Page 18 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 51.—1899.

Pănă când însă se va pute întâmpla Germanii în contra maghiarisăriî. cârca Rusiei, care prin agenţii ei pregă- deja terenul şi e de lipsă numai, ca
acesta, e necesar să se lămurâscă multe tesce terenul în Balcani, cu scopul final elementul cehie să fiă tare îu Viena, ea să
alte cestiunî. Trebue să se ţină sâmă de In numărul nostru de Luni am fost de-a răscula provinciile slave din monar- fiă sprijinit din partea întregului popor
aceea, că dintre preoţii a 5317 parochii publicat o parte din scrierea volantă, ce chia austro-ungară. Dâcă Ţarul vrea pace cehie, astfel se va putâ cehisa Viena. Nu
u
catolice, avisaţl la ajutor, sunt mai ales „Alldeutsches Sprach und Schnflverein din — Zice Stillmann — atunci n’are decât să-şi înţelege, de ce Cehii bătrâni şi tineri dau
preoţii, earî aparţin naţionalităţilor, adecă Berlin a redactat’o şi trimis’o în Ungaria, retragă agenţii săi, cari lucrâză în Monte- aşa puţină însemnâtete cehisărei Vienei. Cu
greco-catolicii români şi ruteni şi preoţii ca să fiă răspândită mai ales printre ţără­ negro şi Macedonia şi în alte provincii pen­ totă esageraţiunea provocărei acesteia, este
slovaci catolici. Aceştia sunt cei mai săraci. nimea germană din comitatul Şopronului, tru organisarea nisuinţelor slave în contra fapt, că în adevăr, aprope jumătate din
Şi aceşti preoţi ai naţionalităţilor, cu pu­ espusă periculului maghiarisării. Austro-Ungariei. Pănă când Ţarul nu va poporaţiunea Vienei este de origine cehă.
ţine escepţiunî, nu sunt aderenţii ideii de Acum cetim în foile unguresc! din face acâsta, congresul de pace este numai
stat maghiar. Forte mulţi sunt între ei, Peşta, că viceşpanul numitului comitat a o ironie şi o mască, ce servesce planurilor Despre trecerea din Santova dela
oari zelâză în interesul propagandei ten­ trimis ministeriului unguresc de interne un rusesc!. catolicism la ortodoxism. întâmplată în 12
dinţelor de naţionalitate şi între credin­ esemplar din acea broşură, cu propunerea, Agitaţiuni pangermane• Deja de 1. c., li-se scrie foilor unguresc! următorele:
cioşii lor fac pe apostolii contra ideii de ca guvernul să-i detragă debitul postai. mulţi ani, patrioţii germani se plângeau, că Trecerea s’a făcut cu mare solemnitate. Ea
stat maghiar. La regul&rea Congruei aces­ Numitele foi însă îşi esprimă temerea, că în Polonia prusiană populaţiunea germană s’a făcut prin protopresbiterul Lyubimir
tor preoţi, trebue negreşit să se aibă în ve­ măsura acesta ar fi cam întârcjiată, deore- e în descrescere, pe când Polonii se în­ Kapussarevits din Zombor. Din Zombor au
dere interesele statului. Trebue să 'ne în­ ce — după a lor părere — esemplare mulţesc; mai cu sâmă s’a agitat cestiune plecat o mare mulţime de Sârbi, âr la
grijim temeinic, ca nu cumva pe lângă în­ multe se vor fi împărţit deja prin ţinu­ proprietăţilor, afirmându-se, că pământurile Bâregh li-s’au alăturat un banderiu de
grijirea statului şi pe lângă ajutorul preo- turile germane ale Ungariei, mai ales din- Germanilor trec în stăpânirea aristocraţilor vre-o 80 de călăreţi în port naţional sâr­
ţimei superiore catolice, aceşti preoţi ai coce de Dunăre, unde Germanii locuesc în poloni. Guvernul prusian s’a văcjut împins besc. In Santova erau ridicate trei arcuri
naţionalităţilor să ajungă la putere pe te­ masse, apoi prin Seepuş, prin Bănat şi a vota sume însemnate şi a sprijini aso- de triumf fără inscripţiune. Intrând în co­
renul lucrării lor în contra intereselor sta­ printre Saşii din Ardeal. mună, toţi s’au adunat într’o curte spa-
oiaţiunile, cari s’au format pentru răscum­
tului maghiar. Ar fi o curată nebuniâ, dâcă Tonul energic din acestă broşură ’i ţiâsă a unui ţăran bunevat, care era desig­
părarea pământurilor. De curând a apărut
statul maghiar şi mărinimia preoţimei su­ supără grozav pe şovinişti. căci, cjl° e b nată, ca loc al festivităţii. Aici a fost ridi­
o broşură a d-lui G. Waguer, fost redac-
periore catolice, ar hrăni pe inimicii statu­ acest ton e în stare „a infecta ţărănimea cat un baldachin, sub el un altar. Actul
tor-şef al (Ţarului „Posener Zeitung", care
lui maghiar (!) Problema Jegislaţiunei este, ca germană, care nu e străină de maghiari- sărbătoresc s’a început la 9 ore a. m. S’a
aruncă o lumină vie asupra acestor agita­
cu înţelâptă prevedere să stipuleze cornli- sare", şi apoi nu sciu cinstiţii dela pressa ţinut o liturghie, la care a pontificat pro­
ţiuni pangernune. D-sa arată, că popula­
ţiunile întregirei venitelor preoţimei naţio­ şovinistă cum s’ar pute pune piedeeâ la o topresbiterul c’o strălucită asistenţă de
ţiunea germană în loc de-a descresce, se
nalităţilor. Intre aceste condiţiuui, trebue puternică agitaţiune germană în contra preoţi. Cântările le-a esecutat un cor al
înmulţesce de vr’o 30 ani cu 32y la sută, pe preparandiei sârbesc!, care a făcut mai ales
2
să se pună la primul loc deplina fidelitate maghiarisării, deore-ce totuşi cu Neamţul
când înmulţirea Polonilor e socotită numai
cătră statul maghiar. berlines e greu aţi prinde mintea. asupra „proseliţilor" un mare efect. După
la 29 / la sută. In tâtă acestă agitaţiune, liturghie protopopul a ţinut o vorbire, în
3
4
Nu mai trebue se spunem, că Una dintre foile cele mai cetite din spune d. Wagner, nu sunt decât două mo­ care cu cuvinte elocuente a făcut atenţi
dorinţele şi aşteptările fbiei şoviniste Budapesta nu se sparie a mărturisi, că tive : şovinism şi afaceri rentabile. pe cei peste 1000 de Bunevaţi la însăm-
sunt împărtăşite de sus pănă jos în Ungurii stau faţă ’n faţă c’o acţiune şi mai nătatea pasului lor şi la datoriile împreu­
tabăra „paţrioţilor“, şi că se va şi mare a Germanilor. O deduce acâsta din Venirea lui Cecil lîhodes la Ber­ nat cu acesta. Vorbirea a fost întreruptă
ţine semă de ele la regularea Con­ împrejurarea, că în „ Westermanns Hustrirte lin şi audienţa, oare îi va fi acordată de adese-ori de strigări de „Zsivio ! A urmat
u
u
gruei. In condiţiunile acestea darul Deutsch Monatshefte (broşura din Martie c.) împăratul Wilhelm, va contribui, fără în­ punctul culminant al sărbării: trecerea. La
danaic, cu care este îmbiată preoţi­ profesorul german Theobald Fischer a doială, la stabilirea unei bune înţelegeri
ră ea nemaghiară, devine o nespus de publicat un articul, în care se plânge între Germania şi Anglia în cestiuQi colo­ un semn al protopopului, Bunevaţii au în-
genunchiat, au recitat simbolul credinţei
mare primejdiă pentru independenţa asupra „tristelor persecuţiuuila care sunt es- niale. Calea ferată pe care o proiectâză „Cred într’unul Dumnecleu şi prin acâsta
u
şi naţionalitatea ei. pusi Saşii Ardeleni din partea Maghiarilor, Rhodes dela Cap pănă la Cair, va trece în
cari urmăresc ţînta de a îustrăina popora- Africa de Ost pe teritoriul german. Era au păşit, înaintea lui Dumnecjeu şi a ome-
nilor, în sînul bisericei ortodoxe. Li-s’a
ţiunea de rassă germană, din Ungaria, de o vreme, în care Rhodes trecea drept ger-
dat binecuvântarea, apoi s’au cuminecat cu
Szell cătră alegătorii săi. seminţia germană, a-o înstrăina de părinţii, mano-fag; acuma spiritul public pare a
limba, credinţa şi de cultura germană . Th. avea simpatii pentru englezul întreprinză­ toţii, şi cu acâsta serbarea oficiosă s’a sfîr-
w
Ministrul-preşedinte Szell a primit şit. — Santova are 2010 suflete. Din aceş­
Fischer vorbesce apoi despre şcolele de tor, care, dintr’un simplu doctoraş în me­
alaltăeri o deputaţiuue de 50 de membri tia au trecut la ortodoxim 1177; au rămas
stat maghiarisătore, despre procedarea îunc- dicinii, a ajuns să cucerâscă colonii, cari
ai alegătorilor săi din St. Gothard, care a catolici 831.
ţionarilor, despre stările publice, arătând portă numele lui.
mers să-i ofere din nou mandatul de de­
cum tote servesc causa şovinismului ma­ Fişpan demisionat. Fişpanul comi­
putat. Primind deputaţiunea, ministrul-pre- Nouă cucerire englesă în China.
ghiar cutropitor. Savantul profesor face u tatului Odorheiă, Iosif llaller, şi-a cerut
şedinte a răspuns vorbirei, prin care a fost Lui „Daily Mail i-se scrie din Shangai,
amintire si despre Bomânî, (jicend, că Ro­ dimisiunea dela ministeriul de interne.
salutat, c’un discurs mai lung, care în re- că Anglia a luat în posesiunea ei grupa de
mânii au făcut în ultimele decenii progre­ „Magyaorszâg" spune, că i-s’a primit.
sumat este următorul: insule Miau-Tan, care constă diD teritorii
se uimitore pe tote terenele, er în special pustii la nord spre Şantung. Acâstă grupă
Pişe la început, că resolvându-se a despre Românii din regatul ungar spune, Artileria francesă. Cuvintele minis­
primi oficiul greu de prim ministru al ţării, că se ridică din ce în ce în privinţa cul­ de insule dominâză drumul marin între trului de răsboiă Freycinet rostite în ca­
a făcut’o in conscienţa, că unicul drum al turală şi economică şi se înmulţesc repede. Marea galbenă şi golful Cili, şi sunt aprope meră, unde a afirmat, că artileria francesă
eşirii din încurcătura, în care se afla ţâra, Drept conclusiune esprimă părerea, că îna­ de Vej-Haj-Vej. n’are pârechiă în totă lumea, a aflat un
este pacea şi conciliaţiunea. A fost greu inte de expirarea unui jumătate de vec, se Americanii şi Filippinele O scire echo multiplu. Mai multe foi francese pu­
a merge pe acest drum şi a delătura pie- teh grafică din "Washington anunţă, că ge­ blică o notă, care fără îndoâlâ este ofi-
va forma un puternic stat naţional român,
decile, oe-i stau în cale. In fine însă totuşi neralul Otis a sfătuit pe guvernul său să oiosă, de următorul ouprins: „De câte-vă
cam asemenea celuia din vechea Dacie.
a succes muncei. In contra voinţei sale s’a întrerupă tractările cu şefii Filippinilor şi Zile înoirea artileriei francese e fapt îm­
Ce e dâr de făcut în contra „agita-
pus la ordinul Majestăţii Sale, der cu- să i atace cu violenţă. Despre astfel de plinit. Legea dela 29 Iunie 1894 e dusă în
ţiunei germane ? Astfel se întrebă foia şo­
11
nosce gravitatea problemelor şi piedeoile tractărl puţin s’a sciut pănă acum. Din deplinire. Cele 620 baterii de tunuri nouă,
vinistă maghiară, şi-şi răspunde tot ea, că
uriaşe, ce sunt împreunate ou misiunea şi tote însă reiese, că Americanii nu înain- prevăZute în acea lege, sunt gata. Intre
de sigur ministrul de interne unguresc va
posiţiunea sa. Nu se lâgănă în ilusiuui, tâză. Dela victoria lor presupusă din 5 Fe­ acestea sunt 40 baterii din tunurile scurte
lua măsuri contra răspândirei acestor fel
scie, că trandafirii ce se arată adi, cuprind bruarie, au trecut deja mai bine de cinci de 120 milimetri, eu un nespus efect. Ar­
de scrieri importate din Germania. Minis­
şi spini, der orl-ce va aduce sortea, una săptămâni şi situaţia la Manilla e încă me­ tileria francesă nu are astăZi părechiâ în
trul va trebui să orenduâscă confiscarea
scie şi mărturisesce : soliditatea principiilor reu nedesluşită. A cercat, ce-i drept, gene­ în totă lumea".
broşurilor, dâr „din esperienţă e cunoscut,
sale politice, cu totă convingerea, de care ralul Hale să înainteze, der s’a retras, şi
că o astfel de măsură puţin pote să ajute.
este străbătut. Filippinii şi-au reocupat vechile posiţii. Alegerea de episcop reformat pen­
Gendarmeria nu pote umbla dela casă la
Scopul lui a fost nu numai o pace casă pentru a confisca broşurile contrare Nici la Ilo-Uo nu pot câştiga Americanii tru Ardeal, în locul răposatului Dominio
momentană, ci o pacificaţiune statornică, statului, âr de ar face-o, tot nu s’ar putâ teren. Generalul Miller scrie, că are în faţă Szasz, a provocat mari agitaţiuni între
care să străbată ţâra întrâgă, să îmblân- stîrpi semînţa aruncată in straturile popo­ 20,0000 de omeni şi că e prea slab pentru credincioşii bisericei reformate. Candidaţi
dâsoâ patimile şi să modereze confliotele. rului". a putâ înainta înfrângându-i. sunt patru, şi fiă-care candidat îşi are par­
Că oe va aduce viitorul, nu p6te scii, scie Destul însă, că s’a dat ţipetul de tida sa. Aceste partide pe întrecute dau
însă şi asigură, că va rămână fidel princi­ alarmă în contra celei mai prospete „tră­ apeluri, portă polemici prin Ziare, fiă-care
piilor sale profesate de când a păşit pe ca­ dări de patriă". Să vedeţi numai, cum vor SOIRILE DILE1. lăudându-şi pe candidatul său, aşa că par
)
riera politică. sări solgâbiriăi şi procurorii, ca să salveze a-se afla în ajunul unor alegeri dietale de
— 5 (17) Martie. sub Banffy. Pănă acum nu se pote con­
Spune, că nu de mult i a căcjut în statul „primejduit * prin câte-va rânduri stata, care dintre candidaţi are ma multe
1
;
Societatea geografică română. Sâm­
mână o scrisâre învechită, pe care abia a strecurate din Berlin în Ungaria.
bătă 6 Martie v. Societatea geografică ro­ şanse de isbândă.
reounoscut’o. Era o notiţă făcută înainte cu Dâr nu mai continuăm. Rămâne să
31 de ani, când prima dată a fost ales de­ repetăm constatarea, că năvala maghiari­ mână va ţinâ prima sa şedinţă anuală. Se Foc. Din Tohanul-vechiă ni-se scrie:
putat. In ea era scris, că politica şi cre- sării a mişcat şi pe cei din Germania, cari scie, că aceste şedinţe se ţin în sala Sena­ Un cas de foc, unic îu felul său, s’a întâm­
deul său politic este opera pactului dela ori cum, tot nu pot sta muţi şi neclintiţi, tului. M. S. Regele, care e preşedintele de plat în Tohamd-vechiu. Locuitorului de aici
1867, pe a cărei basă Ungaria se pote des- când e vorba de fraţii lor de sânge perse­ onore al societăţii, va asista împreună cu George Aftanase Popa, negustor, ou soţia
volta şi ferici, şi care a resolvat un con­ cutaţi. A. S. R. principele Ferdinand. Vor vorbi sa, în 15 Martie a. c. s’au dus la Braşov
flict de vâcuri, formulând corect cestiunile d-nii Gr. G. Tocilescu despre lucrările pen­ în cause de proces. Bolta au închis’o, pre­
tru cunoscerea Patriei române şi G. Assan
comune dintre două ţări, oari stau sub ace­ Revistă externă. cum şi tote casele şi ferestrile. Sus numiţii
laşi principe. Pe basa acâsta trebue recon inginer-mecanio, despre călătoria sa în ju­ n’au venit acasă nici aZi în 16 c. AZi la
rul pământului.
struit statul maghiar şi trebue îndreptate în- Colisiuni de interese In Peninsula orele 12 vecinii au observat, că din ca­
irelăsările de trei sute de ani, căci Unga­ balcanică. Publicistul engles Stillmann, pu­ Cellii şi Viena. Organul radical ce­ sele susnumiţilor iese fum teribil cu miros
u
ria a rămas îndărăt, ea trebue provăclută blică în „Contemporary Bevieto un articol hie „Radikalni Listy" apelâză la poporul forte greu, şi aşa alarmându-se omenii şi
cu instituţiuni de stat şi cu creaţiunî na­ interesant despre pacea europână. Vorbind cehie şi-l îndemnă a face un asalt asupra mergând la faţa locului cu aparate de
ţionale maghiare. despre colisiunea de interese în Peninsula Vienei, pentru-ca Cehii, luând în posesiune stins, s’a aflat, că la uşa culinei de cătră
balcanică, combate părerea greşită, că Viena, să fiă despăgubiţi pentru teritoriul curte din afară, jos, era o olă cu foc, din
acâsta s’ar nasce din emulaţiunea între german de limbă în Boemia. Intre Cehii care erau conduse pa sub uşe nisce fitile
Austro-Ungaria şi Rusia şi pune totul în din. Viena, diee numita foiă, e pregătit în tote părţile, prin celea 2 odăi şi prin