Page 22 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 52.—1899.

Şi cătra voi îmî întorc glasul topopii să-şi câştige deplina încredere a lor române din Braşov a fost condusă de di­ înţelegeau bărbaţi vrednici, cari s’au dis­
meu părintesc, iubiţilor învăţători ai poporului; ei sunt ochii Consistorului şi rectorul Virgil Oniţiu, oare, accentuând în­ tins prin caracterul şi iubirea lor de neam.
şcolei nostre confesionale, chemaţi archiereului. semnătatea institutelor nostre şcolare, ape- Urezâ Metropolitului viâţă lungă şi împli­
a pune basa desvoltărei şi luminării Intre deputaţiunile diferitelor biserici, lâză la sprijinul Escelenţei Sale. Metropolitul, nirea dorinţelor şi a intenţiunilor sale no­
tineretului, speranţa viitorului nos­ a fost primită cu căldură adevărat frăţâscă amintind frumosul progres, ce l’au făcut bile pentru binele bisericei şi al naţiunei.
tru. Voi sunteţi chemaţi a cresce deputaţiuuea bisericei surori gr. cat. române, scâlele, promite, că va urmări cu deosebit Metropolitul răspunde cu cuvinte cordiale,
tinerimea nostră, nu numai întru în­ condusă de ilustrul preposit şi vicar loan interes tote afacerile lor, căci desvoltarea că are cele mai plăcute reamintiri din
văţăturile recerute, der şi sădind în M. Moldovan şi compusă din Rvdsmii d-nî şi înflorirea lor trebue să ne zacă tuturor Braşov, de când era membru al casinei ;
inima ei fragedă simţul religios, cins­ Dr. Augustin Punea, Dr. Vas. Hossu, ca­ la inimă. de atunci n’a mai întrat în nici o casină:
tirea de Dumnezeu, iubirea de bise­ nonici, Paicu, protopop în Teaca, şi A. Deputăţia corpului profesoral al gim­ Erau însufleţiţi bărbaţii de-atuncl, nu li-a
rica, de neam şi de patrie. Străduiţi-ve Poinşa. D-l I. M. Moldovan a salutat pe nastului din Brad, condusă de protopresbi- mai găsit păreehiă alt-unde va. Doresce,
şi voi din tote puterile la împlinirea noul Metropolit în numele Metropolitului terul -Vas. Damian, a fost primită asemenea ca buna înţelegere, ce a esistat pe acel
chemărei vostre celei frumose, ca Mihalyi, a Consistoriului şi capitulului me­ cu multă bunăvoinţă. Escelenţa Sa a amin­ timp între Românii braşoveni, să dăinuâscă
se ve atrageţî binecuvântarea lui tropolitan, ,şi al întregei metropolii române tit, că trebue să ne nisuim cu toţii a afla neturburată.
Dumnecjeu şi recunoscinţa bisericei unite, implorând darul lui Dumnezeu asu­ mijlocele de lipsă pentru desvoltarea şi în­ S’au mai presentat printre delega-
şi a posterităţii asupra vostră, pănă pra capului bisericei române gr. or. şi tregirea şcolelor din Brad. ţiunile române: preoţii militari români:
în cele mai depărtate timpuri. urând, ca buna înţelegere între fiii neamu­ Deputăţia Reuniunei femeilor române Fiseşanu, Broju şi Pop; comitetul fondurilor
In fine şi cătră voi îmî întorc lui, fără deosebire de confesiune, să rămână din Sibiiu a fost presentată de d-na presi- grăniţeresd, în frunte cu preşedintele, căpi­
glasul meu părintesc, iubiţilor mei şi să se întărâscă şi în viitor spre binele dentă Maria Cosma. Mulţumind acesteia tanul Ştezariu, Reuniunea de musică din
poporeni, şi arătându-ve, că am venit tuturor fiilor naţiunei româue. pentru urările făcute, Escelenţa Sa promite Sibiiu condusă de preşedintele Voilcanu,
la voi ca părintele la fii! sei, ca se Metropolitul Meţianu a răspuns forte Reuniunei tot sprijinul său. Casina seu reuniunea română de lectură
conlucru şi cu voi împreună la îna­ călduros, rjicând, că felicitările îi sunt ou Comitetul şi funcţionarii „Albinei , din Sibiiu, condusă de d-l P. Cosma, Reu­
u
intarea vostră în cele bune şi folo- atât mai scumpe, cu cât vin dela fraţii de prin directorul P. Cosma, au salutat pe Me­ niunea agricolă în frunte cu profesorul
sitore, şi prin acesta la binele şi fe­ aoelaşl sânge, cari nu din vina lor sunt tropolit, ca pe unul, care pe lângă intere­ Comşa, personalul tipografiei archi-diece-
ricirea vostră, arătându-ve, că bi­ despărţiţi adl în d^uă biserici. Scopurile sele culturale a soiut să promoveze şi pe sane condus de d 1 Vătăşau, Reuniunea so-
nele şi fericirea se pote ajunge cu comune al9 fiilor aceluiaşi popor se pot cele economice. Metropotitul mulţumi şi dalilor priu d-l V. Tordăşanu.
ajutorul lui Dumnecjeu numai prin însă mai cu succes urmări prin o conlucrare lăuda activitatea roditore a „Albinei“.
frăţescă. Să mergem mână în mână unii cu Din Râşnov şi din Bran s’a presentat
desvoltarea puterilor sufletesc! în * ârăşî câte-o deputaţiune; cei dintâiu au
măsură tot mai mare, adecă prin alţii, pentru-că numai prin conlucrare fră­ Din Braşov s’au presentat, afară de presentat Metropolitului, ca dar, un album
tot mai multă lumină şi cultură re-, ţescă şi armonia, cele două biserici surori vor
ligiosă : Vă recomand şi vouă păfin- pute să fiă şi în viitor scutul limbei şi cui- deputăţia corpului profesoral, comitetul pa- şi o iconă frumosă.
tesce, să ţineţi cu totă tăria la cre­ turei nostre române. Să ne întărim dâr bi- rochial dela biserica S-tei Adormiri din Ce­ A mai fost şi o numărosă deputaţiune
dinţa în Dumnecjeu şi la biserica sei’icile şi să nu uităm, că suntem fraţi de tate, condus de părintele protopop D. Ba- de preoţi din Munţii apuseni. S’au presen­
străbună, bucuria nostră în cjile bune un sânge şi că sângele apă nu se face. iulescii. La urările acestuia, care a amin­ tat şi mai mulţi particulari, între caii din
şi mângâierea nbstră în c]fi de cer­ După deputaţiunea din Blaşiti, a fost tit şi rolul, ce l’au avut parochienii din România numai d-l V. Orghidan, membru
e
care, să ţineţi la acea biserică, care primită cu aceeaşi căldură deputaţiunea cetatea Braşov la înfiinţarea şcolelor, Me­ al camerei comerciale, şi profesorul Rin-
fu scutul şi limanul mântuirii şi al bisericei române unite din Sibiiu, sub con­ tropolitul a răspuns, că ’şl aduce aminte ţescu din Buzău.
fericiţilor noştri părinţi de-alungui ducerea protopopului I. V. Pusu. cu plăcere de acei zeloşi şi harnici bărbaţi, Dintre confesiunile şi corporaţiunile
vec.urilor furtunose, şi să o lăsaţi şi Deputăţiei bisericei evangelice săsescî, şi ar dori, ca cei de a.rjl să-i ia ca esem- străine au mai felicitat pe noul Metropolit
voi de moştenire fiilor voştri din în frunte cu episcopul Dr. Miillcr, care a p l u ; a mulţămit pentru urări şi a promis, biserioa romano-catolică şi biserica ev. ref.
neam în neam, precum aţî moşte- accentuat comuniunea intereselor ambelor că se va interesa de aprope şi de căuşele din Sibiiu, oficiul comitatens, viee-şpanul
nit’o şi voi dela fericiţii voştri pă­ biserici, Metropolitul i-a răspuns, că do- şcolare, faţă de cari doresce să se resta- Reissenberger, gimnasiul de stat (directorul
rinţi. resce a cultiva cu biserioa luterană cele bilâscă buna înţelegere, atât de necesară Eerenczi), direcţia financiară, tribunalul,
mai frăţesel relaţiunî de bună vecinătate. în timpurile grele da atjl.
B c c c j i ţ i u n i l e . judecătoria de cerc, oficiul postai şi tele­
Impunătore a fost deputăţia militară, Comitetul paroehi&l dela biserica S lui grafic, institutul pentru alienaţi ^Dr. Con-
După liturgiă s’a făcut primirea de- compusă din generalii, comandanţii trupe­ Nicolae din Scheiiî a fost condus de păr. rad), procuratura, banca austro ungară (pre-
putaţiunilor în reşedinţa metropolitană. Cea lor şi şefii oficielor armatei comune şi te­ protopop Voina, care a salutat printr’o vor­ sidentul Knapp), băncile săsescî (Dr. Wolf)
dintâifi şi cea mai numărosă a fost depu- ritoriale, în frunte cu Esc. Sa comandantul bire avântată pe Escelenţa Sa. Metropoli­
etc.
taţiunea congresului naţional bisericesc con­ corpului de armată Emil de Probst. tul răspunse, resuscitând reminiscenţele •t-
dusă de preşedintele Dr. II. Puşcariu. La A salutat pe archiereu şi o numărosă sale din Braşov. Vorbind de causa şcolară,
După recepţiunl la 2 ore a fost un
urările acestuia Metropolitul a răspuns forte deputaţiune a oraşului Sibiiu, condusă de ce a format întotdâuna o deosebită îngri­
mare banchet dat de Esc. Sa Metropolitul,
călduros dicând între altele: „Numai atâta primarul Drotleff. jire a Braşovenilor, spune, că acum trebile la care au fosţ învitaţl, afară de fruntaşii
se ine ţină Dumnecţeu, cât voiu lucra pentru Comitetul Asociaţiunei, în frunte cu şcolare sunt fârte încurcate şi că este nea­
biserică şi binele ei; şi numai atâta să-mî preşedintele I. M. Moldovan, salută pe părat de lipsă, ca divergenţele să se apla­ români din tote părţile, tote personele no­
lungâscă firul vieţii, cât voiu fi al vostru, neze, şi cei interesaţi să se înţelegă între tabile din Sibiiu. La drâpta Metropolitului
Metropolit ca pe unul dintre cei dintâi şedea comandantul armate', feldmareşalul
u
întreg al vostru ! Cuvintele aceste au fost sine, acum mai ales, când al treilea se in-
membri fundatori ai ei. Metropolitul dice, de Probst, la stânga episcopul ev. săsesc
u
primite cu „să tră’âscă însufleţite. că Asociaţiunea e unicul teren, pe care se gerâză. Dr. Miillcr, âr în faţă d-l preposit I. M.
A urmat consistoriul metropolitan şi întâlnesc toţi fiii poporului, fără deosebire Delegaţia Casinei române din Braşov Moldovan şi vicarul Dr. II. Puşcariu. Cel
apoi cel archidieoesan, ambele sub condu­ de confesiune, la muncă culturală, şi bine- a fost presentată de Dr. A. Mureşianu,
întâiu toast l’a ridicat Metropolitul pen­
cerea vicai-ului arehiepiscopesc Dr. II. Puş­ cuventi activitatea ei. care a amintit, că acâstă casină este cea tru Majestatea Sa. Cu totul au fost vre-o
cariu. Pe acestea Metropolitul le-a rugat Său mai presentat apoi: Corpul pro­ mai vechiă dintre tote casinele române dela 250 persone.
să-l sprijinâscă şi să aibă încredere în- fesoral al seminarului Andreian, condus de noi, că ea a avut un rol forte important,
tr’ânsul. directorul Dr. Remus Roşea. Metropolitul ea focular al celor mai nobile întreprinderi Festivităţile instalării s’au încheiat cu
un concert festiv al Reuniunei de cântări
Protopresbiterii tractuall s’au presen- pune la inima profesorilor causa tinerimei pe terenul naţional, economic şi social toc­
din Sibiiu, sub conducerea d-lui G-. Dima.
tat sub conducerea veteranului protopop seminariale cjicend, că autoritatea biseri- mai în acele vremuri, când Escelenţa Sa
al Sibiiului, Iean Papiu. Metropolitul i-a câscă le va sci apreţia ostenelele, âr pos­ îşi făcea studiile aici în Braşov şi când,
asigurat pe protopopi de cea mai mare teritatea va binecuvânta pe cei meritaţi. mai tîrdiu, făcea însu-şl parte ca membru
bunăvoinţă, se recere însă, dise,.ca şi pro­ Deputăţia corpului profesoral al şcole- al acestei casine, uude se întâlniau şi se

— „Sigur d-ta cunosc! bine, doră din un discurs în limba maghiară, care de loc cii, să surprind cu visita mea pe — mult
A trecut anul. Şaguna — nu mai era
crudele sale tinereţe, din Braşov, Răşnov n’o pricepea, şi de care toţi s’au scandali- lăudatul protopop Meţianu. Să-mî găsescl o
printre cei vii. Locul lui era ocupat de
u
şi ZernescI pe protopopul Meţianu-, pur­ sat! Şi — a început a ohirotoni preoţi în trăsură şi — să mă însoţescî .
amicul său din Carlovăţ, Procopiu Ivaşcovici,
tarea lui la Congresele nostre, purtare diecesa străină, în contra canonelor şi a
fostul episcop al Aradului, dela 1852 înce­ Lângă masa, unde se petrecea acâsta,
modestă şi totodată deştâptă şi hotărită, a Statutului org. fără de votul Consistoriului
pând, pe care int.eliginţa de atunci a acelei era o masă vecină, unde şedea un domn
bătut la ochi, densul este văduv şi — cei dieeese, fiind-câ era pus de Şerbi în con­ şi chiar fără de paroehii. D’altă parte, an­ cu o domnă şi o copilă drăgălaşă. D-l au-
c«-1 cunosc mai de-aprope, îl numesc fiul gajamentul său formal, d’a face prima sa vă-
tra dorinţei Românilor, cinci ani de dile cjend vorbele lui Babeş, se presentâ aces­
sufletesc, fiiu iubit al lui Şaguna: ce clici cjutâ în Blaşiii, pentru care B. cu consem-
nu Va recunoscut, pănă când la 1857, cu tuia ca ginerele protopopului din ZernescI. âr
d ta despre densul? Ce opiniuue ai despre ţământul său îi pregătise calea şi primirea,
ocasiunea călătoriei Monarchului spre păr­ dâmna — ca fiica aceluiaşi şi cu copila
valorea lui pe terenul bisericesc-naţional ? u nu şi l’a împlinit, cu cuvântul, că — scie
ţile Bihorului, prin conceptul său, bine ni­ lor. D 1 oferi trăsura sa, şi mânedi pe
Bariţiu ast-fel interpelat, se ridica de merit, al unei adrese gravaminale, cu care bine, cum că nu place celor de sus dela putere! la 10 ore Babeş cu Lenghem sosiră în Zer-
pe scaun şi făcând câţl-va paşi spre inter- în fruntea unei deputaţiunî dintre cei mai Am aflat de lipsă a nota acestea pu­ nesci şi traseră la curtea protopopului —
pelanta, răspunse în modul său, acoentuân- distinşi onoraţiorî români avea a-se pre- ţine aicea, pentru-ca pricepute să fiă ur­ spre mare bucuria acestuia. Apoi B. cât
du-şl tot cuvântul: senta înaintea Majestăţii Sale în Orade, mările. se vădu cu el singur, îl ruga, să i arate
— „Vecjl, frate Babeş, acâstă întrebare i-a succes a-i molcomi, linişti şi chiar cu­ Intr’una din ultimele cjile ale lui August casele sale şi grădina şi economia sa. So­
este pe cât de importantă, doră tot atât ceri, alungându-le din inimă temerile de 1873, Babeş călătoria spre Bucureseî, âr siţi în grădhă, B. se opri la umbra unui
de oportună. Da, cunosc pe Meţianu, proto­ cari erau preocupaţi în privinţa simţămin- trecea prin Braşov. Şi — s'a întâmplat, pom frumos şi adresând stăpânului laudă
popul nostru din ZernescI, îl cunosc din telor sale naţionale. Era el da-altmintre cel puţin se dice, că s’a întâmplat, să nu şi felicitare pentru o economiă şi viâţă
■copilăria sa, precum şi din tote posiţiunile om destul de bun, dâr fără vederi şi cu- capete loc pe diligenţa ce avea sâra să atât de frumosă şi fericită, î' descoperi, că
prin cari a trecut, pănă să ajungă, încă noscinţe mai înalte, fără principii conducă- plece; deci necesitat a fost a rămâne pănă el a venit de-a dreptul, ca să 1 ispitescâ, să
om tînăr, în posiţiunea sa de astădl, om tore, tocmai umilit supus al celor dela putere, în sâra ijilei următore. Şi s’a făout înţele­ încerce a-i conturba acâstă fericire, acâstă
văcjut şi respectat de totă lumea cu care pe lângă acâsta aprâpe naiv, ca un copil, şi gere, ca cu amicii să se întelnâscă la cină viâţă pacînică şi plăcută, dâr — nicl-decum
are de-a face. Şi-ţî pot spune judecata mea — capriţios. Ga Metropolit-, densul a comis în grădina dela Nr. 1. Acolo profesorul fără de consimţământul său ; ar dori adecă
despre el în trei cuvinte: „In cllocuesceun bocânia, d’a călători în diecesa vacantă a Lenghem întrâbă pe Babeş: cum doresce să să-l angajeze de fiitor episcop, archiepiscop
suflet şi un talent de sâma lui Şaguna /“ Cu Aradului, ca să sânţâscă la Ienopolea un petrâcă dina de mâne? B, răspunde: „Do­ şi Metropolit-, de oro-ce mănăstiri şi posturi
atâta discusiunea s’a încheiat. stindard ai honvedilor, unde -apoi a ţinut resc să văd împrejurimea, şi anume Zernes- ia curţile episcopale pentru călugări bine