ sini; „ L’elisir d’amour“, de Donizetti şi ţescl. Preşedinte al unei dintre aceste cla­
o
trebări, ce i-s’au pus în cestiunea acţiunei „Marş final“. Representarea comediei: „La
Gherla, 7 Martie 1899. u se este şi metropolitul Mihalyi.
din China. Ministrul (jis©) că guvernul s’a doctorul de musicci a plăcut tuturor şi a pro­
Onorată Reăacţiune! Tot ce se între­ dus efect bun asupra publicului. Rolurile
hotărît a câştiga Italiei în China un port Cainmiă. Dumineca trecută, 28 Febr.
prinde din partea sistemului actual de gu­ au fost împărţite între: N. Oiura stud. v., s’a săvîrşit în BucurescI cununia d-lui
şi alte avantagii comerciale, şi înainte de
vernare în acestă nefericită ţeră, se face cl. VI.; I. Montani stud. cl. VII.; A. Iuga Aurel Borgovan cu d-ra Matilda Diaman-
a face paşi pentru realisarea acestei hotă-
spre scopul de maghiarisare. Cu nesocotirea stud. cl. VII şi O. Negrea stud. cl. VIII, descu. — Le urăm fericire!
rîrl, a întrebat pe Anglia şi Japonia, decă
legei fundamentale din 1868, guvernele, ce cari toţi au fost des aplaudaţi de public.
n’au vre-o escepţiune contra. Ambe statele
s’au perondat, au maghiarisat cu totul jus­ „Fortuna", faimosa societate minieră
i-au răspuns amical declarând, că se bu­
tiţia, administraţia, şi acuma ou un zel vred­ Dela Curtea română. Duminecă, 28 pe acţiuni, cunoscută şi publicului român
cură de vecinătate, însă Anglia doresce, ca
nic de o causă mai bună urmăresce ideia Februarie v., s’a dat la Curtea română o din numărosele ei reclame privitore la „es-
Italia să nu întrebuinţeze forţa şi să por-
de a maghiarisa cu totul instrucţiunea, ca serată literară şi musicală, pentru dâmuele ploatarea minelor de aur din munţii apu­
nescă desbaterile pe cale diplomatică pri­
apoi să potă intra în sanctuarul biserioei. din societatea Elisabeta pusă sub înaltul seni" şi la urmă din modul, cum s’a com­
vitor la Sanmum. Anglia a mai declarat, că
Şi spre acest scop de pe acuma voiesce a patronagiu al M. S. Reginei. La orele 9, promis, — acum & început erăşl să dea
prin ministrul său din Peking va sprijini pe
esopera cunonisarea limbei maghiare de limbă MM. LL. Regele şi Regina, precum şi A.. semne de vieţă. Societatea acesta, ale că­
Italia. Guvernul — dise Canevaro — a însărci-
liturgică, ca mai apoi să se arunce cu furiă S. R. Principele României, au intrat în reia speculaţiunî formeză şi adl obiectul
tna pe ambasadorul De Martino, să iniţieze
asupra acestei ultime redute, ce ni-a mai sala cea mare, unde se aflau personele in­ cercetărilor judecătoresol, publică adecă în
tratări cu China. Tote puterile fără deosebire
rămas necucerită. vitate la acestă serată. Apoi distinsul con­ fâia oficială ungurescă din Budapesta o
au luat cu simpatie la cunoscinţă declaraţiu-
ferenţiar d. Ionescu Gion a desvoltat su­ convocare la adunarea generală pe (jiua de
înainte de aducerea legilor aşa nu­ nile guvernului, ba unele din ele au dat
biectul interesantei sale conferinţe „Mila", 31 Martie n. c. Seim, că primii iniţiatori
mite politice-bisericescl, ni-se trimiteau nouă chiar îndrumări representanţilor lor din
expunând ou multă căldură efectele bine-
preoţilor, tipărituri din partea statului pen­ Peking, să facă cunoscute înaintea Ciung- ai acestei scoietăţl, directorul L. Langer-
faeerei şi mângăerea celor lipsiţi prin aju- mann şi E. Hammond, cari au început spe-
tru compunerea datelor statistice, în cari Li-Yamenului simpatiile lor faţă de Italia.
torele ce râspândesee societatea Elisabeta. culaţiunea cu un milion fior. pe acţiuni,
rubrieele respective erau tipărite în text Ciung-Li-Yameuul însă a refusat iniţiarea
După terminarea conferinţei s’a început după-ce au pus banii în buzunar, au fugit,
maghiar şi român. îndată după introduce­ tractărilor prin De Martino cu declaraţia,
concertul, conform cu programul întocmit er colegii lor, „cavaleri", cari au rămas
rea acestor nefaste legi, tipăriturile respec­ că o face, pentru a-se susţină bunele ra­
de bucăţi din cea mai alesă musică şi ese- acasă, au căutat să-şî limpecjescă faţa prin
tive au purtat numai text maghiar şi ele porturi, ce eventual s’ar fi turburat. Acestă
cutate cu mult succes de diferiţi artişti şi provocări la dueluri. Dintre acţionari, 45
s’au restrîns numai la datele, ce privesc atitudine incorectă cere satisfacţie grabnică,
artiste. Intre pausele concertului s’a servit au înaintat contra societăţei cereri de .des-*
mişcarea poporaţiunei. In anul acesta însă şi Italia a luat măsuri de-a primi satisfac­
acesta tipăritură, pe lângă întrebările cu ţia. Ciung-Li-Yamen s’a scusat şi a decla­ o gustare persânelor, ce au avut onore a păgubire şi de a se porni contra ei cerce­
lua parte la acestă serată. La orele 12, ter- tare pentru crime. Despăgubirea însă va
privire la administrarea sântelor sacramente rat din nou, că n’a vrut să vateme Italia,
minându-se concertul, s’a făcut cerc, în merge greu, căci faţă cu pasivele de un
ale botezului şi cununiei şi cu privire la der totodată a făcut cunoscut, că represen-
înmormântarea biscricdscâ, statul pune între­ tantul chines din Roma va da lămuriri su­ care Majestăţile Lor, precum şi A. S. R. milion, societatea dispune de-o avere nu­
bări cu privire la folosirea limbei maghiare ficiente. La urmă Canevaro dise : Este Principele României, bine-voiră a vorbi cu mai de 125 fl. Şi eu tâte acestea, foia ofi­
personele presente pănă la orele 1 după cială ungurescă anunţă ţinerea adunărei
în biserică: de se sdverşcsce în acdstă limbă vorba de o cestiune cu caracter interna­
sf. liturgiâ, sdn de se predică în acesta limbă? ţional, şi nu e în interesul Italiei o grăb’re. miejul nopţii, când apoi s’au retras la a- generale a unei astfel de societăţi.
partamentele lor.
Că ce scop se urmăresce prin aceste Nu vom espune ţera la aventuri primej- Un meeting socialist, pilele treoute
diose, însă guvernul rămâne firm pe lângă
întrebări, pote gâci orî cine, acuma mai Bunevaţii din Santova. Am amin­ s’a ţinut un meeting socialist în St. James
decisiunea lui.
ales, când dela preoţimea gr.-orientală se tit caşul de trecere dela catolicism la orto­ Hali în JJLondra. Socialiştii au ţiuut un
aşteptă să se arete patriotică, pentru a-se Păşirea Italiei în China este sprijinită doxism a celor peste 1000 Bunevaţî din meeting al păcei, la care au asistat mai
face vrednică de congmă, eră preoţimei gr. statornic de Englitera. Despre acâsta a fă­ Santova. Pentru lămurire trebue se spunem, mulţi agitatori din străinătate, între cari
cut o declaraţia în şedinţa de alaltăerl a
catolice i-se pune în prospect congrua, şi pănă că aprope toţi Bunevaţii sunt de religia d-nii Jaures, Liebknecht şi Vandevelde.
camerei comunelor din Londra însu-şl se­
Ia sistemisarea ei, ajutor de stat. romano-catolică. In biserica lor din Sau- Totul era în roş, pălării, cravate, bluze,
cretarul de stat Brodrick, care cjise, că Engli­
Pănă în anul 1894 se ţinea semă aşa- tova se predica pănă acum numai în limba draperii. In tote unghiurile sălei se vindea
tera sprijinesce pe Italia, ca amică şi
deră, că în acestă ţeră este preoţime şi bunevată, slavă. OâţI-va maghiaronl însă, literatura socialistă. Corurile întouau, una
aliată.
„de buze valahe“, şi se respecta limba lor, în frunte cu dascălul, au înaintat o rugare după cea-laltă, imnurile naţionale engleze,
seu că guvernanţii ţineau cont de acea îm­ Conferenţa (le pace. Din Ii aga se că*ră Metropolitul catolic Csaszlca din Ca- germane, irlandeze,' şi la urmă Marsilieza.
prejurare, că preoţimea în mare parte îucă anunţă, ca delegaţii pentru conferenţa de locea, ca acesta să dea voie, oa tot în a Toţi au protestat îu potriva aristocraţiei,
•nu soia „limba statului" şi se acomoda. Der pace şi desarmare au sosit în mare parte doua, sâu a treia Duminecă să se ţină pre­ care doresce răsboiul, arătând, că partidul
«ore dela acel an încoce aşa rapid să se fi acolo. Invitarea formală nu s’a făcut încă, dică ungurescă în biserică. După-cum spune social democrat singur este adevăratul amic
lăţit ounoscinţa limbei maghiare între preo- şi conferenţa nu se va deschide decât în a „Alkotmany" metropolitul din Calocea a şi al păcei.
■ţime, încât acuma să nu mai fiă trebuinţă doua jumătate a lui Maiă. Conferenţa va fi făcut paşi, ca să se maghiariseze cântările
de tipărituri cu text românesc ?! Seu că presidată de ministrul de esterne a Ţărilor rituale şi predica, statorind un fel de pa­
nerespectul guvernului maghiar faţă de de jos, desbaterile însă le va conduce ma­ ritate. Ba era să înfiinţeze şi o biserică
legea de naţionalitate a crescut în aceşti rele ambasador rusesc din Londra, Stahl. ungurescă pentru cei rătăciţi din sînul Bu-