Page 2 - 1899-03
P. 2
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 47.—1899.
Deputaţii saşi la Szell. „Pol. lumina cea adevărată, care luminâză min faptele însă ce ai făcut între noi, rămân ce-i ce insultă biserica, basa existenţei şi a
scrie, că o deputaţiune de 4, alâsă din si tea şi înoăldesce inima tuturora, cari sunt neperitâre. Seminariul, alumneul, şcâla cen viitorului nostru.
fii credincioşi ai bisericei. trală de fete, pănă când dintrânsele va sta
nul deputaţilor saşi, a făcut Vineri o vi- De aceea voi să nu vă luaţi după
sită ministrului-preşedinte Szell. Deputaţiu- Şi nu te mira I. P. Sânţite, că ne-am piatră pe piatră; tipografia, pănă când va vorbele lor, ci să i judecaţi după faptele
dedat a vedea în persâna I. P. S. Tale culege un şir de litere, dâr mai ales fon
nea fu primită afabil. In numele deputaţi
bărbatul cu calităţile aceste ! dul preoţesc pănă va susta diecesa Aradu lor, lăsând răsplata lui DumneZeu dreptul
lor saşi ea a declarat, că deocamdată nu lui, vor face ca numele I. P. S. Tale să
De când înainte de acâsta cu 24 de judecător, care vede şi scie tote.
vor reintra în partida liberală, ci rămân ani ai venit la noi în sânta chemare şi ai rămână pururea în diecesa nostră. încât pentru durerea vostră din causa
afară de partide, insă faţă cu persâna mi luat în mână toiagul de ocârmuire, un şir Trimisul lui D-Zeu eşti, rugămu-te ca despărţirei de mine, aceea şi eu o simt în
nistrului preşedinte „se vor purta cu încre- de fapte măreţe vestesc lucrul mânilor după acel dar D-Zeesc ce cu prisosinţă ai tocmai ca şi voi. ’Mi-e greu, dâr dâcă bu
u
dere . Ministrul preşedinte a răspuns, că Tale. Ou acest toiag ai vrăjit mâna celor primit, să ne înpărtăşescl de binecuvânta nul DumneZeu aşa a voit, nu-mi rămâne
lipsiţi de nutremânt trupesc, dovadă alum- rea părinteseă, — precum şi noi : clerul,
nu aştâptă dela ei să între în partida sa, învăţătorimea şi poporul, la despărţire decât să mă supun şi acestei dispuneri.
neul, în care se alimentâză 80 tineri săraci
dâr aşteptă „să fie cetăţeni fideli ai statu- pe fiă-care au, cari se resfiră apoi prin în- Ţi-cerem dela D Zeu. îmi cade forte greu acâstă despărţire
11
maghiar şi buni patrioţi , şi atunci nu vor trâga diecesă, ca tot atâţia apostoli ai lu Mulţi ani stăpâne ! u de voi, iubiţilor; mă mângăiî! însă, că prin
ave nici o supărare, chiar de vor sta afară minării poporului: lumină din lumină. Cu La aceste cuvinte, rostite de un vechii! depărtarea mea dintre voi, nu se alterâză
de partide. acest toiag ai destupat multe şi multe is- şi dibaci orator, cu tâtă căldura inimei acea legătură canonică dintre noi, legă
v6re pentru poporul din diecesă, cel însă-
tat după învăţătură; cine ar putâ enumera sale şi din convingere vădită în tonul cu tura cea nealterabilă a dragostei evange-
Provisoriul pentru pact a fost şcolile şi institutele de învăţământ, de fii vintelor sale, I. P. S. Sa a dat următorul lice, astfel, că şi în noua mea posiţiune
votat în şedinţa de Vineri a camerei de şi de fete, ridicate şi înfiinţate la îndem răspuns: nu voii! fi numai al celorlalţi fraţi, ci şi al
putaţilor. Rămâne, ca să fie votat şi în ca nul şi cu împreună lucrarea I. P. S. Tale! vostru, şi al tuturor fraţilor noştri din în-
mera magnaţilor. Cine ar pute enumera jerfele aduse la în Răspunsul Metropolllulni. trâga metropolie. Şi aşa, acea mare şi sfântă
fiinţarea şi susţinerea atâtor aşedâminte de Onorată preoţime, înveţătorime şi popor,
cultură în diecesă, cari tâte sunt chemate, legătui’ă a dragostei evangelice dintre noi
Camera magnaţilor a desbătut în ca un nor luminos, a resfira întunerecul şi iubiţilor mei fii suftvtescl! nu se desface; ci eu o voit! continua în
Şedinţa de Sâmbătă proiectul de indemni a răspândi lumină! Spre dovedire între al „Când vă văd în număr atât de mare, tot restul dilelor vieţei mele.
tele se aduc înainte numai sânta mănăs
tate. Doi dintre oratori şi-au ridicat cuvân din tote părţile diecesei, întruniţi aici, în- Gu asemenea mângâieri mă despart
tire, care de sute de arii stă pe locul ei;
tul în contra puterei retroactive a legei, tr’un timp nepotrivit, şi când aud din ros de voi, iubiţilor, şi condus de dragostea şi
nici o urmă de fapte mari nu este însem
în virtutea căreia trebue să se plătâscă pro nată în lungul ei trecut: I. P. S. Ta aflaşî tul venerabilului vostru vorbitor, că aţi îngrijirea, ce am şi în viitor spre voi; con
cente de întârziere de cătră aceia, c-arl pe şi aci isvor de binefacere şi ’l esploatezl venit, ca să ml mulţumiţi pentru îngrjirea dus de cea mai ferbinte dorinţă, de-a auZi
timpul stării ex lex nu şi-au plătit dările. oentru luminarea eparchioţilor Tăi! şi iubirea, cu care v'am păstorit aprâpe 24 şi după mergerea mea de aici, că înaintaţi
Episcopul Samassa a numit acâstă disposi- Pe câtă vr<=me ţi-ai condus turma, de ani, să-mi mulţumiţi pentru ridicarea frumos, în cele bune şi folositore ; vă sfă-
mergeai înaintea ei, pe noi ne chiâmai pe
ţiune de nedreptă şi de un precedent pe institutelor de cultură şi altor asemenea tuesc părintesce, precum v’am sfătuit la
nume, şi turma a cunoscut glasul păstoru-
riculos. De altfel proiectul fu primit cu instituţiunl folositâre, atinse de venerabilul tote ocasiunile, şi prin tote scrierile mele
ui, şi ţi a urmat, dovadă colecta pentru
unanimitate. — Parlamentul va desbate seminariu, nemaipomenită în viaţa nâstră vostru vorbitor — atunci tot mai mult mă pastorale cătră ^oi, să trăiţi în pace, în
săptămâna acesta proiectul de budget pe nserieâscă şi naţională. conving, că un simţ nobil şi măreţ este, dragoste frăţescă şi bună înţelegere, atât voi
1899. La anul după venirea I. P. S. Tale care v’a întrunit aici, adecă simţul dra între voi, cât şi cu ceialalţî compatrioţi de
aici, ne-ai convocat pe toţi protopresbi- gostei fiescl cătră părintele vostru su altă limbă şi religiune; să căutaţi cu în
terii de atuncia şi cu prevedere profetică fletesc. grijire unul fiă carele de trebile şi aface-
Archiereul şi poporul seu. ne-ai agrăit: Iubiţi fii şi fraţi în Christos!
Timpuri grele au să vină asupra preoţimei Acel simţ v’a adus la mine, iubi rilo vostre'; să ţineţi cu iotă tăria la biserica
Arad, 10 Martie 1899. ţilor, care m’a adus şi pe mine la voi, străbună şi la seâla confesională. Căci bise
şi deci asupra bisericei; până încă nu e
Pile de bucurie şi de adevărată săr- târdiu, se înfiiinţăm un fond anumit preo ca să vă vestesc cuvântul lui DumneZeu, rica şi şcola sunt acele aşeZâminte sfinte,
bătora prăsnuesce biserica gr. or. română, ţese, care la timpul său să fie scut preoţilor şi să vă arăt calea ce duce tot la mai din cari isvoresce binele şi fâricirea tutu
scut bisericei. Proroeia s’a împlinit, timpu
din causă, că I. P. S. Sa Domnul Episcop multă onâre, bunăstare, la bine şi fe ror popârelor, şi aşa şi binele şi fericirea
rile grele au sosit, fondul, cu tâte greu
al Aradului, Ioan Meţianu, a fost chiămat ricire. nâstră.
tăţile începutului, e în stare a scuti vă
din voinţa lui Dumnedeu pentru vredni duvele şi orfanii preoţilor, în parte şi pre Cât este de puternic acel simţ, ve-ţî Prin biserică şi şcâlă ne întărim tot
ciile sale la cea mai înaltă demnitate, la oţii neputincios! ; cu o bună îngrijire peste înţelege, dâcă vă voii! spune, oă şi în- mai mult în credinţa în DumneZeu şi în
demnitatea de Arohiepiscop şi Metropolit 10 ani ar putâ scuti mulţi preoţi slab su şl DumneZeu, numai din dragoste că dragostea creştinâscă, în iubirea de Dum
dotaţi şi cu timpul toţi preoţii se vor îm
al bisericei române gr. or. din Transilva tră noi âmenii, a făcut lumea acesta, ce neZeu, în iubirea de neam şi de patria; apoi
părtăşi de ajutâre din acest fond... Ce
nia şi Ungaria. rul cu tâtă frumseţa şi -pământul cu tâte ne desvoltăm şi ne luminăm tot mai mult
faptă mărâţă! Ce lucru minunat şi folosi
Pilele de sărbătâre s’au început Lu- tor acesta ! Dâcă’l privim din’,tote punctele bunătăţile, şi pe om ca să le stăpânâscă. puterile sufletescl, şi aşa cu ajutorul lui
nia trecută, şi s’au estins peste întrâgă săp de vedere, I. P. S. Ta cu drept cuvânt ai Că tot din dragoste a trimis în lume DumneZeu şi al deşteptărei şi luminărei
putâ esclama cu Iustinian împăratul şi pe unul născut Fiiul său D nul nostru
tămâna. nâstre, putem spera să ajungem sârte tot
M
Te am întrecut Solomâne ! Isus Christos, ca să ne mântuie de urmă
Luni în 6 Martie n. s’a întrunit în bi mai bună şi viitor tot mai îmbucurător.
Ce se Zicem âre despre visitele cano rile păcatului, precum ne spune sf. evan-
serica catedrală din Arad preoţimea şi po nice făcute din an în an în diferitele părţi De aceea vă şi pun la inimă să în
porul din diecesa Aradului în număr mare, ale diecesei? Ai luat I. P. S. Ta toiagul gelie: aşa a iubit DumneZeu lumea, cât şi grijiţi, din tâte puterile vâstre, de acele
;
pe unul născut Fi ul său, l’a dat răscum
ca să esprime meritosului Prelat simţămin de călătorie, îu vârstă îaintată, ai cercetat aşeZâminte sfinte, adecă de biserică şi şcâlă,
tele de recunoscinţă şi mulţămire, cu cari mai tote comunele diecesei, si slujit în părare pentru ea. şi precum v’am sfătuit totdâuna, aşa vă
biserici, ai dat poporului poveţe edificăto- Tot dragostea a îndemnat pe apo
îi datoresce pentru bunele servicii prestate sfătuesc şi acum, să păstraţi şi să cultivaţi
re ai întrat în şcoli ai îndemnat spre lu- stolii Domnului, ca şi pe martirii creşti-
bisericii şi poporului, ca Episcop, timp de miuare. Ce e âre causa de ai zelat atâta!? tradiţionala credinţă şi alipire neclintită
24 ani. pentru cine ai obosit în atâtea căi?! 0 nătăţei, să sufere fâme, sete, frig, pri cătră Majestatea Sa, preagloriosul nostru
goniri şi năcazuri, ba şi mârte muceni-
Cu acâstă ocasiune s’a ţinut un ser lasă-ne să răspundem noi... Este acesta aşa împărat şi Rege apostolic Francisc Iosif I,
vicii! divin solemn, âr cântările rituale le-a numitul zel apostolic, de care eşti pătruns câscă. şi cătră iubita nâstră patriă.
în chemarea Ta cea sfântă! Aceeaşi dragoste m’a îndemnat şi pe
esecutat corul plugarilor din Chiseteu sub După tâte acestea mulţumindu-vă din
Nu te mira dâră 1. P. S. Ta, vasul mine să lucru la înfiinţarea instituţiunilor
conducerea preotului de acolo Lucian Şe- adâncul inimei mele pentru iubirea fiiaseă,
ales al Domnului, carele e pus în fruntea amintite de venerabilul vostru vorbitor,
peţan. nâstră s^ ne povăţuâscă cu înţelepciune şi ce mi-o aţi arătat totdâuna îu decursul ar-
La acest servicii! divin solemn, pre- dragoste. Nu te mira, dâcă la al Zecelea înfiinţate spre binele şi folosul vostru, al ohipăstoriei mele, şi asigurându-vă, că pu
sentându-se în biserica I. P. S. Sa a fost an al archipăstoriei tale întregul sinod e- bisericei şi naţiuuei nâstre. rurea vă voii! păstra şi eu aceeaşi iubire
parchial a venit să-ţî mulţămâscă pentru Trebue însă să adaug, că în mare şi îngrijire, ce o am avut pănă acum, im
întâmpiuat cu adâncă pietate de preoţime
fapte măreţe ce pănă atuneea ai fost să parte, meritul este al vostru, căci voi a-ţl
şi poporul său. La finea serviciului divin plor binecuvântarea lui DumneZeu cu da
vârşit: Nu te mira, dâcă poporul românesc contribuit la înfiinţarea acelora. Eu am
protopopul Jenopolii, Const. Gurban, a ţi din ţinutul acesta şi de prin alte locuri, rul şi cu iubirea sa de âmenl asupra vâs-
nut următârea cuvântare: îutrunitîu oraşul acesta anul trecut, în mome fost sâmănătorul, âr voi pământul cel bine tră, asupra familiilor vâstre şi asupra tu
nte grele de strîmtâre, la I. P. S. Ta avenit roditor. Eu am glăsuit cătră voi, şi voi a-ţî turor lucrărilor vâstre, — ca cu ajutorul
înalt Prea Sânţite Părinte Episcope! după mângâiere şi ne-ai desclrs porţile să cunoscut glasul meu, şi a-ţl urmat lui. De lui DumneZeu să puteţi înainta pururea în
Părinte Preagraţiose ! întrăm şi ne-ai mângâiat cu cuvinte înţe aceea repet, că meritul în mare parte e tâte cele bune şi folositâre .
u
lepte şi cu sfaturi părintesel. Nici noi nu
Clerul şi poporul românesc nu se pot al vostru. După aceste cuvinte primite de po
nici măcar închipui unul fără de altul: pre ne mirăm când vedem că după vestea ce Şi ce credeţi, cine m’a îndemnat pe por cu urări entusiaste da „Să trăâscâ , I.
u
s’a lăţit peste tot pământul locuit de Ro
cum e sortea clerului aşa e şi a poporului, mâni, măritul congres naţional bis. prin mine să ridic glasul meu la voi, pentru P. S. Sa a împărţit însu-şl cu laoriml în
şi viceversa. Acesta esplică alipirea şi în- votul său pe I. P. S. Ta te-a chiemaţ, la sca înfiinţarea instituţiunilor amintite ? Nimenea
creederea cea mare, ce din străvechi tim ochi sfânta anaforă credincioşilor.
unul Metropolitan văduvit, la cea mai înal altul, decât ârăşl numai dragostea mea pă- Puteai ceti pe feţele tuturor, că acâstă
puri şi pănă în diua de astâdl păstrâză cle tă dignitate din biserica nostră!
rul şi poporul cătră archiereii săi, ca câ- rintâscă, ce am nutrit-o de când am venit împărţire este cea din urmă, ce o face ca
tră conducători nu puşi cu sila, ci povă- Am venit deci ârăşl din apropierea reşedin între voi, şi voiţi nutri-o pănă voii! des Episcop al Aradului în biserica catedrală
ţuitorl firesc!, chiămaţî a conduce naia bi- ţei şi din tote marginile diecesei : am ve cinde în mormânt. din Arad, de aceea nimenea nu s’a depăr
sericei, în care stăm cler şi popor, şi cu nit cu încredere şi iubire fiieseă c& fiii că Şi cu tote acestea, sunt între noi şi
speranţă şi cu încredere privim la cârmacii!, tră părintele lor, şi ne bucurăm că te ve tat pănă nu a luat anaforă şi a sărutat
cu câtă râvnă, cu câtă înţelepciune ocâr- dem sănătos şi plin de viâţă. unii fii răsvrătiţl, cari atunci, când voi mâna Archiereului.
muesoe naia printre valurile furtunâse ale I. P. S. Ta! — Domnul nostru Is. mă copleşiţi cu dragostea vâstră, ei mă (Va urma.)
vieţii nâstre publice. Or. ne-a învăţat: „să daţi fie căruia cei grămădesc cu felurite insulte şi batjocuri,
înalt Prea Sânţite! Etă-ne ârăşl am se cuvine; celui cu cinste — cinsteL Eră cu felurite scornituri maliţiâse demne de
venit înaintea înalt Prea Sânţiei Vâstre, S. Ap. Pavel ne îndâmnă: „Pre cel ce se sufletele păcătâse. Din Austria.
cler şi popor. Am venit şi într’alte rânduri oştenesce întru voi, de îndoită cinste să-l Dâcă vă descoperii şi vouă acâsta, (Nouă lege de limbă. — Pactul austro-ungar.)
:
u
şi tot-dâuna ne-ai deschis porţile spre in învie niciţl . o fac numai ca să vă arăt, că eu, ca ar-
trare, mânele Ţi-le-ai întins spre a ne mân Urmând învăţăturei D-ZeescI, — am Săptămâna trecută ministi ul-preşedinte
gâia şi a ne îmbărbăta. venit âr înainte de plecare dintre noi, să chiereu, nu sunt al meu, ci al vostru şi contele lliun s’a dus la Praga. Călătoria
Ne-am dedat ore-şi-cum a vede în Yă mulţămim pentru tâte bunătăţile ce al bisericei, şi cel-ce insultă pe capul bisericei, premierului austriac se pune în legătură cu
persona înalt Prea Sânţiei Vostre, povă- ni le-ai făcut; pâte că nu suntem în stare insultă insa-şî biserica şi poporul. acţiunea guvernului, care ţîntesce la sana-
ţuitorul cel înţelept, părintele cel bun, ar a ne arăta recunoscinţă în deplina sa mă Precum atunci, când se insultă un rea stărilor parlamentare. Se Zice, că Co-
chiereul îngrijit în fruntea clerului şi po sură. Seim că cu cinste ai trăit aci la noi, tată de familiă, insulta se răsfrînge asupra râna doresce fierbinte, ca între Cehi şi
porului din diecesa Aradului, vasul cel ales cu dragoste ne-ai condus, — acum venim
îutregei lui familii: ast-fel, şi cu atât mai Germani să se restabilâscă pacea, adecă
&1 Domnului, chemat la chiămarea sântă, ca cu aceeaşi cinste şi cu aceeaşi dragoste
mult, când se insultă un cap bisericesc se in în cestiunea limbei să se creeze un fait
ca să propoveduescl legea Lui şi prin- să ne despărţim de Tine. Cinstit nume
tr’ânsa să ridici moştenirea Lui la trepta ai avut cât ai petrecut între noi îndoită cinste sultă întrdga biserică şi poporul. Din acâsta accompli, care se facă posibilă lucrarea
cunoscerii- de sine, să răspândescl în diecesă acum la despărţire. I. P. S. Ta te duol, puteţi înţelege, ce fii rătăciţi trebue să fiă parlamentului în vederea resolvării marilor