Page 23 - 1899-03

Nr. 52.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Revista politică. Ara fost anunţat în numărul nostru mase opărit de vorbele împăratului şi alergând din provincie în pro­
de Dumineca trecută, că Austro-Ungaria (pe-atuncî piorocul politic al Eu­ vincie, recruta mii de voluntaiî, .
In dieta ungară a început de câte-va încă ar voi să ocupe un teritoriu în China, ropei, cuvintele căruia le pândea cu cari ee grăbâscă a se înşira sub
dile desbaterea asupra budgetului ca şi celelalte puteri europene. Scirea acesta gura căscată t6tă lumea politică la stegul de răsboiu al Piemontului.
ţării pe anul 1899. Cu acesta ocasiune se d-. sminte din loc competent. Se vorbesce anul-mau, căci din ele sciau sigur Guvernul însuşî hotărî formarea unui
a voi’bit şi unul dintre deputaţii saşi, şi se discută însă cu atât mai vârtos în di­ de va fi anul ce urmeză un an de corp de „Vânători de Alpl“, pe care
anume Wilheltn Meltger arătând, că în plomaţia despre păşirea Italiei în China. pace, ori de răsboiu !.,), şi acum săi pne sub comanda inimei de leu
mai multe puncte ei sunt mulţumiri cu Italia vre cu orl-ce preţ să ocupe portul vă(ju lămurit, că aci nu era bine! a lui Garibaldi! „Societatea Naţio-
programul ministrului preşedinte Szell. Sanmun, şi cu tote că China a refusat Cei din Viena se cutremurară şi ei. nală nu era nicî ea mai puţin la
u
Dâr în ccştiunea naţionalităţilor doiesce, traotărl în privinţa acâsta, totuşi Italienii Dăr cutremurul lor se mări şi culmea chemării sale: şi ea îş! mişca
ca guvernul să lucre în spiritul legei nu vor să renunţe la planurile lor. Despre presimţiiile răului se întăriră în cu­ tote despărţămintele şi subdespăr-
naţionalităţilor dela 1868 şi să scutescă acesta a dat lămuriri îu camera deputaţilor rând prin vorbjrea pe care, cjece ţămintele, până în cel din urmă sat,
desvoltarea naţională a Saşilor şi a celor­ din Roma însuşi ministrul de esterne Ca- (file mai în urmă, Regele Victor spre a culege din tâtă Italia voinicii
lalte naţionalităţi, ferindu-se de a trece mar­ nevaro, care a declarat între altele, că pla­ Emanuel al Piemontului rosti la şi a-i face se alerge sub stâgul de
ginea ce a pus’o acea lege pentru apărarea nurile de acest fel ale guvernului sunt spri­ deschiderea dietei sale. libertate al neamului înălţat de
unităţii politice a statului. Naţionalităţile, jinite mai ales de Anglia. Victor Emanuel c|i îo faţa ca- Piemont
3e
ţin la limba lor şi amintita lege le dă drep­ * merelor: „Orisontul în jurul nostru Intr’aceea statele celelalte, ve-
tul de a-şl cresce junimea în limba lcr pro nu e deplin limpede! Ţera nâstră, cjend ca gluma s’a îngroşat torte
In insulele Filippine continuă lup­
prie pănâ la etatea când are să trecă la mică prin hotarele sale, der mare prin între Austria şi Italia, păşiră iute la
tele între Americani şi resculaţl. Intr’una
universitate. In fine spune, că Saşii pri­ ideile, ce le represintă şi idealurile ce le mijloc pentru a face pace şi a îm-
din nopţile trecute 80C0 de x-esculaţi axx dat
mesc budgetul. urmăresce, precum şi prin simpatiile, ce pedeca isbucnirea flăcărilor, ale căror
năvală asupra Americanilor şi s’a încins o
u
De astâ-dată „Pester Lloyd nu mai sângerâsă luptă între inimici. După scirl sosi­ şi-a sciut câştiga în străinătate, e acjî scântei promergetâre se vedeau deja.
înjură în contra Saşilor, ci numes’e pe te în urmă, Amexucanii ar fi învins pe res- influentă în Europa. • Ele propuseră şi cerură nicî mai
Meltzer un „membru simpatic** din sinul culaţi, care au avut pierderi mari în morţi „Der situaţia ţării nâstre nu e mult, nicî mai puţin, decât un Con­
deputaţilor saşi. La observarea acestuia, că şi răniţi. In urma desastrului Filippinilor de loc scutită de primejdii, pentru-că gres al puterilor şi desarmarea de­
deputaţii saşî totuşi vor rămână în afară Americanii au ocupat două oraşe şi au pus orî-cât demult am dori să respectăm ocamdată !
de partide, adecă nu vor întră în partida acolo tabără. tractatele şi relaţiile cu ţările cele­ Cavour îş! muşcă buzele aflând
guvernului, observă foia ungureseă, că dix- lalte, noi nu puteam rămânea nesimţitori despre acestă cerere! Cum adecă?
pă-ce acesta partidă e aşa de nixmă- la strigătele de durere, ce se înalţă spre După ce şepte ani a muncit neîntre­
rosă, puţin ’i pasă guvernului de vor în­ Pagini alese. noi dela fraţii noştri din tote părţile rupt, a pregătit lucrurile în patriă,
tră Saşii ori nu în ea. Cu tăte astea elice, Din luptele I t a l i e n i l o r pentru Italiei/“ încât fiă care om e, cum s’ar cjice,
e îmbucurător că şi „aceşti domni** sunt libertate. Lumea înţelese şi mai mult. cu mâna po puşcă, er în afară şi-a
6
decişi a sprijini după puteri guvernul în Două-cjeoî de cj^ după asta, câştigat puternica legătură cu Na­
XVII.
resolvarea marei lui probleme. Deore-ce adecă la 80 Ianuarie 1859, în Turin poleon, — acum de-odată se î vină
Provocarea restoiului dela 1859.
d-1 Szell vrâ să procădă şi faţă cu naţiona­ fu serbată cu sgomot şi paradă mare puterile celelalte, se-i tragă cu bu­
lităţile după devisa: lege, drept si drepta­ înţelegerea între cele două ţerî, căsătoria Napoleonului tînăr frances retele peste tâtă socotelă şi se pue
te, „P. Lloyd mai sperâză, că în curând Italia cu Francia, fiind deplină, ba cu princesa Italiană Clotilda. Vor­ arma jos şi ee începă ârăşî a aş­
u
deputaţii saşi se vor alătura erăsl la par­ şi contractul subscris, totul în cel bind despre acestă căsetoriâ în dietă, tepta? Asta era grozav, căcî îi des-
tida guvernului. mai mare secret, urma ca se pro- un deputat fruntaş italian o numi: nădăjduia poporul pregătit şi îl corn-
* v6ee pe Austria într’un chip ore- „semnul şi instrumentul unei mi­ promitea pe el şi pe regele seu şi
Foile ungurescl din nou dau alarma, că care, şi anume s’o provoce aşa, încât siuni mai înalte!“ pe înt?eg guvernul, şi făcea uu te­
„statul naţional maghiar* e primejduit. De ea se scâţă întâii! sabia din teacă, A doua efi după nuntă eşl la ribil pustiu în inimi.
1
1
astă-dată „primejdia * naibei vine din străi­ asupra ei căcjend ponosul de-a fi fost Paris broşura politică „Napoleon III El grăbi la Paris, în ascuns,
nătate, chiar din marea împărăţie a Ger­ pornitore resboiului, sciut fiind, că şi Italia**, care desfăşura planul unei spre a vorbi gura ’n gură cu Napo­
maniei. O societate germană din Berlin a lumea mare de regulă aceluia îi confederaţiunî italiene mari şi gonirea leon. Află pe Napoleon fârte hotărît
publicat o broşură in contra maghiari- poftesce se mănânce bătae, care a domniei streine! De loc se spuse, că de-a lucra în înţelesul avut şi plin
sării şi a răspândit’o în mai multe esem- început’o. Trebuia aflat chipul de-a broşura asta nu se pdte să nu fiă de bunăvoinţă pentru causa italiană,
plare printre ţărănimea germană din Unga­ o jigni, de a o răni în mândria ei, scrisă la însa-şî dorinţa împăratului dâr spunânda-i în acelaşi timp, că
ria, mai ales în comitatul Şopron. In bro ca se-şî pereţă sărita. şi potrivit ideilor sale. stările înafară sunt, diu pricina îm­
şura acesta Nemţii din Ungaria, sunt în­ Napoleon al IlI-lea, care în în­ Cunoscătorii semnelor nu se mai potrivirii puterilor, fârte grele. II li­
demnaţi să lupte statornic în contra ma- ţelegerea sa cu Cavour, îşi lăsase puteau îndoi, că stau în ajunul unui nişti însă cât putu, şi Cavour veni
ghiarisării numelor şi numiţilor şi să nu şie-şî dreptul de-a alege timpul po­ răsboiu forte apropiat. acasă cu înţelesul, că — vor merge
sa lase a fi ademeniţi de curentul şovinis­ trivit pentru mişcarea lucrului, pre­ Austria, jignită în mândria sa, înainte.
mului maghiaiUator. Firesce, că vocea acâsta cum şi maniera acţiunii, găsi pri- începu pregătirile: trimise masse Der abia sosi, şi âtă o telegramă
a trebuit să pună pe griji „patrioticâsca** legiu bun pentru acesta la anul- mari de trupe în Lombardia şi se din Paris, dela împăratul, care îi cerea,
tabără a şoviniştilor unguri, cari văd o nou 1859, când corpul diplomatic purta foite îndârjită. Ofiţerii aus­ ca se-şî dee şi el, cu guvernul şi
seriosă primejdie în -agitaţiune * ce s’a al tuturor terilor se presentâ la triac! benchetuind în Milan, nu cru­ Regele seu, alipirea la cererea pu­
1
pornit chiar din Berlin în contra uneltiri­ Curte pentru a aduce împăratului ţau voibele late: 4icând, că nu peste terilor, dea pune puşca la picior!
lor de maghiarisare. felicitările de anul nou. mult îşi vor pune, învingător!, pi­ Ce era se facă? El dâr nu se
Nu mai puţin însemnată este o propu­ Când veni la rând şi ambasa­ ciorul pe gâtul Turinului, care apoi putea lua de pept cu tâtă lumea, şi
nere ce a făcut’o unul dintre membrii con­ dorul Austriei, împăratul îl primi nu va fi locul la care ei să se în vieţă, der mai ales în vieţa poli­
siliului comunal din Viena în contra ma- fârte rece, şi îşi arătă în chip brusc oprescă, ci va fi numai cea dintâiu tică, nu arare-orî te isbescî, când
ghiarisării. Propunerea acesta cjice, că func­ părerea sa de rău, că legăturile staţiune spre Paris chiar. Iş! făceau nicî nu gândescî şi unde nici nu te
ţionarii capitalei vienese nu trebue să se între Pari3 şi Viena sunt — forte curagiu, ca cel din poveste. aştepţi, de câte-un părete de cremene,
folosâscâ în corespondenţa lor cu autorită­ rele! Ambasadorul austriac, care nu Dăr într’aceea nicî Italienii nu de care înzadar a-i încerca a da cu
ţile din Ungaria de numirile maghiarisate ale simţise tăte câte se pregătiseră, său stăteau cu manile în sîn: Garibaldi, capul, căcî numai capul teu s’ar
localităţilor, ci numai de numirile vechi is­ şi de simţise ceva, îmi păruse lu­ vestitul şi neînduplecatul Garibald’, sparge, nu păretele. Atunoî e mai
torice. crul aşa de în graba primejdios, ră­ se ivi de nou pe câmpul patriei sale bine se-ţî iai inima în dinţi şi, opriu-

mări între tote împrejurările, necondiţionat, ne- cât cea prin încrecjuţii lor, prin depeşele
dotaţi şi calificaţi ne-avend, între cei fârte triarch la Carlovăţ, cu o dotaţiuxxe aixualâ
puţini de astădJ, alegerea nici nu e cu pu­ ftind omul odihnei şi al comodităţii. şi epistolele lor, a început şi a condus la peste 100.000 fl.
tinţă! Der e', B. cai’e bine cunâsce nă­ Acesta a fost angajamentul la 1873. deplin succes.
Şi — sigur, părintele Meţianxx la ale­
r
cazurile şi gx-eutăţile şi ma ea responsabi­ Intr’aceea în Biserica sârbâscă din La noi, în Arad, curâxxd dup’acâsta a gerea de Archiepiscop şi Metropolit diu
litate a Archiex-eilor noştri, între împreju­ Carlovăţ, spiritul de partidă al corifeilor urmat alegerea de episcop, unde părintele
anul 1875 reeşia eclatant, dâcă el însuşi nu
rările de astăcji mai vârtos, din aşa parte împinsese lucrurile la 'un impas nefericit. protopop din ZârnescI a fost candidat — în
lucra din răsputeri şi nu agita — până şi
abia ar primi să înschimbe o posiţiune a- Scaunul metropolitan era vacant şi alege­ contx-a călugărului-archimandrit Miron Bo­ în numele partisanilor săi—în contra sa. Câol
tât de pacînică şi fericită, ca a părintelui rea devenise imposibilă, ceea-ce da îndemn ntonul, a rămas însă ou două-trei voturi în prin act în totă forma stabilit şi subscris,
protopop din Zârnesoî, cu mitra şi demni­ stăpânirii politice d’a se îngera, mărind minoritate, având a fi mulţămită acestă ma­ 72 alegători erau cu parola lor angajaţi
tatea de episcop, nici chiar cu tronul ar- confusiunea. joritate opintirilor estraordinare a trei fac­ pentru dânsul. Motivul purtării sale în con­
chiepiscopal şi metropolitan. Deci socotes- In faţa acestei desperate situaţiunl, tori, fie-care în partea sa forte valoros, şi tra sa însă probabil va fi fost, că — în
că-se bine, şi apoi decidă-se ast fel, ca să nu Babeş a şoptit lui Mileticl, conducătorul anume : condeiului lui Slavici, gurei sonore umblarea sa, ca delegat al Congresului, pe
se câiescă mai apoi! celei mai puternice partide: să pună—prin a lui Desean şi tactului fiu al lui Cosma, la Budapesta, oei dela pxxtere, cari morţiş
persone intermediare— candidatura lui lvaş- fie-care având motivele sale mult cumpăni-
Protopopul, cam emoţionat, der fără ţineau la Miron, îl vor fi ameninţat cu ne-
covicl de patriarh. Oăcî acesta, om fără tore, precum s’a dovedit acâsta pesterior-
multă socotâlă, răspunse în modul său glu­ aprobarea alegerii sale de Archiepiscop şi
preocupaţiunî şi angajamente sâu legături minte, devenind apoi Slavici forte curând
meţ, exi nisce cuvinte, ce păreau a elice, că Metropolit, punându-i în positiv prospect
politice-naţioDale la Sârbi, de altmintre şi cel mai aprig şi înverşunat duşman al lui
dăcă sortea s’ar încerca a-l pune la probă, ea întărirea de episcop, următor lui Miron în
inofensiv prin caracterul său mărginit, între Miron etc.
va fi cea păcălită. Arad.
împrejurări pote să fie bine primit chiar Ou atât mai eclatant şi chiar cu în­
B. l’a reflectat, că întrebarea lui e In fine prealuminatul părinte, astăcjl
şi din partea stăpânirei politice. Acest plan sufleţire ales a fost protopopul Meţiauu de
de tot seriosă, şi răspunsul are să fie regu- Archiepiscop şi Metropolit, şi la acea ale­
a plăcut matadorului sârb şi s’a combinat Vicariu în părţile Bihorene şi preşedinte al
lător pentru densul şi amicii săi. gere s’a arătat cu mult tact şi cu multă
un mod de procedere prudentă, liniştit pre- Gonsistoriului din Oradea mare, şi cu atât
îndelungată răbdare, prin csx-I virtuţi, în
La acâsta părintele Meţianxx se rosti gătitâre, angajându-se bărbaţi mijlocitori mai serios şi periculos rival a devenit el
cele din urmă — pururea a triumfat!
serios cam cu cuvintele : „Eu am fost des­ de încredere, general Doda din partea ro­ părintelui episcop Miron la alegerea de
tinat Bisericei; am fost şi rămân cu trup cu mână, âr din cealaltă Dr. Maximo vid, şi ac­ Arcliepiscop şi Metropolit în jSibiiu, după-ce Fie-i provedinţa şi mai departe întru
uflet al Bisericei, şi me supun acestei chiă- tivitatea ambilor acestora, atât cea directă, părintele Procopiu la 1875 trecu de Pa­ ajutor, prin împrejurări favorabile şi prin