Page 15 - 1899-03

[r. 50.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Concertul festiv din Sibiiu. 3 fl., Leont. Pop 4 fl., I. Pop 1 fl., A.Co- mijlocul acela, prin care se pot lăţi în spaţiu Noi seim, că causa şi începutul eau-
darcea (Turda) 3 fl , Emeric Pop 4 fl., Y. şi păstra în timp esperienţe făcute deja de sei sunt stăruinţele şi intrigele ce emană
Sibiiu, 1/13 Martie. Pop 1 fl., Dr. A. Chresteş 5 fl., T. Chio- alţii, ca să potă deveni bun comun pentru dela Caransebeş, şi au de scop a face pro­
Din incidentul instalării Metropolitu- reaii (Cian) 3 fl., Dr. Aur. Isac 15 fl., E. toţi, le lipsesce cu desăvârşire sciinţa de pagandă în contra Mocioniştilor şi în fa­
Reuniunea română de musică din Si- Mânzat 3 fl., Dr. Eug. Solomon 5 fl., Drd. carte. Mijlocul lor de generalisare este nu­ vorul aşa cjişilor „BrotiştU. Şi âtă că din
a dat Duminecă săra un concert festiv, Bozao 1 fl., D-na Bohăţel 3 fl., Drd. B. mai tradiţia şi contactul nemijlocit. Aces­ buni Români — au ajuns coda lui Burdia
i a meritat pe deplin acâsta numire. Crişan 1-50 fl., N. Mandeal l 50 fl., D-na tea însă sunt prea slabe pentru întreţinerea —- îmbumbritul ţăran de odinioră — afil
-
încă îuainte de ora fixată se îngră- Popiţan 2 fl., Dr- T. Mihali 4 fl., Hosszu continuităţii, ca să se potă edifica mai de­ fala fâlfăindă a graniţelor în manta (mente)
lise în sala cea mare dela „Gessell- j. de tab. 3 fl., Dr. Indre 4 fl., A. Giurgiu parte pe basa resultatelor dobândite deja şi pinteni.
iftshaus un public forte număros, la 3 fl., Dr. Totoiau (MicestI) 3 fl., D-na Baldi de alţii. Ei încep mai tot-dâuna dela înce­ Cei buni şi bravi umblă cu capul în
11
s afară de Români, au dat un conţin- 3 fl., Dr. Pop 3 fl., Dr. Ciuta 5 fl., I. Cio­ put, şi pentru aceea nu pot trece peste o pământ de ruşine şi cu ochii roşii de la­
.t mare şi representanţii celorlalte na­ plea 5 fl., Dx\ Capşa (Feldiora) 3 fl., Ale- anumită limită. In chipul acesta ei nu-şl crimi, — de durere — dâr nu se dau.
talităţi, ai corpului oficeresc etc. din siu Pop 5 fl-, Dr. Suciu (Haţeg) 5 fl., Ant. pot forma avere, nu-şl pot asigura esistenţa Din oontră se susţine svonul, că lio-
■'iu. Pop 3 fi., Laur. Paşcu 1-50 fl., N. N. lmO materială pe un timp mai îndelungat, ca inanii vor pune înşişi un candidat al par­
Când a apărut I. P. S. Sa Metropo- A. Filip 1 fl ., Dr. S. Tărmaş 4 fl., Drd. ast-fel liberi de grija traiului dilnic, să aibă tidului naţional la postul de vice-comitc,
il Meţianu în uşa sălei a fost întempi- Dosa 1 fl., N. Bobeş 2 fl., V. Persina 1 fl., musă de a-şl îmbogăţi spiritul cu combi- oăcl e o monstruositate a crede, că un fiu
; cu îusufleţite strigări de „să trăescă!“ D. Vaida-Voevod 6 fl ., I. Bâres 1 fl., N. naţiunl noue. de Român să pbtă vota, să potă se-şl pună
Programul ales, a fost introdus de or- Bogdan (Bra&ov) 2 fl. Poporele semiculte său semicivilisate încredere într’un membru al partidei libe­
sstra musicei militare a regimentului de II. Prin postă: Dr A. Mocsonyi 5 fl., au locuinţe statornice, oraşe şi sate, se rale precum e şi unul şi altul candidat un­
anterie Bl, care şi-a dat concursul la Dr. A. Frâu cu 5 fl, N. N. 20 fl., Dr., Z. ocupă cu agronomia, manufactura şi co- gur -— al acelei partide, care a scris pe
ast concert, şi care condusă de capel- Chirtop 5 fl., E. Mocsonyi 5 fl , A. Ber- merciul, cultivă sciinţe şi arte pe basa sis­ steagul său: „unificarea patriei , ergo es-
11
listrul Mazalic, a secerat aplausele vii ale cean (Gliiriş) 3 fl., C. Chotişel (Certege) 2 temului de Oaste, care alcătuesce o divi- tirparea naţionalităţilor. Cine nu pricepe
blicului atât la esecutarea primului punct: fl., Maria Nicolescu u Şoner (sz. Kezd) 1 siune socială a muncii. La aceste popore acâsta, n’are nici minte, nici inimă.
/erturâ din opera Wilhelm Teii de Roş­ fl., I. Moldovan (Cătina) 4 fl., I. Dăbucu- aparţin : Chinezii, Japonezii, Coreanii etc. Vidra.
ii, cât şi în „Menuett“-ul de Boccherini, ros (Arad) 1 fl., Dr. G. Tripon 2 fl., X. Ele se caracteriseză prin aceea, că par a fi
re a trebuit să fiă repetat. Y. 2-05 fl. La olaltă 232 fl. 55 cr., din care staţionare, stau pe loc de vreme îndelun­
Când, după primul debut al or- sumă subtrăgendu-se spesele de 185 fl. 25 cr. gată, ţinând strîns la datinele vechi. Chi­ NECROLOG. Ni-se scrie din Blaşifi :
.estrei militare, s’a presentat corul mixt al resultă un venit curat de 47 fl. 30 cr., care nezii sunt şi astăclî tot acolo, decă nu mai Vineri în 10 Martie n. a fost înmormântat
euniunei române de musică în frunte cu s’a folosit pentru scopul destinat. jos, unde erau înainte cu sute de ani. Emilian Lazea, preparând de curs. II-lea.
rigentul seu G. Dima, au fost salutaţi cu Primescă mulţămitele nostră toţi ge­ „înainte cu 200 ani — dice Ratzel — când Răposatul, născut diu părinţi plugari, a
flause sgomotose. După ce membrii coru- neroşii contribuenţl pentru sprijinul ce ni- Europa şi America de nord nu-şl luaseră fost un tinăr bun, deştept şi înzestrat eu
li şi-au ocupat locurile şi înainte de a în- lau dat. In acelaşi timp ne simţim plăcut încă uriaşul avânt prin abur, fer şi electri­ calităţi distinse. La actul îmormântării,
jpe cântarea, domnişorele Simonescu şi iudemnaţl a aduce cele mai vii mulţămite citate, care întemeieză în adevăr o nouă pă lângă corpul profesoral dela preparan­
'enciu au oferit, în semn de omagiu, înalt D-şorelor Vaîeria Isac şi Valeria Roşesou epocă a culturei, China şi Japonia erau dia, corpul teologic, elevii institutului pre-
'rea Sfinţiei Sale Metropolitului Meţianu şi D-lui Drd. Sigismuud Pop, cari au bi­ mai înaintate decât Europa în agronomie, parandial şi elevele dela şcola superioră de
n frumos buchet de flori, salutâudu-1 de nevoit a ne acorda preţiosul D-lor concurs manufactură şi comerciu, în canalurl şi căi fete, a asistat şi Escelenţa Sa Metropolitul
dnevenire în numele Reuniunei. ridicând mult valorea seratei. de comunicaţiune. In cei doi secoll din Mihalyi şi un public destul de număros.
Corurile au fost la înălţime, justifi- urmă însă Europa şi Statele Unite nord- Cuvântul funebral l’a rostit prof. Ncgrutiu,
In numele comitetului:
îând pe deplin frumosul renume ce şi l’a americane — popor eşit din sînul Europei âr la mormânt unul dintre conşcolarî, Aug.
Ioan Scurtu, Enea Andrea Ocnean, a ţinut un frumos cuvânt de adio.
iâştigat Reuniunea din Sibiiu sub valoros*, — nu numai că au ajuns pe ost-asiaticî,
preşedinte cassariă.
jonducere a vechiului ei dirigent. Concer­ ci i-au lăsat cu mult înapoi şi s’au avântat
nul pentru cor mixt şi orchestră de Grade, la trepta cea mai înaltă de cultură, la care
„Friihlingsbotschaft (Solia Primăyerei), a fost Idei fundamentale în economia a putut ajunge omenimea până în cliua ULTIME SC IM.
esecutată c’o rară precisiune şi pătrundere politica, de astădî (vecii Ratzel, Volkerkunde I. Fiume, 15 Martie. ţ)iarul croat
a motivelor sublime ale oompositorului, pag. 16). 11
de Ioan Socaciu. „Ilrvtska Sloga comunică următorele:
aşa că ni-au escitat gustul şi aşteptarea Starea economică de adl a poporelpr Corabia de resboiii „Pelikan“ a sosit
pentru marele cor cu soli, missa.în C-dur II. civilisate este productul unei lungi desvol- în Fiume, aducend pe moştenitorul
11
:i:
„Credo de Beethoven, care ca o piesă Desvoltarea vieţii economice sociale ). tărl istorice, ea a trecut în decui’sul tim­ de tron Francisc Ferdinand. Corabia
clasică par ezcellence, a fost punctul de cul- pului prin diferite fase şi s’a format cu în­
(Urmare.) purta stindard uegm-galben. Guver­
minaţiune al programului şi a dat dovadă cetul, ridicându-se dela forme mai inferiore
2) Pe planeta nostră ,'trăesc astădî natorul din Fiume. contele Szaparg,
despre prestaţiuniie escelente ale corului; la forme mai superiore : „Intrâga economie
peste 1500 milione de omeni. Ei aparţin şi ^consilierul ministerial Dr. Gaâl
a dovedit în deosebi un succes deplin al a fiă-cărei naţiuni, elice Leslie, este resul-
la diferite seminţii, la diferite popore, seu T. au voit se-i facă visită pe-o co­
stăruinţei, zelului şi priceperei, cu care tatul unei lungi desvoltărl, care arată a-
naţiuni, cari se deosebesc unele de altele rabia., care purta stindard tricolor
dirigentui d-1 George Dima a reuşit al in­ tât statornicie, cât şi schimbare, şi în la­
din diferite puncte de vedere. După for­ maghiar. „Pelikan“ a dat semn, că
strui şi a-1 disciplina, în aşa mod, încât se turile ei economice se presintă numai sub
mele îngrijirei de traid, după gradul de Alteţa Sa moştenitorul de tron nu
scie corăspunde tuturor recerinţelor ar­ un deosebit punct de vedere. Şi legile, al
cultură la care au ajuns unele şi altele, vre se primescă corabia cu stindard
tistice. căror resultat ea este, au de a-se căuta în
putem, decă abstragem dela unele particu­ naţional maghiar. Guvernatorul s’a
Intre aceste două piese au fost pro­ istorie şi în legile generale ale societăţii
larităţi şi nuansărl, putem împărţi tote reîntors în port. Tot aşa a păţit’o
duse cântările pentru alt din oratoriul Elias şi ale desvoltării sociale * )- Starea de aclî
1 1
popotele de pe pământ în 3 grupe mari, şi vaporul „Ladislau“ cu stindard
a
de Mendeissohn, „Aria şi „Arioso“. D-na a poporelor civilisate, dice List, este resul-
cărora le corăspund 3 trepte de cultură. maghiar, care voia se ducă înaintea
Maria Dima, soţia dirigentului, a electrisat tatul îngrămădirei, descoperirilor, invenţiu-
Pe trepta cea mai inferioră stau poporele archiducelui direcţiunea de finanţe
pe ascultători cu vocea-i de alt puternică, nilor, perfecţionărilor sforţărilor tuturor
naturale, pe trâpta de mijloc poporele se- din Fiume.
mlădiosâ şi de un timbru dulce. A fost viu generaţiunilor, cari au trăit înaintea nostră ).
2
miculte şi pe trepta cea mai înaltă popo­ Viena, 16 Martie. In adunarea
şi mult aplaudată. (Va urmi)
rele civilisate. consiliului comunal membrul de par­
In mijloc, la punct 4, au fost cântate
Poporele naturale locuesc mai ales îri tida naţională germană Forsţer a
■de corul mixt „trei cântece vechî“, de Gr.
părţile cele mai căldurose şi frigurose ale Unele dela Caras-Severin.
Dima: „Scumpă dragă copiliţă“, „Aşa mi-a y propus', ca magistratul se se ioîo-'
pământului. Pe insule, în ţinuturi sărace şi
11
fost ursita şi „Nu-i dreptate. nu-i“. Nu Dăm Joc următorelor rânduri, co lo primim sesca în tote scrisorile oficiose cu
ferite de ochii lumii civilisate, în Africa şi relativ ia unele apariţiunl tris e în Caraş-Severin,
(
nai trebue să spunem, că publicul româ- Ungaria numai de numirea germană
Australia, în părţile polare ale Asiei şi abţinendu-no de orl-ce observare diu parte-ne.
inesc în deosebi le-a ascultat cu cea mai a localităţilor, deore-ce prin folosi­
Americei şi pe mulţimea de insule oceanice 28 Februarie v. 1899.
mare plăcere. Mai ales cântarea din urmă rea numirilor maghiarisate în con­
întâlnesce călătorul omeni de diferite rase Din „Caraş-Severi n“, comitatul unde
„Nu-i dreptate nu-i“, cu vioiciune esecutată, tactul oficios, s’ar elimina numirile
şi neamuri, cari duc o vieţă mai mult laptele naţionale erau de model, se strecoră
.care deşi vechie îşi are efectul ei deplin şi germane, şi ast-tel s’ar produce in
apropo de-a animalelor decât de-a omeni- un miros a infecţie.
pentru cailele nbstre, a fost mult aplaudată străinătate aparenţa, că nouele nu­
lor între cari trăim noi. Formele îngrijirei Aşa e!
şi publicul a cerut să fiă repetată. miri maghiare ar ave îndreptăţire.
de traiîî sunt de tot nedesvoltate, seu forte In Caransebeş — centrul Severinului
Aşa a decurs acest concert festiv, care
puţin desvoltate la aceşti omeni, dintre cari — reduta lui Doda, nisce pitici şi liliputani
impresiona în modul cel mai plăout pe as­
unii, afară de nisce arme şi nisce instru­ politiol-morall, s’au urcat pe salciă sus şi ei VEa&ssi:.
cultători. Ou el s’au încheiat şi festivităţile
mente de tot sinrple şi păcătose, nu au mirându-se de ce au dat, ei au aerul, că
aranjate din incidentul instalării. Moştenirea unui Harpagon. In
altă avere. pricep mai bine tote, că apără mai bine
Ei n’au stabilitate în spaţiu şi con­ interesele naţiei, ale şcâlelor şi ale institu- Verrieres-Suisse a murit dilele acestea nu
D.are de soma şi mulţumită publică- tinuitate în timp. Fiă-care trăesce pentru ţiuniior ca ori şi cine, apoi duroi la vale bătrân, oare era atât de sgârcit, că a murit
de fome. Când s’a luat inventarul asupra
sine din mână în gură,- de pe-o cli pe alta, prin praf, mocirlă, de nu-i mai cunoscl.
Cluşiii, 11 Martie n. 1899, rămasului s’a văcjut, că afară de o avere
supus fiind cu desăvârşire întâmplărilor şi Un portent consilier al Sebeşenilor e
La serata literară împreunată cu dans imobilă de 70,000 avâ în cassa lui 200,
1
neajunsurilor naturii. Aşa sunt d. e. Busma- Titu Haţeg din Lugoş, care mai aşteptă
ce s’a aranjat de cătră tinerimea universi­ 000 fr. în bacnote şi 150,000 fr. în aur.
nii din Africa, Papuanii din Australia etc. formarea unor partide noue, ca să potă
tară română din Cluşiă, au binevoit a con­ Intregâ averea a testat’o unui învăţător să­
Alţii, ceva mai înaintaţi, cum sunt d. e. trece şi la acelea. De altmintrelea ne mâu-
tribui următorii: rac lipit, care era rudă cu el. A condiţi-
Hotentoţii etc. ţin vite, portă şi un fel de găiăm cu esperiiuţa, că dânsul n’a dus ni­
I. Sara la cassă: D-na Nasta 3 fi; D-na nat însă moştenirea de aceea, ca moşteni­
economie de câmp, der nici aceştia nu au mica pănă acum la o încheiere bună, de
Petricaş (Turda) 2 fi., N. N. 1 fi., Dr. L. torul să petrecă întrega lui viaţă în Varri-
aşedământ mai durabil, legături trainice cu aceea nici nu are semeni.
Oiato 1 fi., P. Oheclcheş (Apahida) 4 fi., eres, orăşel, la din contră averea trece în
trecutul şi organisaţie economică basată pe Si prota din Orşova s’a mişcat, şi-a
Sim. Pop 4 fi., V. Pop (Mănăştur) 5 fi., Gr. folosul statului. Bietul învăţător vre să pro­
divisiunea socială a muncii. Şi unii şi alţii pus onorabilul nume pentru „Fialea ,
u
Pop (Cian) 2-50 fi., Dr. L. N. Moldovan testeze în contra acestei condiţiunl din tes­
duc o vieţă mai mult, seu mai puţin iso-
5 fi., V. Podoba 5 fi., D-şora E. Iacobescu tament.
lată în timp şi spaţiu, avisaţî fiind numai *) VedI I. C. Ingram Histoyr of Poli-
(Vereşmort) 2 fl., I. Onciu (Iclod) 5 fl., T.
la esperienţele proprii, deore-ce le lipsesce tecal Ecouomy, ediţia germană de E. Ros-
Roşescu 2 fl., Dr. I. Chitul 1 fl., Dr. G. Po­ chlau, 1890 p. 313.
pa 1 fl., D-na Yăd. Roşescu 2 fl., Dr. CI. *) Vecii N-rii 89, 41, 4‘2, 43 şi 45 a. c. ai 2 ) Fr. List, traducere rom. de Papiniu
Barbu 5 fl., D-na Car. Pop 2., A. Motta „Gaz. TransV p. 156.