Page 17 - 1899-03

SEDACŢIUNEA, „gazeta^ iese în flăcare ti.
Aâministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BSAŞOV, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
I USERATE 86 primoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătorole Birouri do «nunolur!: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. oiele poştale din întru şi din
Bex. Augenfeld 4 Emorloh Losner. afară şi la d-nii colectori.
Balnrlolt Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppallk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Goldber- Administraţiuneu. Piaţa mart
ger, Ekstain Bornat. In Ham-, Târgul Inului Nr. 80, etagit
burg: Harolyl 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şest
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o oolâni 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe tlfci
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sou 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or." său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 51. Braşov, Sâmbătă 6 (18) Martie.

La cestiunea naţionalităţilor. tral opuse principielor legei de na­ biserici, să căutăm a emula unii cu alţii representată prin d-nii Titu Maiorescu, Va^
ţionalitate, îi vor tace ca neputinţă în cele bune şi folositbre, menite a mijloci sile Lascar şi O. Disescu.
Dorinţa, ce s’a fost esprimat d-lui Szell de-a se pune pe terenul, progresul poporului român, cu atât mai
din sinul Saşilor, ca unul din depu­ pe care s’afla cestiunea naţionalităţi­ vârtos, că avem aceeaşi limbă, aceeaşi cul­
taţii lor se ia cuvântul în cameră în lor la începutul erei dualiste. tură şi urmărim acelaşi scop; şi scopul co­ Clubul român dietal bucovinean
decursul desbaterei budgetare şi se De atuucî şi pănă acjî acea ne­ mun se pbte mai bine urmări şi mai cu a ţinut Marţi la 4 ore d. a. în localităţile
palatului ţării o conferenţă, în oare a dis­
supună programul guvernului unei norocită desvoltare politică a creat succes prin o conlucrare frăţâscă. Escel. Sa
critice obiective din punct de ve­ succesiv un întreg sistem de legi, indică, oă şi pănă acuma a trăit în bună cutat situaţia politioă şi atitudinea par­
dere naţional săsesc, s’a împlinit, cari decă nu vor fi parte cu totul des­ înţelegere cu tote confesiunile, va lucra şi tidului.
deşi pdte nu pe deplin. fiinţate, parte radical reformate, ese­ în viitor din totă inima în acestă direcţiune,
Deputatul Wilhelm Meltzer a cutarea legei de naţionalităţi, aşa şi este convins, că şi din partea bisericei Atitudinea deputaţilor saşi.
vorbit în şedinţa de erî a camerei, cum a fost ea adusă la 1868, este surori va întâmpina aceeaşi bună-voinţă;
Cu ocasiunea disousiunei budgetului
ocupându-se mai mult de programul imposibilă. şi acâsta armonie va fi de sigur în intere­
în camera ungară (şedinţa de erî) şi-a ri­
noului guvern în legătură cu ces­ Chiar de ar ave seriosa inten- sul căuşelor nostre bisericescl şi şcolare.
tiunea naţionalităţilor. ţiune să păşescă la resolvarea gra­ Acâsta este cu atât mai necesar, cu cât dicat cuvântul şi deputatul sas din Ardeal
N’avem pănă acum, decât .nu­ vei cestiunî a naţionalităţilor, minis- interesele nostre sunt aceleaşi. Să nu uităm Wilhelm Meltzer. El marcheză posiţiunea
mai un resumat scurt din vorbirea teriul Szell se va împedeca de amin­ deci nici când, că suntem fraţi de uu sânge, faţă cu noul guvern a acelor deputaţi saşi,
cari stau îu afară de partidele maghiare
numitului deputat. De aceea nici nu titul sistem de legi, cari tind tote şi sângele apă nu se face.
putem intra în amănuntele ei. Ve făţiş la maghiari sare şi eschid a Asemenea s’a presentat şi o deputa­ din dietă, cjicend, că n’au aflat nici un mo­
tiv politic în evenimentele ultime, pentru
dem însă, că acea critică mult aş­ priori putinţa unei libere desvoltăr! ţiune mai mare a parochiei gr. cat. române
a-şi schimba posiţia lor înafară de partide,
teptată uu s’a făcut programului a limbei şi naţionalităţii poporelor din loc, condusă de veteranul protopop loan
deşi bi însoţesc cu tâtă simpatia activita­
d-lui Szell, ci Meltzer în partea din- nemaghiare, chiar şi între marginile V. Rusii, care a salutat pe Escelenţa Sa
tea pacifieătore a noului ministru-preşe-
tâiu a vorbirei sale a căutat mai cu totul restrînse ale legei dela în cuvinte alese; âr acesta a răspuns, mul-
dinte şi au primit mai multe puncte însem­
mult acele puncte din program, 1868. ţămind pentru buna întâmpinare ce i-o face
nate ale programului său cu aprobare.
cari, după părerea sa şi a soţilor Dâcă nu va fi hotarît guvernul şi biserica soră .
u
*
săi, par acceptabile şi mulţumitore, să delăture aceste pedecî, ci va * * Deputaţii saşi, cjise Meltzer, stau şi
er în partea a doua a vorbit de ces­ crede, că pote sub devisa „lege, ei pe basa pactului de drept public dela
tiunea naţionalităţilor şi de resolva- drept şi dreptate" să pună capăt ne- Lăsăm se urmeze acum răspun­ 1867, ca a unei creaţiunl durabile, care
rea ei, adecă despre o cestiune, care mulţumirei naţionalităţilor, fără să sul Metropolitului, cum l’a adus „Tri­ trebue să fiă scutită de ori-ce sguduire.
n’a fost atinsă cu nici un cuvânt în altereze sistemul de leg! maghiari- buna" după notiţe făcute la faţa lo­ In ce privesce pactul economic, aprobă şi
programul ministrului-preşedinte. sătbre, atunci totă ostenela deputa­ cului, care răspuns consună în esenţă ei punctul de vedere al guvernului, care
Meltzer pornesce dela părerea, tului Meltzel a fost zadarnică. cu raportul „Telegrafului Român", între marginile legei doresce susţinerea co-
că legea de naţionalitate, pe care a dâr este ceva ma amplificat. Etă-1: muniunei economice şi delăturarea acelor
creat’o Francisc Deak, este basa so- Iubiţi fraţi! Felicitarea bisericei surori pedeoi, cari consistă numai în raporturile
luţiunei cestiunei naţionalităţilor, — Bisericele surori române. îmi este deosebit sâumpă inimei mele. Mul­ politice şi nu în împrejurarea, că interesele
o soluţiune, dela care, cum cţise ba­ ţumesc din tot sufletul, din totă Inima economice ale ambelor state nu s’ar pută
ronul Eotvos, atârnă viitorul ţărei. Din raportul despre recepţiunile mea I. P. S. Sale prea demnului Archie- împăca. Deputaţii saşi au înţeles cu mul­
El se pune aşa-der cu totul pe basa cu ocasiunea întronărei Metropolitu- piscop şi Metropolit Dr. Victor Mihalyi şi ţumire, că ministrul-preşedinte aecentuâză
amintitei leg! dela 1868 şi cere, ca lui Meţianu, ce a început a-1 publica venerabilului consistor metropolitan pentru principiul deplinei imparţialităţi, care toc­
„Telegraful Român" în numărul său
ea să fie ast-fel esecutată, încât în­ căldurâsele urări, ce ’mi face mie, capului mai într’un stat poliglot are o însemnătate
dreptăţirea „limbei statului“ să nu de Joi, reproducem afi! următorea bisericei mele din acestă patrie. îndoită.
se estindă peste marginile indicate parte relativă la primirea deputa- N’am uitat şi nu trebue să uităm nici­ Vorbitorul trece apoi la cestiunea na­
de interesele administraţiunei sale ţiunei bisericei române unite: odată, că suntem de un sânge, fiii unui şi ţionalităţilor şi constată, că desvoltarea
şi să nu împedece desvoltarea naţio­ „Representanţa bisericei surori gr. cat. aceluiaşi popor cu una şi aceeaşi limbă, politică a adus la suprafaţă idei şi nisu-
nalităţii poporelor nemaghiare, car! române a constat din Ilustritataa Sa d-1 una şi aceeaşi cultură, unele şi aceleaşi inţe, cari nu stau în consonanţă cu prin­
conlucră la bunăstarea şi înflorirea preposit şi vicar metropolitan Ioan Moldo- scopuri naţionale-culturale, deopotrivă de­ cipiile legei de naţionalitate. El recunâsce
ţărei. vanu şi din Reverendisimii Domni Dr. Au- votaţi aceleaşi naţiuni. necesitatea unei limbi a statului într’un
Cu alte cuvinte, deputatul sas gustin Bunca şi Dr. Vasile Hossu, canonici, Abia 200 de ani, de când suntem des­ stat poliglot, der acâsta însemnă pentru
cere un scut pentru naţionalităţi pe Baicu ppop în Teaca şi A. Domşa. părţiţi în două biserici surori şi nu e vina cei-ce vorbesc acâstă limbă, o anumită pre-
basa legei dela 1868 şi apeleză in­ Oratorul acestei deputaţiuni, d-1 Mol- nostră, întonez nu e vina nbstră a Româ­ ponderanţă politică, âr pentru cei-lalţl o.
direct la guvern, al căruia şef, după dovan, cu cunoscut-ai gravitate aduce me­ nilor, că suntem despărţiţi în donă bi­ anumită resignaţiune, pentru care ei pot
părerea sa, e pătruns şi condus de tropolitului nostru salutul Escelenţei Sale serici. ave o despăgubire numai în consciinţa, că
spiritul conciliant al lui Deak, ca să metropolitului Dr. Victor Mihalyi, al con- Scopurile comune prin o conlucrare cu desvoltarea propriei lor naţionalităţi,
reia firul întrerupt de pe timpul lui sisloriului şi capitlulni metropolitan, şi al frăţăscă se pot mai bine susţine. Şi pănă conlucră şi la bunăstarea şi înflorirea în­
Deak şi să facă posibilă esecutarea întregei metropolă gr. cat. române. Dom­ acum t6tă viâţa mea am trăit în bună în­ tregei naţiuni. In fine declară, că deputaţii
conscienţidsă a legei „pentru egala nia Sa spune, că întrâgă biserica sa ia din ţelegere cu tote confesiunile şi îu special saşi primesc budgetul. (Aplause pe băncile
îndreptăţire a naţionalităţilor' . suflet parte la bucuria sinceră, ce a cu­ cu biserica soră. Aşi dori însă, ca în ceştii Saşilor).
1
Repeţim, că nu cunoscem încă prins biserica nostră acum la îndeplinirea bisericesc! şi şcolare să căutăm a trăi în Observăm, că acest resumat al vor­
cuprinsul întreg al vorbirei din ces­ celei mai înalte trepte bisericesc! prin per- frăţescă armonie unii cu alţii; din parte-mi birei deputatului Meltzer l’am redat întoc­
tiune. Ajunge însă şi atâta pentru sona, care este fiul doriri întregului po­ aş (jice mai mult: să mergem mână în mai după raportul telegrafio, ce 1 publică
u
ca să escite curiositatea nostră cu por român, şi îu care cu toţii îşi pun în­ mână unii cu alţii archiereii ambelor bise­ „Sieb. d. Tageblatt din Sibiiu.
privire la ceea ce va răspunde mi- crederea lor. Implbră darul lui Dumnezeu rici naţionale române: pentru-că, fraţilor,
nistrul-preşedinte Szell d-lui Meltzer, asupra capului bisericei nostre, ca să eâr- din cji în cji tot mai mult suntem avisaţi
decă în genere va afla oportun de-a muiescă spre progres şi bine biserica or­ unii la alţii şi numai conlucrarea frăţescă ne Congrua şi „preoţimea naţiona-
întră în discusiunea sule vată de a- todoxă română, şi sS rogâ sâ dee Dumnedeu, asigură conăiţiunile pentruca bisericile surori litătilor“.
cesta. ca acea intimă bună înţelegere, care tre- să păta fi şi în viitor scutul şi leagănul limbei
Suntem curioşi, fiicem, să vedem, bue să sustee între fiii neamului fără deo­ şi culturei nâstre române. Am amintit erî, că comisiunea
ce-i va răspunde Szell şi dâcă el în sebire de confesiune, să rămâe şi să se în- Să întărim deci cele două fortăreţe regnicolară pentru Congrua s’a întru­
genere are de cuget de-a se ocupa tărescă şi pe viitor spre binele tuturor fiilor naţionals spre mărirea lui Dumnedeu, spre nit alaltăerî în Budapeşta, unde a
u
cu totă seriositatea de soluţiunea naţiunii române. binele patriei nostre şi să nu uităm: că ţinut şedinţă. „Egyetertâs , cjiar afehi-
cestiunei naţionalităţilor în sensul Ex. Sa Metropolitul nostru, mulţu- suntem de un sânge şi că sângele apă nu şovinisto-kossutlnst, publică în aface­
u
indicat de deputatul Meltzer, ca să mesce în cuvinte ou adevărat frăţsscl, atât se face . rea acesta un articul plin de venin
rea adecă firul întrerupt din vremile Esceleuţei Sale metropolitului Dr. Victor la adresa „preoţimei naţionalităţilor",
lui Deak şi Eătvâs. Mihalyi, cât şi Veneratului capitlu şi cou- Procesul bisericei Sf. Nicolae. cum fiice el, căreia i-se pune în pros­
1
ÎS oi credem, că tocmai ideile şi fistor metropolitan pentru căldurosele urări, Ac}I, Vineri, va veni înaintea tribunalului pect „bunătăţile" ce le va primi clin
nisuinţele maghiarismului violent, ce ce i-le aduce o distinsă deputaţiune a bi­ de Ilfov judecarea procesului intentat sta­ „mila" vlădicilor catolic! şi a statu­
le-a adus la suprafaţă, cum cjise sericei surori, cari felicitări îi sunt cu atât tului român de cătră biserica Sf. Nicolae lui. Spune foia şovinistă, că pentru
Meltzer, desvoltarea politică din cei mai scumpe, cu cât vin dela fraţii de ace­ din Braşov pentru plata rentei de 75,000 a-se regula definitiv congrua, este de
două-cjecî şi chici de ani din urmă, laşi sânge, împărţiţi în două confesiuni, nu lei anual pe sâma scolelor române din Bra­ lipsă suma anuală de 1,200,000 fl.
— idei şi nisuinţe, cari sunt diame­ din vina lor. Decă odată formăm două şov. Epitropia bisericei Sf. Nicolae va fi Apoi continuă: