Page 21 - 1899-03
P. 21
REDACŢIUNEA, gazeta“ iese în flecare fli.
w
AfiiMstraţiiinea şi Tipografia. APonamente pentrn Austro-Dagaria:
PRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şise luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şise
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătârelo Birouri ds nmmolurl: Se prenumeră la ti te ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Aujenfeld &. Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosss.
A. Oppellks Nackf. Anton Oppollk. ADonamentul jentrn Braşov
In Budapesta : A. V. Goldber- Admmistraţiuneu, Piaţa mart
şer, Ekstaln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagit
burg: «arolyl A Llebmann. I,: Pe un an 10 fl„ pe şest
PREŢUL 1NSERŢ1UN1LOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în oasă: Pe un ai
şi 30 or. timbra pentru o pu (3*T\xkq.@x d>e D-ciraiiiecă IO) 12 fl., pe 6 luci 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar b or.
după tariiă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a S.a o namentele căt şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 52—Anul LXÎL Braşov, Duminecă 7 (19) Martie. 1899.
Instalaţiunea Metropolitului sericei, înaintea scaunului archieresc, Biserica străbună este mai ales mai bun, pănă să ne apropiăm tot
âr vicarul Dr. I. Puşcariu, ca comi astăcţî acel mare şi însemnat factor mai mult de scopul, ce ni-l’a destinat
Meţianu. sar congresual, a ocupat loc în faţa cultural al poporului nostru, precum bunul Dumnec|eu.
Dumineca trecută s’a petrecut archiereului. fu şi în trecut paladiul naţionalităţii Acesta o veţi înţelege şi voi, iu
un eveniment însemnat înviâţanos- Biserica era îndesuită de lume. nostre, al culturei şi al tradiţiunilor biţilor, mai ales dâcă veţi considera,
tră bisericâsca-naţională: Instalarea In şirul dintâiu al membrilor con de virtuţi. că noi trăim în biserică şi prin bi
Metropolitului gr. or. din Transilvania gresului erau şi d-nii Eugeniu şi Zeno Ea are sublima chemare, ca prin serică, şi că sortea nostră este strîns
şi Ungaria. Mocsonyi. D-l [Dr. Alesandru Mo- cultură şi lumină în direcţiune re- legată de sortea bisericei, er sortea
A fost acâsta o serbare frumosă csonyi, nefiind încă pe deplin însă- ligiosă să ne conducă la viitor tot bisericei va fi precum ne vom interesa
şi demnă, care a unit bucuria cu în nătoşat, n’a putut lua parte. Pe par cătră representanţii clerului şi ai de ea, cler şi popor.
sufleţirea şi cu speranţa firmă într’o tea stângă se observau membrii de- poporului: De aici purcecjând, mai întâiu
binefăcetore şi mănosă archipăsto- putaţiunei din Blaşiu, în frunte cu Presimţind eu, că atunci, când cătră voi îmî întorc glasul meu pă
rire a noului ales. d-l preposit Moldovan. In apropierea voi, iubiţilor, v’aţî concentrat în rintesc, iubiţilor preoţi, împreună lu
Urările cele mai căldurose şi lor se afla d-l vicar al Făgăraşului crederea în mine, nu aţ! făcut a- crători cu mine în viia Domnului,
sincere i-s’au adus Metropolitului Macaveiu etc. câsta cu privire la persona mea, ci cari aţî luat asupră-vă sarcina apos-
Meţianu de cătră credincioşii sei, ca După deschiderea şedinţei fes numai cu privire la interesul cel mare toliei Domnului, nu numai de a să
şi de cătră representanţii bisericei tive a congresului de instalare, no al bisericei nostre naţionale, şi mai ales vârşi sfintele taine şi alte servicii re-
surori române şi Metropolitul a a- tarul Voileanu a dat cetire în limba ca să lucru la împlinirea voinţii lui ligiose, ci şi de a desvolta şi cultiva
vut pentru fiă-care un cuvânt de re- ungară şi română, rescriptului minis Dumnecţeu şi a dorinţelor bisericei; simţul religios, de a lăţi tot mai
cunoscinţă, de încurajare şi de dra terial, prin care se notifică preaînalta la conducerea clerului şi poporului, mult în popor cultura, învăţătura şi
sa
goste frăţescă. aprobare a alegerei de Metropolit. prin marea cea furtunosă a acestei vi lumina, după c}i Domnului din sf.
Vorbirea ce a ţinut’o în bise Apoi preşedintele Puşcariu se eţi, la limanul cel lin al mântuirii; Evangelie: „mergând învăţaţi tote
4
rică, după Introducerea în scaunul adresă cu o vorbire frumosă şi avân presimţind eu, că voi, iubiţilor, pe neamurile ' (Mat. 28—20.); cătră voi
metropolitan, ca şi vorbirile, ce le-a tată cătră congres şi Introduse în lângă mulţumită mea verbală cu tot mă adresez fraţilor preoţi, carî sun
adresat diferitelor deputaţiunî, au scaunul archieresc pe alesul şi întă dreptul veţi aştepta să justific şi teţi şi trebue să fiţi cei mai de aprope
făcut cea mai bună impresiune şi ri tul Archiepiscop şi Metropolit în prin fapte încrederea pusă în mine, ai poporului, adevăraţi părinţi ai fii
au deşteptat cele mai frumose spe sunetul corului seminarial, condus de şi pănă când timpul îmi va concede lor voştri sufletesc!, dela nascere pănă
ranţe, că biserica română greco- profesorul Gr. Dima care a intonat: „Pe acâsta, fac promisiune solemnă aici îna la morte; carî cunosceţî şi partici
orientală şi-a aflat un vrednic şi în stăpânul şi^ archiereul nostru Domne intea lui Dumnecţeu şi a omenilor, că paţi la tote bucuriile şi durerile po
ţelept conducător, care este pătruns păzesce-1. întru mulţi ani stăpâne mă voiu strădui din tote puterile porului, şi aducându-vă aminte, că
de înalta şi greaua sa chemare. După acest moment înălţător, mele a satisface după putinţă aştep sortea nostră a tuturor, şi aşa şi a
preşedintele se adresă cătră instala tărilor vâstre, de-a justifica şi prin vostră, este strîns legată de a cre
tul Metropolit, urându-i vieţă înde fapte încrederea ce aţ! pus’o în dincioşilor noştri; precum şi că după
Serbările de instalare, cari s’au lungată, sănetate şi putere, ca se mine. sortea acelor credincioşi se va ju
întrodus printr’un mare conduct de pâtă purta sarcina cea grea a chiă- Şi cum n’aşî face acâsta, când deca şi vrednicia orî nevrednicia
torţe, arangiat în presără în onorea mărei archieresc!, facându-se făclia sciu prea bine, că o pretinde che nostră, şi, în fine, că mai curând
Metropolitului, au culminat, firesce, luminătore a bisericei, părinte ade marea mea; o pretinde interesul cel orî mai târejiu, unul fie-carele vom
în actul solemnei al instalărei în- vărat al poporului şi apărător înţe mare al bisericei nostre naţionale, ave a da semă înaintea lui Dumnec] eu
să-şî, săvîrşit în biserica parochială lept şi curagios al intereselor lui de care mi-am legat sortea mea din şi a posterităţii despre îngrijirea nos
din Sibiiu cetate. Aici se adunaseră culturale. tinereţele mele; cum n’aşî face-o tră de popor: vă recomand şi vă
la ora 8 dimineţa membrii presenţî însufleţite urări de „să trăâscă“ sciind prea bine, că dâcă sunt păs sfătuesc, ba vă şi rog părintesce, să
ai congresului naţional-bisericesc. au însoţit vorbirea vicarului-comisar. tor al turmei cuvâutătore a Dom lucraţi 4* şi nopte, „cu vreme şi
După deschiderea şedinţei de nului, voiţi ave a da semă şi Dom lără vreme , precum ne învaţă sf.
11
cătră comisarul Dr. 11. Puşcariu, s’a Cuvântarea Metropolitului. nului şi posterităţii despre îngrijirea apostol, cu cuvântul şi esemplul vos
stabilit programul şedinţei de insta In mijlocul celei mai mar! aten de acea turmă, rescumpărată cu tru la întărirea poporului în credinţa
lare şi apoi congresul a pornit spre ţiuni a rostit I. P. Sa cuvântarea sa sângele Domnului; cum n’aşî face o străbună; la desvoltarea şi cultivarea
reşedinţă pentru a învita pe Metro- de instalare, care a fost des între sciind, că acelei turme am a mul- puterilor lui sufletesc! în măsură tot
polit la biserică. înainte mergea co ruptă de însufleţite „să trăâscă“. ţămi posiţiunea mea de archipăs- mai mare; şi la cultivarea dragostei
rul bisericesc, după care urmau Mulţumind în introducere lui tor, căci de n’ar fi turma, n’ar fi evangelice a iubirei de Dumnecjeu
preoţii slujitori, în frunte cu archi- Dumnecţeu, că a mişcat inimele ve lipsă nici de păstor, nicî de archi- şi de apropele, ca se putem nădăjdui
mandriţii Puşcariu, Musta şi Ham- nerabililor membri ai congresului şi păstor; cum n’aşî face-o sciind prea sdrle tot mai bună, şi apropiarea nos
sea. Intre cântarea archiereului, Me graţia Majestăţii Sale spre sine, ca bine, că şi după starea turmei se tră tot mai mult de bine şi feri
tropolitul fu condus la biserică. Aici să-l cheme la cea mai înaltă dem judecă şi se preţuesce şi vrednicia cire, scopul pentru care ne-a făcut
I. P. S. Sa a ocupat loc în naia bi- nitate a bisericei, ciţise, adresându-se păstorului! Dumnecţeu.
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . 16re, atunci — orl-cât de mare şi frumosă Acestea premiţend, vin la povestea Din acâstă fatală constatare s’a por
ar fi aeâstă valore personală, aceea nu se vorbei din frunte. nit un lung discurs asupra întrebării: —
pote afirma şi validita, decât numai prin A fost în luna lui Septemvre 1872. „Ore Andreiu Şaguna merită a fi taxat de
intrevenirea de împrejurări potrivite, favorabile, Membrii Societăţii academice române din om, de Archiereu mare ?' x
Minunate sunt caile Domnului! create prin cursid natural, evoluţional al lu BucurescI se aflau adunaţi în şedinţă ge Decurgea aepst interesant discurs cri
crierilor din trecutul precedent.
Voesc a spune: Din ce îndemn, prin nerală, âr în Sibiiu se celebra cu mare tic mai numai între Babeş şi Bariţiu. Cela
ce pornire a ajuns protopopul de odinioră din A-şl pută ilustra acestă doctrină, la pompă jubileul de 25 de ani al Archipâsto- cunoscând trecutul lui Şaguna din familiă,
Zernesci — la cea mai înaltă trâptă a Bi părere teoretică, cu mulţime de esemple riei lui Şaguna; şi sosiseră deja unor mem aşa dicând din leagăn, prin tote fasele
u
sericei sale şi a poporului sân. practice, eclatant doveditore, din trecutul bri raporturi, că „marele Andreiii pă- vieţii, cum în Mişcolţ, abia băiat de 10—11
Contemplând adecă cele midte şi stră antic şi pănă în present ; cred însă, că va timesce de morb fatal, că a primit depu- ani, a fost internat în Mănăstirea iesuiţilor;
lucite manifestaţiunl de bucuriâ şi mân- ajunge a cita numai două caşuri din istoria taţiunile felicitătore spunându-le, că — şî-a cum după 6—7 ani, cu eminent temeiu de
e
driă, ce fţil le trecute le vecjurăm pe- nostră propriă, unul de pe la mijlocul se făcut testamentul şi este pregătit a trece la crescere, a scăpat şi şl-a continuat studiile
treeându-se, dela Arad începând pănă în colului trecut, er altul de pe la începutul cele eterne! în Peşta ; cum dela 1831 a plecat pe ca
Sibiiu, carî cu deamâruntul descrise le ce secolului aprope de înebeiare, al nostru Deci s’au făcut invitări, şi s’au adu riera bisericâscă, din îndemnul episcopului
tim în prosă şi în versuri, versuri cu adecă. nat mai mulţi preţuitorl şi admiratori de Manailovici, al diecesei Verşeţului, Român
şi fără poesiă, precum şi datele biografice, Decă Ioan Inocenţiu Micii Klein nu ai lui Şaguna, şi au compus o depeşă de de naţionalitate, etc. etc. Bariţiu ârăşl cu-
atât de interesante, oe ni-le dete mama se făcea episcop în deceniul al treilea al felicitare, care subsemnându-o vre-o cjece, noscându-1 mai de-aprope dela venirea sa
„Gazeta ,— par’că chiar provocat mă simţesc secolului trecut, sub împăratul Carol, dece au espedat’o iubilantului. Intre cei adunaţi în Ardeal la 1846, ca vicariu episcopal şi
u
a veni să întregesc acestea din a mea parte, ani mai apoi, sub Maria Teresia, sigur nici era şi Bariţiu, şi Papiu şi Sion, etc. şi — mandatar al Metropoliei de Carlovâţ, er dela
prin scoterea la lumină a unor incidente, protopop nu devenea şi — martir numai puţi din vorbă în vorbă, s’a născut întrebarea: 1848 ca episcop, etc. —concludând ambii, că
a-şl pute dice — episode, după mine de im se fă; căci în Yiena la curte apucaseră decă ore în clerul de care dispune Biserica este Archiereu vrednic, bărbat adevărat mare,
portanţă istorică şi morală, der pân’acu aristocraţii maghiari de-asupra. română ortodoxă din Ardeal, Bănat şi Un şi recunoscând, că — dâcă ar răposa adl-
nedescoperite de nimeni. Şi voiă face şi mo Bietul mare suflet Ţichindeal, opt-decl garia, se va găsi următor demn lui Şa mâne, următor de sâma sa n’ar ave!
tiva acestă întregire şi resp. opiniurie sus de ani mai târdiu, nici măcar ca simplu guna ? Şi s’a constatat, că — abia, seu fdrte Bariţiu şedea pe un scaun la masa
ţinând, că — decă este vorba critică, de preot în sătuţul Becicârccul-mic nu putea cu anevoie. Căci — este par’că regulă ge din mijlocul salonului; în faţa lui, pe o ca-
istoria seu monografia unei înalte psrsone, să trăescă şi să moră în pace! —Tot după nerală. ca bărbaţii cei min.rX fUn fa-atMier. c... ......— i
—:l. i. vi,-
