Page 24 - 1899-03

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 52.—1899.

du-te pentru o clipită locului, se te mântui ocupat de Austriac!. Cum văţa meşteşug, este de 107. Cu totul avem Cu ocasiunea aniveraărei de 25 de aul
gândesci, cum se faci se încunjurî aucjiră despre asta, lombardienii se adl în Braşov vre-o 368 de învăţăcei români a morţii fericitului Şaguna, comitetul a
păretele, or! se urci peste el!? revoltară. meseriaşi. A-le căuta acestora locuri de arangiat o şedinţă comemorativă festivă,
Aşa vocju şi Cavour, că un ase­ Resboiul era început. Vom vede aplicare, a încheia contract cu măestrii, s’a întemeiat o fundaţiune de 25 fl. drept
menea părete i-a crescut de-odată, cum îngerul norocului şi al nenoro­ a-le fi continuu purtător de grije: acâsta coronă eternă şi s’a representat la serbă­
ca din pământ, înainte. El se supuse cului se aşe4'ă când pe stâgurile este de regulă datoria comitetului, mai ales rile dela Reşinar prin preşedintele său N.
cu totă inima aa revoltată, necazu­ unora, când pe-ale altora, cum bu­ fiind-că oea mai mare parte din ei sunt P. Petrescu.
lui, şi îşi dete alipirea la clipa de curia se schimbă în durere după veniţi din cele mai diferite şi depărtate Intre binefăcătorii Asociaţiunei se
repaus şi de aşteptare, ce i-se cerea. cum capriciile sorţii odată ridică, părţi ale Ardealului şi mai toţi din părinţi amintesce cu recunoscinţă institutul de cre­
Puterile, cari ridicaseră păretele odată isbesc flamurile luptacilor voi­ forte săraci. Pentru aceştia Asociaţinnea dit şi de economii „Albina , care a dăruit
u
opritor, păşind la mijloc ca pacifi- nici. plătesce taxele şcolare, ba unora le cum­ 200 fl. pentru acoperirea taxelor şcolare ale
cătore, însărcinară pe Austria se pue Spic. pără chiar şi cărţile de lipsă. Comitetul ucenicilor; regretatul măestru cojocar I.
capei acestor stări de lucruri nefrescî s’a îngrijit, ca ei să cetescâ cărţi româ- M. Burbea, care la morte a testat Asocia­
din provinciile italiene nemulţumite. Adunarea Asociatiunei meseriaşilor nescl potrivite priceperii lor, şi le şi co- ţiunei o parte însemnată a averei sale; ins­
Austria începu dâră pertractări 9 9 tesc cu o rîvnă vrednică de invidiat, cum titutul grafic Mincrva din BuourescI, care
u
n
cu Piemontul, der nisce pertractări, români din Braşov. constată raportul. Ei cercetâză în fiă-care a dăruit societăţii 4 fl. 55 cr. etc. etc.
9
cari numai la pace n’aveau se ducă. Dumineca trecută, s’a ţinut aici în Duminecă localul Asociaţiunei dela 2—3 Din raportul cassei am aflat, că fon­
Erau prea — unguresc!! Ii trimise Braşov adunarea generală a „Asociaţiunei ore p. m., unde întotdâuna se află secre­ durile Asociaţiunei se află în crescere. Fon­
între altele la 23 April un „ultimat*, pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor tarul comitetului, care-i supravegheză, le dul propriu neatacabil a crescut cu 171 fl.,
u
(cel din urmă cuvânt), prin care îi românI . Adunarea a fost bine cercetată împrumută cărţi etc. fiind la finea anului trecut de 5076 fl. Fon­
cerea se şî pue îndată pe picior de şi peste tot a decurs în spirit vesel şi în­ Afară de acestea, o mare parte din dul Stroescu neatacabil la finea anului tre­
pace armata şi aă-şî trimită acasă sufleţii. •» ucenici au căpătat bani pentru spălatul ru­ cut: 44,700 lei şi 992 fl. 37 cr. Fondul
trupele de voluntari, c’apoi — va luainte de deschiderea adunărei, fiind felor, toţi au avut bilete de baiă gratuite. Stroescu-cţiar: 15,300 lei şi 1192 fl. 57 cr.
începe şi ea lucrarea de pace în tocmai atunci instalarea Metropolitului la Din fundaţiunea fericitului Mihail Stroescu etc. S’a votat budgetul pe anul curent cu
provinciile vecine ocupate. Sibiiu, s’a hotărît, la propunerea preşedin şi a soţiei sale Elisa li-s’au împărţ t uce­ 510 fl. la venite şi spese din fondul pro­
Asta era o cerere mai curând telui, între aclamaţiunl unanime, de-a se nicilor diferite haine în preţ de 411 fl. priu al Asociaţiunei şi alte ajutâre, şi 1049
provooătâre, decât împăciuitdro. Gu­ trimite o telegramă de felicitare Escelenţei 30 cr. Mai sunt apoi 27 de ucenici, cari pri­ florini 95 cr. din fondul Stroescu etc.
vernul piemontez al lui Cavour res­ Sale noului Metropolit. mesc stipendii de câte 20 fl. la an, la olaltă După votarea budgetului şi alte dis-
pinse deja la 3 cjile, cu demnitate, Preşedintele Asociaţiunei, d-1 Nicolae 560 fl. Anul trecut s’au împărţit ast-fel de cuţiunî la ordinea cjilei, preşedintele a în­
ultimul cuvent al Austriei, spunând, Petra-Petrescu, a deschis apoi adunarea prin- stipendii la 13 ucenici; alţii primesc sti­ chis adunarea, mulţumind membrilor pen­
că nu pote ave încredere în făgă­ tr’o cuvântare, care mai de multe-orl a fost pendii dela biserica S-lui Nicolae, alţii tru participarea în număr aşa de frumos,
duinţa ei simplă; se facă ea întâiu întreruptă de urările de „se trăescă“ ale din fundaţiunea Andronic din Sibiiu. âr membrii s’au depărtat forte mulţumiţi
linişte în provinciile, cari o neliniş­ membrilor. Ou deosebire declaraţiunea Calfe au fost declaraţi anul trecut 81 de mersul Asociaţiunnei şi de activitatea
tesc, şi atunci orî-ce primejdia e în­ d-sale, că îu urma stăruinţei adunărei ge­ de Români (cu 10 mai mulţi ca în an. zelosă a comitetului.
lăturată, dar câtă vreme acolo ferbe nerale de anul trecut şi a mai multor Ro­ 1897). Dintre aceştia sunt: cismarl 12,
atâta nemulţumire, pacea Piemon­ mâni de inimă din oraşul nostru — după-ce zidari 14, măsarl 10, pantofari 8, lemnari 5,
tului e şi ea mereu primejduită! nu s’a aflat altul, care să-l înlocuâscă — s’a văpsitorl 2, tipografi 3, compactorl 1, croi­ SCĂRILE DALEI.
Intre astfel de împrejurări — hotărît a rămână pănă la sfirşitul periodu­ tori 5, cojocari 6, măcelari 3, băcan! 2, 1
împăciuitdrele puteri se deteră în­ lui de trei ani şi mai departe în fruntea fauri 2, lăcătuşi 2, constructori de maşini 1. — 6 (18) Martie.
lături, lăsând drum liber întâmplă­ acestei societăţi, a fost salutată cu mare Dintre aceştia o parte sunt din Braşov, 4* Ievonim G. Bariţiu. înainte de
rilor, ridicând păretele, ce-1 aşe4a bucuriă din partea membrilor. cei mai mulţi însă din alte părţi ale ţărei, încheiarea foii primim durerosa scire des­
seiă între cei certaţi. După deschiderea adunărei, a urmat unde acuma se pot întorce ca tot atâţia pre mortea unicului fiiu al lui George Ba­
Austria, în urma ţinutei sale raportul oomitetului, cetit prin d-1 secretar propagatori ai industriei în mijlocul po­ riţiu, Ieronim, vecbiu funcţionar al institutu­
mândre şi poruncitbre, fu privită ca llie Savu. A fost un raport de tot inte­ porului nostru. NumăroşI sodall, pe lângă lui „Albina . Persecutat de-o bâlă nemilosă
u
şi când ea ar fi, care a provocat în- resul, pe care membrii l’au ascultat cu alte beneficii, au primit dela Asociaţiune de ochi, care în cele din urmă, a degene­
căerarea, deşi de fapt ea fusese me­ deosebită plăcere. In partea generală arată ajutore momentane în bani- pentru călătoria rat într’o perturbare a întregului său sis­
reu zgândărită cu tact de Italieni şi îmbucurătorul avânt, ce l’au luat meseriile şi alte trebuinţe. tem de nervi, Ieronim Bariţiu s’a sfârşit
Francesî, — şi aşa resboiul avea se între Românii din ţâra nostră peste tot. Ajutore maeştrilor. Asociaţiunea s’a în­ între chinuri grele îu anii viguroşl ai băr­
se începă sub impresia, că Austria Aşa d. es., din fundaţiunea fericitului An- grijit şi de ajutorarea şi încuragiarea ma­ băţiei, când dela zelul şi activitatea sa
e lupul şi Italienii mieii. dronic au cerut anul trecut ajutore 422 de eştrilor români înscrişi ca membri ai ei. neobosită, se puteau aştepta frumose rode.
Cătră sfirşitul lui April, armata meseriaşi români, cărora li-s’au votat cu Li-s’au dat împrumuturi în ban! cu inte­ A încetat din vieţă Sâmbătă diminâţa, în
francesă se puse în mişcare. La 10 totul 5100 fl. Se amintesce fundaţiunea de rese scăzuta. Dintre măestri începători, Sibiiu. înmormântarea va fi Luni după a-
Maiu 1859, în cel mai însufieţitor 16,000 fl. pentru ajutorarea meseriaşilor domnului Eugen Precup ’i-s’a votat un mecjl. Adresăm surorilor sale şi celor-lalţl
timp al anului, Napoleon însu-şî plecă noştri, întemeiată de curând de fericitul ajutor de 50 florini, er domnilor G. Bucă membri ai familiei sincerele uostre con-
din Paris spre câmpul de luptă, dând Ioan Yişa din Abrud etc. şi G. Pauatoflea câte 30 florini, etc. Pen­ dolenţe!
întâiu o proclamaţia, în care, spre In partea a doua a raportului se vor- tru a ridica prestigiul moral şi intelectual
încuragiarea Italiei, îi făgăduia aces­ besce îu special despre activitatea Aso­ al classei nâstre de mijloc, comitetul a luat Din Bucovina. Noul episcop titular
de Rădăuţi, Dr. Vladimir de Repta, s’a dus
teia libertatea ei până la Marea Adria- ciaţiunei nâstre din Braşov. Din acestă iniţiativa pentru arangiarea unor convetiirî,
în 2 Martie la jViena, ca să mulţâmescâ
tică şi isgonirea streinului de pe pămân­ parte a raportului lăsăm să urmeze aci ur- împreunate cu prelegeri acomodate price-
monarchului, pentru-câ a binevoit prea
tul seu. mătorele date: perei şi trebuinţelor meseriaşilor noştri, pre­
Peste două (file Napoleon era Comitetul a ţinut în decursul anului cum şi cu declamaţiunl, cântări etc. Ou to­ graţios a-1 numi de episcop. — D l Dr.
George Popovicl, deputat în oamera din
deja în Genua, unde întâlnind pe trecut 12 şedinţe. Preocuparea de căpe­ tul s’au arangiat în decursul anului, 4 con­
Yiena şi în dieta din Cernăuţi, a fost mai
Cavour îi strînse cu marinimiă mâna tenia a lui a fost plasarea şi îngrijirea veniri de aoestea. Comitetul s’a îngrijit a 1
c|icându-i: „Poţi fi mulţumit; planu­ ucenicilor, — lucru care costă multă oste- pune la disposiţia meseriaşilor noştri de multe săptămâni bolnav. „Deşteptarea * aduce
rile d tale se întrupeză!“ nâlă, mal ales fiind-oă reclamă corespon­ tote vârstele şi o lectură bună şi sănătâsă, acum îmbucurătorea scire, că d-1 Popovicl
s’a făcut într’atâta bine, încât va putâ să
Garibaldi, cu trupele sale -de denţă întinsă ca publicul dinafară, care procurând pe sâma lor cjiare şi reviste li­
ia parte şi la dieta ţării.
vânători alpini, sbura ca o ceată de mereu cere informaţiunî. terare şi mijlocind a li-se da în folosinţă
şoimi, înainte. El fu, care mai în­ Numărul ucenicilor români, cari s’au una din bibliotecile ambulante ale despăr- La temnită. Mercurea trecută, d-1
5
tâiu trecu peste rîul Ticin pe pă- aşeclat anul trecut în Braşov pentru a în­ | ţământului braşovean al Asociaţiunei etc. învăţător Avram Giurgiu din Yama Bu-

amicl şi aderenţi devotaţi, ca să ajungă a — Ei, amicul meu, 4Le el lui ţărm; atunci, din culmea acestor vom scăpa împreună, na duce grije.
triumfa şi în fruntea întregei Biserici şi Roger cu un adânc suspin; gându­ stânci, ne vom arunca în mare şi o Amiciţia îmi va da destulă putere;
naţiuni române dreptcredinciose! rile mele nu se mai deslipesc de vom ajunge, seu vom peii: 6re m6r- te vei ţinâ de cingătârea mea.
Am dis. celă-lalt ţărm al mării! De ce n’o tea nu e mai de dorit, decât o crudă — E de prisos, Antonio, se te
Bătrânul. putem trece împreună! Pare că-mi sclavie? mai gândesci la unele ca astea. Nici­
ve4 neîncetat soţia şi copiii, întin- — Decă poţi scăpa tu, răs­ odată nu m’aşî pute hotărî să pun
4ându-ml braţele de pe ţărmul ora­ punse Roger, eu voiu suferi cu mai în pericol viaţa amicului meu: nu­
Minunatul devotament.
şului Cadix, seu plângendu-me ca pe multă răbdare nenorocita-mi sdrte. mai cugetând, mă cutremur. Se p6te
— N o v e l ă . — un mort. Tu soii bine, cât îmi eşti de scump. întâmpla ca eingetorea să-mi scape
Doi marinari, unul spaniol, cel- Antonio era cufundat în acestă Amiciţia, care mă legă de tine, nu din mână, se pote erăşî se te tîrăsc
1-alt frances, se aflau intr’o închi- durerosă cugetare, şi de câte-ori se va înceta decât odată cu viaţa mea. în fondul mării şi să fiu causa per-
sore din Algeria. Unul se nurnia întorcea la munte, căutătura i gân- Un singur serviciu îţi cer: se te derii tale.
Antonio, altul Roger. Puşi din în­ ditâre se îndrepta spre marele spaţiu, duci să ve4î pe tatăl meu. Decă — Pentru ce îţi faci asemenea
tâmplare la aceleaşi lucrări, ei îşi care îl despărţea ele ţâra lui. bătrâneţa şi durerea, ce va fi simţit idei triste? Ţi-am spus, că amiciţia
comunicau trudele şi suferinţele de Iutr’o 44 îmbrăţişând cu căl­ pentru mine, nu-1 vor fi aruncat îmi va susţină curagiul. E peste pu­
cari erau apăsaţi: vorbeau împreună dură pe Roger, îi 4ise>: încă în mormânt, spune i... tinţă, ca iubirea ce am pentru tine,
despre familiile lor, despre patriă şi — Zăresc o corabiă. Ltă, pri- — Să mă duc la tatăl tău, să nu producă minuni. Ineeteză de
despre bucuria, ce ar simţi, decă vesce; n’o ve4î şi tu? Ea nu va scumpe Roger? Der putâ-voiu 6re a te mai opune: mi-am luat hotă-
s’ar mai vede vr’odată liberi, şi ast­ veni aici, pentru-că marinarii se tem să mai trăesc, să fiu fericit un sin­ rîrea. Văd că feroşii noştri paznici
fel îşi purtau lanţurile cu mai mult de aceşti ţărmuri, însă mâne, decă gur minut, decă te-aşi lăsa în sclăviă? ne spionâză, şi pe lângă acesta, pote
curaj. vrei, suferinţele nostre vor înceta: — Insă, Antonio, eu nu sciu să că chiar camara4ii noştri ar fi în
Pe când lucrau la construirea vom fi liberi. înot, pe când tu scii. stare să ne trădeze. Adio! Aud
unui drum, ce străbătea un munte, — Liberi?! 4^ Roger, tre­ — Eu sciu să te iubesc, răs­ semnalul de plecare: să ne despărţim.
se
Spaniolul se opri din lucru, îşi lăsă sărind. punse Spaniolul, înecându-se în la- La revedere, scumpe Roger!
mânile în jos cu întristare şi aruncă — Da, mâne nava o 9ă treeă crerni şi stringând pe Roger în Şi fură închişi în temniţele lor.
o lungă privire spre mare. în apropiere de vr’o două leghe de braţe. Pilele mele sunt ale tale: