Page 25 - 1899-03
P. 25
Nr. 52.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
zâului a intrat în închisorea din Tergu-Mu- funde bărcile, pe care erau cei 411 şi sâ ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica, Astfel lucrul a rămas baltă pănă în
reşului pentru a-şl face osînda de 14 dile, se înece cu toţii. medie pensionat. Carte tipărită cu ajutorul 1889, când s’a luat din nou iniţiativa pen
ce ’i-s’a dictat din causă, că în vara anu Asociaţiunei transilvane, având în text un tru înfiinţarea corului, care să fiă susţinut
Seminţe pentru economi. Atragem
lai 1895, când se afla la deprindere de număr mare de ilustraţiuul. E o bună şi de-o reuniune, pe basă de statute. In ace
atenţiunea economilor noştri asupra anun
arme (la honvezi) în Tergu-Mureşului, a preţiâsă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru laşi an s’au ţinut mai multe adunări ale
ţului privitor la sămînţele de economia, ce-1
cântat „doina lui Lucacifi". Densul a mai orl-ce familie, arătându-i cum să-şi păzâscă comunităţii bisericesc! gr. cat. în frunte cu
publicăm în partea dm urmă a fâiei nostre
fost pedepsit şi în bani cu 100 fl. Aceeaşi sănătatea, cum să se hrănâscă, cum să inteligenţa română, s’au compus statutele
u
Societatea comercială română „Concordia
sorte a avut’o şi colegul său AndreiQ Russu, trăâscă şi de ce să se ferâscâ pentru a se după un formular al corului din Chiseteu,
din Sibiiu dispune de-un bogat deposit do
învăţător în Frata de Câmpiă. O cântare putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun cari, aşternute guvernului, au fost aprobate
sămînţe prâspete, de unde economii pot
e de-ajuns pentru Român, ca să fie băgat gată. Se pâte procura şi dela Tipografia cu clausula sub nr. 53584/IU. 1889. Insă
face comande fără temere de-a fi înşelaţi,
în temniţă; celor ce însă din bun se „A, Mureşianu “ constituirea defiinitlvă a reuniunei s’a efep-
cum de-atâtea ori se întâmplă cu cei ce
nin bombardâzâ cu petrii bisericele, şco- tuit numai în 1890, când s’a format şi co
comandă sămînţe pe la firme străine, ne-
lele şi casele Românilor, nu li-se întâmplă rul, începându-şl activitatea.
ounosoute, în cea mai mare parte jidovescl.
nimic! Reuniunea de cântări din Som-
Aşa-dâr în anul acesta reuniunea şi
Medicamentul cel mai cu efect con cuta-mare.
Furor asiaticus. Se scrie din Bo- corul nostru au fericirea de a serba jubi
tra şoldinei şi reumatismului, este renumita
TOş-Ieneu, în comitatul Aradului, că Un leul de un deceniu al esistenţei lor, ceea-
alifie Zoltan (Iohnsen), ca cel mai bun mij Şomcuta-mare, 28 Faur 1899.
gurii de acolo, serbând <fiua de 15 Martie, loc, cu care se pote vindeca durerile cau- ce este un moment de mare importanţă
In 26 1. c. s’a ţinut adunarea gene
au aflat cu cale să „oinstâscă" memoria sate de reumatism. Preţul unui borcan 1 rală a „Reuniunei române de cântări" din pentru noi toţi, dâcă comparăm bine resul-
clilei prin spargerea cu petri a ferestrilor ăela florin. Se capătă numai la farmacistul Bela tatele corului nostru din aceşti 10 ani de
Zoltan, liferantul curţii în Budapesta. Şomcuta-mare, în care s’a constatat, că
biserica şi şcâla română, precum şi dela casa muncă. Bărbaţii devotaţi, cari conduc şi
fondul reuniunei cu finea anului 1898 face
d-lui advocat Feier. Acâsta din causă, că Teatru german. Mâne Duminecă se în bani gata 536 fl. 65 cr., şi 2 acţii dela astădî destinele acestei reuniuni, sunt tot
Românii nu s’au alăturat şi ei la serbarea va juca comedia în 4 acte „Sie iveiss et- aceiaşi, cari la început au luat iniţiativa
banca „Sătmărâna" cu cuponii lor, în valâre
ungurâscă. — N’ai ce-i face, căci acâsta e tvas de Kneisel. pentru înfiinţarea ei, afară de regretaţii
u
de 200 fl. Afară de acestea, mai are Reu
arma obicinuită, ou care civilisatorii pin- membri fundatori Paul Dragoş, Vasiliu Bu
niunea o pretensiune de 30 fl. la fostul oo-
n,enaţî şi perciunaţi dela noi vor să facă tean, Ieremie Raţiu şi George Micul, pre
rist Ioan Butean; o pretensiune de 10 fl.
u
„cucerirl pentru „ideile“ şi „cultura" lor! Ajutâre pentru elevii meseriaşi. cum şi membrii ordinari: Athanasiu Cotaţ
la fostul corist Vasilie Butean, precum şi
fost prot., Aug. Szabo, Gavril Buda, Ni
Licenţă în farmacie. Ni-se comunică Pe basa conclusului comitetului cen altă pretensiune de 10 fl. la Iosif Pop. Ca colau Pop şi Ioan Dragoş a Dani, cari toţi
din BucurescI, că d-1 Nicolae Badu Panţu, tral al Asooiaţiunii Nr. 68 din 2 Martie a. avere a Reuniunei mai sunt 13 costume s’au mutat la cele eterne.
originar din Braşov, student al facultăţii c. se escrie concurs pentru conferirea a pentru căluşerî în valore minimală de 110 fl.,
de farmacie din Bucuresol, în 4 (16) Martie 16 ajutâre de cate 25 fl. anual din suma de precum şi o bibliotecă, binişor provădută Fiind anul acesta primul an iubilar
e. a luat licenţa cu bun succes la faculta 400 fl. pusă la disposiţia Asociaţiunii de cu cărţi. al reuniunei, bine ar fi a-1 sex’ba cu totă
tea de farmacie de-acolo, âr filele trecute cătră ministrul de comerciu pentru ajuto Reuniunea s’a constituit pe a. c. ast demnitatea. Pănă acum reuniunea şi corul
a fost recunoscut de senatul României, ca rarea învăţăceilor meseriaşi români din fel: De preş. s’a ales adv. Nicolau Nilvan; nostru nu are o flamură, cum au tote co
cetăţân român. patriă. vice-preşedinte prot. Ioan Serbu; notar adv. rurile pentru ocasiunl solemne, la cari par
Ajutârele se vor împărţi în două rate Vasiliu Dragoşiu; controlor adv. Dr. Victor ticipă. Proiectez deci procurarea acelei fla-
Imormentarea lui Bismarck. Alal- mure, care apoi să se sfinţâscă cu ceremo
tăerl s’a făout în Friedrichsruhe înmormân semestrale şi anume: la 1 Ianuarie şi 1 Iu Marc, cassar Vasiliu Buda; bibliotecar înv. nialul îndatinat, sub scutul de naşă al uneia
tarea definitivă a osămintelor pi’incipelui lie a fiă-cărui an. & Teodor Blaga; cond. corului Elie Pop înv. dintre binemeritatele dâmne maţrone ro
Otto Bismarck, fostul cancelar de fier al învăţăceii meseriaşi, cari doresc a re pens., âră membrii în comitet coriştii: Va-
flecta la unul dintre aceste ajutore, au să sile Butean a Petrachii, Ioan Butean a lui mâne din Şomcuta-mare. (Adunarea a ho-
Germaniei. De odată au fost puse în ma tărît a amâna atât procurarea flamurei, cât
usoleul clădit de familie, şi rămăşiţele so înainteze, pe lângă cerere, următârele do Ştefan şi Telente Butean. La adunare a şi serbarea iubilară. — Raport.)
ţiei sale. La înmormântare a participat şi cumente : participat din partea administraţiei politice
protopretorul cercului, D-1 Vasiliu Thoma. In perioda din urmă a activităţii des-
împăratul Wilhelm. Cortegiul pornind din 1) Atestat de botez în original sâu în
castel, înainte era dus cosoiugul soţiei lui copie legalisată; 2) testimoniu şcolastic cel Din raportul subscrisului, ca fost se voltate de reuniunea nostră, ea a avut în cor
Bismarck, apoi cosciugul acestuia. După puţin de 4 clase elementare; 3) atestat, că cretar al Reuniunei şi conducător al coru ca membri activi 19 corişti regulaţi, cu
cosciug mergea împăratul, alături de el se află deja lucrând la vre-un măestru sâu lui, însemn următorele date, cari cred, că cari am ţinut prelegeri regulate în lunile
Herbert fiiul lui Bismarck şi în urmă mem corporaţiune şi cu ce succes; 4) contract vor servi de ajutor la timpul său acelora, de ârnă şi în parte primăvara şi tomna,
brii familiei. Imperatul a întrat şi el în în original sâu copie legalisată, încheiat cu cari vor voi să scrie istoricul înfiinţărei când coriştii plugari nu sunt aşa ocupaţi
mausoleu. După înmormântare s’a dat un măestrul conform §. 61 al legii industriale corului la noi Românii, cum şi desvoltarea cu lucrurile economice. De sine se înţelege,
mic dejun, după care 'W’ilhelm. s’a reîntors (Art. de lege XVII. 1889); 5) atestat de nostră culturală pe terenul musicei. că în Dumineci şi sărbători încă ne-am de
la Berlin. moralitate dela autoritatea locală compe Ideia de-a înfiinţa un cor vocal la noi prins în cântări, cliua înainte de înserat
tentă şi 6) adeverinţă dela părinţi sâu tu datâză încă de prin anii 1872/3, pe când (vecerniă). Instruarea s’a ţinut şi se ţine în
Papa erăşî e bolnav. Din Roma
tori, că sunt decişi a-i lăsa la învăţătură, opidul nostru Şomcuta-mare era capitala tote serile peste săptămână, dela 6 ore îna
vine soirea, că Papa Leo XIII se află ârâşl inte. Dintre corişti, 7 inşi învaţă, de-odată
u
până se vor perfecţiona pe deplin. falnicului „District al Cetăţei de pâtră ,
bolnav şi că starea lui însuflă îngrijiri. Pu cu cunoscerea notelor, şi violina, cu un suc
terile ’i scad mereu şi nu pote durmi. Papa Cererile instruite cu aceste documente numit de popor şi „Chiorul". încercarea ces îmbucurător, despre ceea-ce sper a vă
cu formarea corului vocal s’a şi făcut atunci,
a ameţit alaltâerl de câte-va ori. Cu tote să se înainteze la subsemnatul comitet pănă convinge prin fapte. La frecuentărl conduc
acestea medicii sperâza, că i-se va face în 15 Aprilie n. a. o., cererile întrate mai prin fostul silvicultor distr. Ion Benţescu, în regulă protocol, însemnând pe cei ce
din nou bine. târdiu nu se vor considera. fost elev al şcolei din Ferestrău (România), absentâză.
Din şedinţa comitetului central al care împreună cu mine şi încă vre-o 8 in
Pescuitorii de mărgăritare. Cine „Asociaţiunii pentru literatura română şi teligenţi din localitate, am învăţat o litur- In timpul de faţă am 21 corişti, cari
u’a audit despre pescuitorii de mărgăritare? giă de Ioan Chartt în 3 voci bărbătesc!, ca membri activi au dreptul de a fi scu
cultura poporului român" ţinută în Sibiiu
Omenii aceştia sunt sclavii deşărtăciunei folosindu-se la instruare magistrul Benţescu tiţi de taxa â 50 cr. pretinsă de statute.
la 2 Mariie 1899.
omenesc!, ei se scobâră la fundul mării, în de flaută, âră eu de violină, în care eram, Acest număr de membri activi nu e însă
I)r. II. Puscariu, Dr. Beu,
fruntând mortea, pentru-ca să scotă măr se dice, bine acasă. Am şi învăţat cu mare suficient pentru un cor puternic şi bine or-
v.-preşed. secret. J.I.
găritare scumpe. De multe ori însă îi ajung trudă liturgia totă, aşa, că pe la Pasc! ne ganisat, mai ales în proporţiune cu numă
nenorociri. O astfel de nenorocire i-a ajuns am cercat norocul de-a debuta în s. bise rul cel mare al poporaţiunei nostre gr. cat.
pe 411 de pescuitori în Australia. Pe ţăr- Si ite ratsb u’ă. rică. Insă îndată la începutul respunsorilor, şi după o viâţă de 10 ani a corului nos
mii oraşului Brisbane a bântuit dilele aces- Dietetica poporală, scrisă cu deosebită succesul a fost atât de slab, încât n’am mai tru, încoronată cu nisce resultate destul de
uu teribil orcan, care a făcut să se cu consideraţiune la modul de veţuire a ţă cântat, ci ne-am împrăsciat cu totul. frumose.
A doua 4b î a or a hotărîtă, nu aminte tot-dâuna de sincera nostră tonio îl privi cu duioşie, îi îmbrăţişâ lor, Roger îşi îndreptă privirea spre
veni nimeni să-i sc6tă la lucru. Spa amiciţiâ şi nu uita pe tatăl meu, apoi, luându-1 cu sine ajunseră în amicul seu, care începuse a şi perd8
niolnl ardea de narăbdare şi Roger precum te-am rugat: trebue se fie culmea unei stânci de unde se arun puterile; se smuci de-odată, şi des-
nu scia, decă trebuia se se bucure forte bătrân, fârte de plâns; du-te cară în mare. priu4endu-se de Antonio, îi 4^ se :
seu se se întristeze de aceată îm de-1 consolă. De va ave trebuinţă De-ocamdată se cufundară în — Suntem urmăriţi; scapă-te
prejurare neaşteptata. Iu fine după de vr’un ajutor, amicul meu... apă, apoi eşiră de-asupra valurilor. pe tine şi iasă-me să per, ca se nu
âre-care Întâr4iere, fură duşi la lu Picând aceste cuvinte, Roger Antonio îşi adună tâte puterile şi te mai împedec în deşert.
cru. Neputând se vorbescă împreună, oă4u în braţele lui Antonio, vărsâud înotă susţinând pe Roger, care îl 90
îndată ce 4i aceste cuvinte,
căeî în acea 4i îi însoţise şi îngri şirâe de lacrimi; sufletul îi era sfâ urmă cu mare sfială, temându-se se Roger se afundă în mare.
jitorul închisorii, Antonio se măr şiat de durere. nu-1 tirască cu sine în adâncurile
ginea uumai a privi pe Roger şi Pa — PlâDgl, Roger; der acum la- mării. Der un nou entusiasm de ami-
suspina. Câte-odată îşi arunca cău cremiie sunt de prisos, avem tre Omenii din naiă, zărindui în ciţiă reînsufleţi pe Spaniol: el se
tăturile spre mare, şi la vederea ei, buinţă de curagiu, nu te mai opune. depărtare şi luându-i drept un mon aruncă la Frances, puse mâua pe
abia puteau să-şî ascundă mişcările De vei mai sta la îndoelă încă un stru de mare, drept o balenă ce dânsul în minutul când era se piară,
inimii. Oătră seră, făcură ce făcură minut, suntem perduţl; pote că nici înainta cătră dânşii, rămăsese uimiţi şi amândoi dispărură de odată sub
de rămaseră singuri. odată nu vom mai găsi o asemenea la acestă vedere. Guriositatea le undele apei.
— Se ne folosim de acest mo ocasiune. Alege-ţî una din două: seu crescu şi mai mult, când vecţură Luntrea cu soldaţii, nesciind
ment, strigă Spaniolul adresându-se vino cu mine, seu îmi sfărm capul pornind dela ţărm o luntre încăr încotro s’apuce, stătuse în loc, pe
lui Roger. Vino! de stâucî. cată de omeni şi urmărind cu mare când o barcă, plecând dela navă,
— Nu, amicul meu: nicî-odată Francesul se aruncă la genunchii iuţeia ceea-ce ei luase drept o li- înaintă îu partea unde îi zărise,
nu voiri consimţi se ţî pun viâţă în Spaniolului, se încerca a-i mai face ghiână de apă. In luntre erau sol vrând a se încredinţa ce este. Va
pericol. Adio, adio, Antonio! Te âre care observări, arătăndu-i peri daţi destinaţi pentru paza sclavilor, lurile începură a se Înălţa din nou.
îmbrăţişez pentru ultima âră. Scapă, colele, ce i-s’ar pute întâmpla, decă cari ardeau de astîmper se prin4ă In fine se vă4ură doi âmenî, din
nu mai perde timpul, te rog; adu-ţ! va mai stărui în hotărîrea lui. An pe Antonio şi pe Roger. La vederea care unul, ţinând pe celâ-lalt în
Singurul mijloc natural Apa amară „Francisc Iosef“ care mai mult de douâ-c}ecî de ani se bucură de neasămânată popularitate. Efectul
u
purgativ uşor de luat este ei disolubil este durabil. Apa amară „Frâne losef sâ nu lipsâscă dm nici o casă.
