Page 19 - 1899-03

Nr. 51.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

boltă, şi pe padiment era vărsat petroleu, ffist*, er acum, după-ce Banffy s’a cam mai sistem de luptă, început de Bismarck, Ţarul Fetru cel Mare şi femeile.
âr la capătul fitilelor era pusă ierbă de şters din fruntea ministeriului, profeseză crede, că ar fi potrivit şi aici, dăr numai Intre multe figuri interesante, cari au şe-
puşcă şi cătrăniţe multe. Causa, că n’a is- principii kossuthiste. Dăr asta nu ne im­ pentru apărarea posesiunilor maghiare. dut pe tronul Ţarilor, Petru cel Mare ocu­
bucnit focul dintr’una, a fost acea împre­ portă. Spre acest soop ar fi mai acomodată o pă de sigur locul cel mai de frunte. El a
u
jurare, că a lipsit aerul şi aşa a ars nă­ D-1 Mamuzich însă a aflat de bine, „Bancă ardeleană de rente . Trebue să-şî pus temelie mărirei Rusiei, care înainte de
duşit, însă desfăcându-se uşile şi ferestrile, ca din incidentul lui „15 Martie să po- dea partea sa: statul, institutele de bani şi el era tributara Poloniei. Insă Petru ctl
0
focul, care isbucnise numai într’o odaia, a seze şi ca „profet al vremilor „mai bune . „Ernke , care nu şi-ar pute folosi mai Mare avu în caracterul seu de om privat
0
0
0
fost localisat în grabă cu pumpa, şi aşa au In înalta sa „inspiraţiunefi vorbind des­ bine, decât în modul acesta capitalul şi astfel de trăsături, cari fac să se rea-
ars numai un pat cu vestmintele din el şi pre viitorele alegeri de deputaţi, (fise: său de l'/ milion. Banca acesta ar cum­ mintâsoă memoria lui lvan cd groznic. In
2
puţine obiecte s’au pîrlit. Venind gendarmii „Ne este cunoscut faptul, că guvernul păra posesiunile, pe cari proprietarii ma­ privinţa acâsta Petru nu cunoscea escepţi-
au confiscat fitilele, ce s’au mai aflat în­ îşi aduna pănă acum jcetele sale de alegă­ ghiari nu le mai pot susţină, şi le-ar îm­ une nici faţă cu femeile. Ţarul Petru era
tregi, cam la 7—8 metri, precum şi cele tori în cercurile naţionalităţilor, unde cu părţi între proprietarii mijlocii şi mici, numai de 10 ani, când şi-a perdut pe ta­
arse şi ola, şi în fine, cătrăniţele şi iârba sprijinul puterii oficibse învingea la sigur. cari să le plătâscă apoi prin amortisare. tăl său, Ţarul Alexis. Sora lui maşteră, So­
de puşcă. Gendarmii au mai aflat multe La viitorele alegeri de deputaţi însă na­ In acest chip s’ar putâ face mult şi pen­ fia cea cu inimă de bărbat, 7 ani nn l’a lă­
obiecte din boltă asounse în grajd. Astă ţionalităţile, încrecjându-se în deplina cură­ tru sanarea emigrărei Săcuilor, dându-li-se sat se ocupe tronul şi cu ajutorul regimen­
seră la 9 ore au sosit negustorul şi soţia sa ţenie a alegerilor, vor merge la urnă în tot ajutorul posibil, ca să rămână aici. Reu­ telor- Strelitz de gardă, cari numerau 50,000,
din Braşov cu o căruţă. Omenii din Ges­ rânduri strînse, pentru-ca să-şi validiteze niunea agricolă ardeleană încă trebue să esercita o putere absolută în imperiu. La
tiune au fost asiguraţi în contra fo­ drepturile politice în interesul lor de na­ favoriseze înfiinţarea numitei bănci în sco­ vârsta de 16 ani Ţarul Petru şi-a arătat
cului. ţionalitate bine priceput. pul mântuirei pământului transilvan din de-odată braţul său puternic de leu. Spri­
„Din viitorele alegeri vor eşi întărite maci străine. „Erd. G.° încheie cu cuvin­ jinit de soldaţii săi fideli, a arestat pe So­
Societatea de antropologia şi et­
0
mai întâiîi de tote cele două partide inde­ tele: „Periculum in rnora . fia, a închis’o într’o mănăstire şi pe multe
nografia. A doua întrunire convocată la
pendente, încât numărul lor se va urca mii de aderenţi ai ei i-a esecutat parte pe
Ateneu de d-nii prof. Obregia, Onciu şi G.
până la 100. Partida poporală însă, ca cea Câmpul sângeros, parte i-a deportat în Si­
Diamandy pentru constituirea societăţii de
mai agilă, pote să numere dimpreună cu li i t e r at ai r ă. beria. — Prima femeiă a lui Petru fu îu-
-antropologia şi etnografia, a fost cercetată
Valahii, Slovacii şi Serbii 90 de membri. cântătorea fată a unui boier, Eudoxia La-
de vre-o 30 — 40 persăne, în mare parte Suntem rugaţi a da loc următorului
Dâcă în ă partida poporală şi partidele na­ pachin. După trecerea celor dintâitt trei luni
c
.medici, între cari şi doctoresa Virginia avis: „Se află sub tipar şi va apără în cu­
ţionalităţilor vor lupta fiă-care deosebit de miere, Petru şi-a închis femeia într'o
.Alexandrescu, câţl-va profesori, literaţi, etc. rând Pribeag ! — Nori de fum. — Haşiş
pentru câştigarea de mandate, cea dintâiu mănăstire, şi s’a reîntos ,1a vechile sale obi­
:Şedinţa a fost condusă de d-1 prof. Gr. Murmur de isvore, de loan Iosif Sceopul
va ave 50, cele din urmă 40 de membrii. ceiuri. Pururea el ţinea cnuta în mână,
;Ştefănescu. D-1 Diamandy a cetit statutele, red. la „Vulturul . Preţul 75 cr. Trimis
0
Ast-fel oposiţia întrâgâ va întră în dieta adeseori chiar pumnalul, şi rar tre­
•cari au fost aprobate. S’a ales, prin acla- pănă la 10 Aprilie n. 50 cr. (-j- 5 cr. porto
viitore cu 191, eventual 200 de membrii ... cea vr’un ospăţ prinţiar, fără vărsare de
0
maţiune, un comitet compus în mare parte de fie-care volum.) Comandele sunt a se
0
de persone, cari au fost de faţă la prima „Profeticul vorbitor conteză der la adresa autorului în Oradea-mare (Nagy- sânge. — După Eudoxia, Petru a învred­
şedinţă. sigur, că naţionalităţile se vor arunca în vârad). nicit cu graţie mai lungă pe Ana Mons,
viitârea luptă electorală, şi încă „cu mari amica învăţatului elveţian Lefort. Ana
Telefon între Berlin, Bruxella şi nădejdi de isbândă , în care cas se va Mons a sciut să-l cucerescă atât de mult,
0
Paris. Intre Berlin, Bruxella şi Paris se spori puternic forţa oposiţiei în dietă. Pa­ încât de dragul ei, Petru a părăsit sgârce-
va instala o liniă telefonică, care va ave serea mălaih viseză, şi fantasia înfierbân­ nia lui proverbială şi înoarca pe frumosa
lungime de 1000 ehilometri. Ea va fi cea tată multe soie să născocescă! Fiume, 16 Martie. Soirea colpor­ femeie cu bani şi daruri scumpe. Ţarul însă
mai lungă liniă telefonică de pe întreg pă­ tată prin efiare, că archiducele Fran- a arestat’o şi pe ea, în urmă a ierţat’o şi
mântul. Sârmele vor fi făcute din bronz cisc Ferdinand ar fi respins să pri- voi s’o i-a de soţie, dâr Ana a preferit mai
fosforic, şi pentru a fi scutite în contra „41 cui e pământul, — e şi mescă pe guvernatorul din Fiume bine pe ambasadorul prusian Keyserling.
ruperii, vor ave o grosime de 5 mm. şi direcţiunea de finanţe din Fiume, După Ana nrmâ frumosa damă da curte
patria“. este neadeverată. Vaporul „Pelikan Maria, Sarpilton, care căclu jertfă Ţarului
11
Predici. Poimâne, Duminecă, va pre­
n’a refusat nici o corabiă cu ţrico-. nemilos. El a făcut se fie dusă pe eşafod
u
dica în biserica S-lui Nicolae din loo pă­ Sub titlul acesta Erddyi Guzcîa difi
n
rintele capelan militar, N. Fizeşanu, fiind a. c. publică un articol de fond, din care lor maghiar. şi dacapitatâ. Petru însuşi o î£$oţi sprijin
■de faţă şi militarii români gr. or. „Rev. Econ.° estrage următorele: Praga, 16 Martie. In şedinţa ele nindu-o se nu cadă, o inbrăţlşâ şl priită,
Pământul ajunge în manile naţionali­ acjî a dietei, locţiitorul Boemiei a ef <?ând capul i-a căcjut sub nemilosul pa­
Ciuma în Indii. Legaţiunea română tăţilor stfâinâ, pentru-că din causa crisei anunţat, că preşedintele camerei de loş, Ţarul l’a ridiGfd fi cu ochii lăcrimaţi
din Londra a însciinţat pe miuisteriul ro­ agrare, ce ţine eXtrem de mult, şi din comerciu Wohanlca este numit mare­ l'a sărutat. Ast-fel A procedat Petru c’o
mân de externe, că după soirile primite din alte cause, clasa proprietarilor nu mai este şal suprem-locţiitor. Wohanka a mul­ mulţime de femei dela curte.
Indii, dela 24 Februarie pănă la 3 Martie în stare a-şî susţine pământul împovorat ţam ifi în limba cehă pentru numire şi Greutatea suveranelor. Regina
.au fost următorele caşuri de ciumă: La cu datorii, ci îl vinde celui-ce promite mai
promite, că va conduce desbaterile Angliei, Victoria, cântăresce 95 kgr. Impe-
Bombay 107 de caşuri, din cari au murit mult, fără considerare la aceea, dâoă acela obiectiv. rătesa Germaniei, Augusta-Victoria cântă­
72 bolnavi; la Pomar 100 bolnavi din e Maghiar, seu altă naţie! El voesce să
Washington. 16 Martie. O tele­ reşte 87. Ţarina, care e da 27 de ani cân­
cari 65 au murit; la Satara 142 caşuri din mântuescă ceva din ruinele averei sale, —
gramă oficiosă anunţă din Manilla, tăreşte 57 kgr, Impârătesa Austriei-Elisa-
cari 130 morţi; la Mana 169 caşuri din vină-’i ajutorul dela orl-cine.
că în noptea tfecută 3000 de răscu­ beta (asasinată) cântărea 50 kgr. Suverana
•cari 139 morţi, la Belgaum 146 oasurl din In comitatele: Pojon, Nitra, Trenciu,
laţi au înaintat de-alungul fermilor cea mai uşoră este regina Olandei: tînăra
cari 104 morţi; la Darwar 168 caşuri din Şopron şi Moşon, stau nelocuite curii
1
mării în direcţia - rîului Parig, ca se Maiestate Vilhelmina care cântăresce 34 kgr.
cari 87 morţi ; la Kairo 114 bolnavi, din enorme, în locul lor Prusian!, Boemi, Mo­
atace pe Ameriă'anî. A fost un atac (18 auî).
earl au murit 78; la Baroda 155 bolnavi, ravi, ş. a. ’şl-au întocmit cătune. In Ardeal
vehement, în care Americanii au
din cari au murit 123, la Kahapur 317 băncile românesci adună posesiunile Ma­ Fabricarea orolăgelor. De când
respins pe răsculaţi, cari au pierdut
bolnavi, din cari au murit 165 bolnavi şi ghiarilor, ca să le folosescă pentru întări­ folosirea orologelor de buzunar a luat în­
numeroşi morţi şi răniţi şi po mulţi
la Mysore 205 bolnavi, din cari au mu­ rea naţionalităţei lor. Păuă când pămân­ din ei i-au pus în captivitate. Ame­ tinderi atât de mari, încât în fiă-care an
rit 195. tul a fost în mânile Maghiarilor, au în­ se vând cu sutele de mii, fabricele de oro-
ricanii au cuprins apoi Parig şi Pa- loge încă s’au desvoltat în mod n cuuos-
p
Logodnă princiară. Din Berlin se fruntat furtunile veacuri de-arendul. Căl­ teros.
caţi în pieiore, mai curând sâu mni tânfiu cut pănă acum. Fiă-care rotiţă şi fiă-care
anunţă, că prinţul grecesc George, guver­
er s’au recules, pentru-că pământul li-a Friedrichsruhe, 16 Martie. Ose- părticea din orologiu îşi are măestrii săi
natorul Cretei, se va logodi încurend cu
dat putere nouă; însă nu va mai fi astfel, mintele lui Bismarck au fost îmof- deosebiţi, cari nu se ocupă cu alt ceva, de­
prinţesa Victoria Alexandra, fiica principelui
de Wales. deca odată vor perde terenul de sub pi- mentate acjî definitiv în mausoleul cât pregătind fiă-care acea parte din oro­
ciore. „Erd. G.° întrâbâ deci: ce e de fă­ de aici. A participat şi împăratul logiu, oare ’i-s’a încredinţat. Aceştia duo
Teatru german. . A<ji Vineri se va cut? Şi răspunde, că statul şi societatea Wilhelm, însoţit de generalii Wal- părţile lucrate de ei unui măestru-condu­
representa comedia în 3 acte „Z)er Herr maghiară nu trebue să stea cu mânile în- dersee şi Massow. cător, care compune apoi orologiul, aşe­
Senatorde Franz d. Schonthan şi Gustav orucişate, ci să-şi adune tote puterile pen­ Madrid, 16 Martie. Consiliul de zând fiă-care parte la locul ei. Pe calea
Kadelburg. In pregătire este piesa „Fnhr- tru a putâ mântui, ce e de mântuit. Depo­ miniştri a fixat nouele alegeri pe acesta fabricarea orologelor merge forte
mann ILenschel. sedările din partea vestică a ţărei, deşi îi cj.iua de 16 Aprilie pentru cameră, repede, aşa că în timp de un ces, un mâ-
neliniştesc, au totuşi şi partea lor bună. şi 30 Aprilie pentru Senat. Came- estru-conducător dă gata câte 9 orolbge.
1. Aplicarea multiplă. Nu esistă mijloc mai
bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca Străinii vin cu capital mare, şi împămân­ rile se vor întruni în 2 Iunie. Rotiţele mai mici se taie cu o maşină din
Molls Franzbrantwein care alină durerile, iută tenesc economia intensivă, învaţă limba, table de oţel. într’o di cu o singură ma­
losee nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos iubesc naţiunea maghiară şi se prefac cu şină se pregătesc pănă în 10,000 de rotiţe.
•băi eto. O butelie 90 cr. se pbte procura dîlnic Interesant este, că la aceste maşini la tote
timpul în membri folositori ai acesteia.
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantuţ
Mult mai triste sunt stările din Ardeal. Aci fabricele diu lume sunt aplicate de obiceiii
curţei din Yiena Tuchlauben 9. In depourile din
-provincie sS se ceră espresu preparatele lui Moli, curge o luptă fără sânge, dăr cu atât mai Reforma căsătoriei în America. femei, ba chiar şi construirea punctuală a
-provScjute cu marca de contravenţie şi subscriere. turbată în contra elementului maghiar, o Din New-York se anunţă, că statul Dalcota de orologelor este încredinţată de obiceiă fe­
luptă nutrită de dincolo de munţii Predea­ nord vre să introducă o însemnată reformă meilor.
lului, — şi posesiunile ocupate de băncile în căsătorie. S’a decis anume, că de aici Răcirea sorelui. Un savant profe­
Un Ungur despre viitdrele românesci sunt perdute pe veci pentru na­ înainte atât mirele, cât şi miresa trbue să sor norvegian cu numele Mohn, a ţinut di-

alegeri. ţiunea maghiară. Aci să se începă reacţiu- producă atestat despre sănătatea lor tru- lele acestâa la Ohristiauia o fărte intere­
nea oea mai energică, peutru-că altfel mai pâscă şi sufietescă, dâcă vor să se cunune. santă conferenţă, demonstrând, ca şi docto­
Serbarea (filei de 15 Martie din par­ curând seu mai târdiu vor perde Ardealul, Pentru ..cercetare a medicală se vor institui rul Birkedal, că sorele se răcesce în chip
tea Maghiarilor, a avut darul d9-a scote la care de văcurl a fost susţinător statului ma­ comisiunl oficiose separate, înaintea cărora neliniştitor şi că mai înainte de un secol
ivelă o curiosă „profeţie a unui Ungur ghiar, trebue să se presinte mirii spre esaminare. el va înoeta de a mai degaja cea mai
0
0
„veritabil . E vorba de primarul din Te- „Erd. G.° vorbesce apoi de lupta Se va procede în privinţa acâsta conform mică lumină, decâ nu va primi de jos,
resiopol, Mamuzich Laz&r, care la un ban­ agresivă, ce o portă statul german în con­ modalităţilor întrebuinţate la asigurările pe dintr’o sursă neprevăcjută, o nouă căldură.
chet dat în onărea dilei, a ţinut o vor tra Polonilor din Posen prin banca de rente, viaţă. Medicii trebue să fie cu deosebită bă­
bire „ultra-UbcrakV. Mamuzich era odinioră ajutată de stat cu 10 milibne maree, ca gare de sămă, nu cumva vr’unul dintre
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
0
„catolic intrasigent , venind Banffy la prin sprijinul ei să deposedeze pe Poloni, miri este beţiv, seu tuberculos, şi n’au ei
■ cârmă s’a metamorfasat în „maraeluc ban-. îuloeuindu-’i cu elemente germane.- Acest vre-o bolâ moştenită? Redactor responsabil: Gregoriu Maior.