Page 29 - 1899-03

ItEDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăcare ti.
iiMiiistraţiunea şi Tipografia. Abonamente îentru Anstro-Ungaria:
EBAfJOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
an se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
8IHISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătdrolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Vioria: H. Dukos Nachf. oiele poştale din întru şi din
Bnx Auşenfeld 1 Emerioh Lssner. afară şi la d-nii colectori.
Holiirlch Sohalek. Rudolf Rosse.
A. Oppellks Naolif. Anton Oppelllt. Abonamentnl pentru Braştv
InBudaposta: A.V. Qoldber- Adimnictraţiunea. Piaţa mate
jerr Ekstein Bornat. InHam- Tfirgul Inului Nr. 30, etagit
Uurpj.-. Marolyl &. Lletimann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şist
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ri» garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pontru o pu­ JB&E X I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un osomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a S-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
* Nr. 53. Braşov, Lam-larţl 9 (21) larîie. 1809.

Tăcerea Sui SzeSI. Meltzer a fost însărcinat din parte-le Maiorescu şi Vasile Lascar, âr ministerul — astăcji, (Şic, Ungaria se pote mărgini în
să suleveze înaintea dietei cestiunea cultelor de d-1 Cireşanu. acâsta luptă la rolul binevoitărei neutrali­
Am înregistrat faptul, că unul naţionalităţilor în genere, arătând, „Preşedintele Tribunalului a comuni­ tăţi. Ea pote numai dori şi eveniual pote
dintre deputaţii saşi din dietă s’a că desvoltarea interi oră politică nu cat mai întâi o petiţie semnată de d-nii esercita o influinţâ morală în acea direcţie,
recules şi a ţinut în numele soţilor numai că nu favorisâză, der împe- Gh. Pop şi Goldiş, transmisă prin ministe­ ca acolo să succâdă de a-se afla un echi­
sei un discurs la desbaterea gene­ decă chiar soluţiunea ei. Au crecjut rul de justiţiă, în ear9 aceşti domni arată, tabil modus vivendi între popăre şi naţiuni,
rală asupra budgetului vorbind de Meltzer şi soţi, că pbte în urma a- că biserica din Braşov-Cetate nu a dat man­ prin care pacpa şi concordia să se potă
programul ministrului-preşedinte şi cesta ministrul-preşedinte se va simţi dat pentru intentarea acestui proces. restabili. Eu însă aşi considera de-o fatală
desfăşurând păreri despre aceea, cum îndemnat a astupa lacuna din dis- „D-1 Lascar observă, că nici nu e in­ crdre, decă Ungaria ar lua posiţie pentru una
s’ar putâ resolva cestiunea gravă a cursul-program al său şi a face vre-o tentat procesul din partea acestei biserici, s6u altă parte — fie pentru direcţiunea ger­
naţionalităţilor. Am c]is atunci, că declaraţiune „liniştitore" în cameră şi ci din partea bisericei Sf. Nicolae, care mană, fie pentru cea slavă — şi dăcă prin-
putem se fim curioşi a vede, ce-i va cu privire la raporturile guvernului singură a fost în relaţii bănesc! cu Statul tr’asta şi-ar face inimici pe toţi aceia,
răspunde d-1 Szell, decă in genere faţă cu naţionalităţile nemaghiare. român, din vechime şi pănă astăcfl, că prin cari aparţin celor-lalte popdre şi naţiuni.
ministru-preşedinte va afla de bine a-i Der s’au înşelat. Espunerile lui Mel­ urmare petiţia d-lor Pop şi Goldiş nefiind
Dâcă deputatul Mezossy a amintit şi
răspunde. tzer n’au prins de loc. Szell a tre­ o intervenţie în regulă, n’are ce căuta în
Ei bine, Szell şî-a ţinut Vineri cut peste ele la ordinea cfilei şi ast­ procesul de faţă. periculul federalismului, trebue să fie per­
discursul seu budgetar şi a făcut fel nu se scie nici după a doua vor­ „Preşedintele Tribunalului a şi înlătu­ mis a admite, că acel federalism pentru a
căruia realisare par a esistă fără îndoială
mai multe observări asupra celor bire mare a ministrului-preşedinte, rat incidentul, şi asupra cererii d lui Cire­
nisrinţe în Austria, va căuta pote şi un mo­
afirmate de diferiţi vorbitori, cari, ce cugetă el în genere despre ces­ şanu de a i-se comunica tote actele, pe
dus vivendi cu naţiunea maghiară, decă nu
după cum însu-şî a constatat, în tiunea naţionalităţilor şi decă crede, care biserica Sf. Nicolae îşi sprijinesce re-
va vede întrînsa un contrar absolut. El va
partea cea mai mare nu s’au ocu­ ori nu, că o soluţiune a ei este ne- clamaţia, a dispus să se facă acestă comu­
pat cu budgetul, ci cu progra­ înlăturabilă. nicare la grefa Tribunalului, er judecarea trebui însă să considere naţiunea maghiară,
mul seu. Nu-i vorbă, e forte comod pen­ procesului s’a amânat pe cjiua de 15 Sep- ca un duşman înverşunat, şi se va strădui
A respuns ministnvpreşedinte tru ministrul-preşedinte unguresc, temvre. a deştepta şi la noi tendinţele federalistice,
lui Kossuth cu privire la uniunea care şi-a luat ca ideal construirea „Tribunalul a fixat o c]i aşa de îude- decă ar vede, că ne-am legat pentru he­
vamală cu Austria; a răspuns depu­ statului naţional maghiar, de-a nu gemonia germană, că nu pâte trăi îm­
părtată, pentru a o pute ocupa întregă preună şi nu pote face transacţiunî cu sta­
tatului Komjatliy, care a c]is, că se vede pentru moment constrîns să
cu importanta chestie a rentei bisericei Sf. tul naţional maghiar.
Ungaria se apropiă de ruină, şi s’a se ocupe de-o cestiune atât de su- Nicolae din Braşov, fără a mai admite alte
silit a dovedi cu cifre, prin asemă­ părăţbre şi tot-odată atât de con­ Pentru-ca însă acest federalism să nu
procese pe rol."
narea budgetelor din ultimii trei- trară idealurilor sale, cum e cestiu­ răsbesoă şi în Ungaria, recomand, ca să nu
cjecî de anî, că Ungaria a făcut nea naţionalităţilor nemaghiare, cari căutăm delăturarea acestui pericul în altă
enorme progrese în clieltuelile pen­ formeză majoritatea poporaţiunei a- Ştefan Tisza despre Austria. parte, ci să ne îucredem în puterea nâstră
tru diferitele resorturi,—fapt, pe care cestui stat. proprie, să ţinem casa nostru în ordine, pen­
îl resimt aşa de mult bieţii contri­ Cu Saşii a schimbat în biroul In şedinţa dela 16 Martie a camerei tru-ca aiă să trăescă şi să înflorăscă o na­
buabili ! A arătat între altele, că presidiului ministerial câte-va vorbe ungare, contele Ştefan Tisza a atins într’un ţiune unitară maghiară, care scie să pre-
budgetul ministeriului de culte şi de complesenţă cu ocasiunea visitei discurs, ţinut în desbaterea budgetului, şi ţuâscă clenodiul constituţiei moştenit din
instrucţiune publică a fost la 1868 lor de etichetă, deci a crecjut, că în raporturile Ungariei faţă cu cestiunea na­ trecut, care scie cum să umble cu consti­
numai de 1.346,000 fl., pe când as- dietă îi pote trece cu vederea, mai ţionalităţilor din Austria. El cjise între tuţia ei, şi ca un singur om, scie să res­
tăcjl se cheltuesc pentru trebuinţele ales după ce li-a spus, că-i este in­ altele: pingă acea tendinţă, care ţîntesce a sgu-
acestui resort 15.790,010 fl.; a între- diferent, decă vor reîntra ori nu în Deputatul Mezossy a (jis, în discursul dui temeliile statului naţional maghiar.
lăsat însă a spune cine se folosesce partida guvernului. Cât pentru ce­ său, că ministrul-preşedinte, din causa ra­ *
de acestă mare sumă, ce se chel- lelalte naţionalităţi, nu avea nici atâta porturilor austriace, nu va fi în stare a-şî Firesce, că acest discurs a făcut —
tuesce din visteria statului, la care îndemn de-a se pronunţa, după ce eseeuta politica sa de drept public. Eu — pe cum arătăm şi la alt loc — cea mai
contribuie în mod egal toţi cetăţenii în parlament nu era nici un repre- cred, că avem lipsă de cel mei mare tact, rea impresiune asupra Germanilor din Aus­
statului, şi decă revine dintr’ensa sentant al lor, cu care să potă sta de cea mai mare atenţiune şi reservă, când tria. „N. Fr. Presse" elice, că discursul lui
vre-un folos real şi pentru cele cţece vorbim despre raporturile austriace. Ar
de vorbă. Deci le-a putut trece cu Tisza este o greşală şi în contra bunei cu­
milione de nemaghiari, ori nu? atât mai mult cu vederea, căci ele trebui mai cu sâmă, să ne reţinem de-a viinţe şi a tactului, şi că numai măuia
A mai răspuns şi contelui Ioan nu esistă în şematismul parlamentu­ face aserţiuni, ca şi când paritatea ar sta pentru desastrele simţitore, ce le-au suferit
Zichy, — care a găsit, că discursul- lui, 6r d-1 Szell, ca bun jurisconsult, în legătură directă cu hegemonia Germa­ tiszaiştii, o pote esplica. De aceea desfă­
program n’a făcut nici o amintire se ţine de sentinţa: Quod non est in nilor în Austria. Dualismul şi paritatea în­ şură el (Tisza) acum deodată icona, cum
de industria mică, de cestiunea so­ adis, non est in mundo. semnă atâta, că UDgaria posede tot atâta se va pute înţelege Ungaria centralisată cu
cială şi de alte cestiunî,—că n'a putut greutate politică şi de drept public, ca a-
Este o notă caracteristică a gu­ Austria federalistă... „In Ungaria — cjice
vorbi de iote de-odulâ. S’a pronunţat, vernului Szell pănă acum, că ob­ ce)e popore şi ţeri la olaltă, cari formeză numita foie — contele Tisza a suferit de-
în fine, şi cu privire la reformele servă o tăcere mormentală în ces­ celalalt stat al Maj. Sale. Aoâsta este pa­ sastru, dâr gelosia îl seduce de a îngreuna
bisericescî-politice, declarând scurt tiunea naţionalităţilor. Pote, că fiind ritatea, acesta este dualismul. Cum îşi ren- aplicarea politicei d-lui Szell în Austria,
şi cuprinzător, că voesce să susţină prea mult preocupat de altele, ce duese lucrurile între ele diferitele popăre să nu sa cjioă, că principiul noului minis­
şi că va susţine neatinse acele re­ i-se par mai urgente, şî-a reservat şi ţeri ale celuilalt stat, acesta nu privesce tru-preşedinte s’a aplicat în întrâga mo-
forme. a-se îndeletnici cu ea mai târejiu, de loc Ungaria din punctul de vedere al narehie, că în Austria, ca şi în Ungaria,
Despre tote acestea a vorbit căci şi aşa „nu se pot cita t6te deo­ dreptului public, pe câtă vreme esistă egala crisa s’a aplanat printr’o împăcare cu oposi-
ministrul-preşedinte, numai despre dată", cji Szell în ultima sa vorbire. îndreptăţire între Ungaria şi acest conglo­ ţia. Contele Tisza voesce federalismul aus­
se
cestiunea naţionalităţilor, suscitată merat. Aici nu este permis Ungariei de triac, pentru-că politica baronului Banffy
de deputatul sas Meltzer, n’a (jis nici Pentru:ca însă acest termin să a-se amesteca. se putea eseeuta numai c’un sistem absolu-
măcar un cuvânt. nu se amâne prea tare şi guvernul Este adevărat, că un sistem german în tistic în Viena, pentru că Germanii resping
Se pote, că d-1 Szell să fi fost actual să se simţă îndemnat de-a Austria în multe privinţe e cel mai opor­ pactul, pe basa §-lui 14. A vrut să amin-
de părere, că cu deputaţii saşi s’a lua în seriosă consideraţiă şi cestiu­ tun şi firesc sistem faţă cu centralismul ma­ tâscă lui Szell ideia condueătore a bar.
lămurit pe deplin în răspunsul, ce nea ardentă a egalei îndreptăţiri na­ ghiar. Seim, că desvoltarea raporturilor un­ Banffy, că slăbiciunea Austriei este tăria
l’a dat delegaţilor, care i-a făcut cu­ ţionale, trebue, credem, să contribue guresc! au ajutat de două ori la victorie Ungariei. Tristă rătăcire! Ungaria pbte în­
noscuta „visită de etichetă". El li-a. şi naţionalităţile însă-le prin recule­ causa Germanilor în Austria. De două ori cheia cu federalismul pentru moment favo­
spus cu acea ocasiune ceea ce li-au gerea lor în lupta pentru drept şi drep­ am ridicat pe Germanii din Austria în şea, rabile afaceri, dâr ea ar rămână în mo-
spus şi antecesorii săi, că decă vreu tate. ca să prindă frânele, şi nu e, cjău, j (J . narchie, ca şi în tătă Europa, pe deplin
es
v na
s’o ducă bine în „statul naţional voltării raporturilor unguresc! şi a înrîurin- isolată, fără amici şi fără simpatiă, ame­
maghiar", să se simtă ca „adevă­ Procesul bisericei Sf. Nicolae. ţei lor asupra Austriei, dâcă Germanii în
ninţată de contrari interiori, de Şerbi,
raţi cetăţeni", adecă cu alte cu­ Cetim in „Constituţionalul“ de Duminecă. ambele caşuri au fost ârăşi scoşi din acesta Croaţi, Români şi Slovaci,” şi cu greu ar
vinte, să fiă „buni şi credincioşi pa­ 7 (19) Martie sub rubrica „Ultime informa- situaţie. pute să susţină statul naţional".
trioţi". încolo i-a asigurat, că nu ţiuni" urmâtârele: Astădi Ungaria, faţă cu trista şi în-
li-se va atinge nici un păr din cap. „Eri 5 Martie era la Tribunalul Ilfov, erşunata luptă ce s’a încins între diferi­ Foia vienesă încheie cjicend, că Szell
a fost atacat de Tisza pe la spate şi că
Se vede însă, că representanţii secţia J, primul termen de înfăţişare al pro-* tele popăre austriace şi la cari fiă-care
Saşilor totuşi nu s’au simţit pe de­ cesului bisericei Sf. Nicolae din Braşov în Maghiar privesce numai cu simpatie şi cu „săptămânile lui de miere" s’au sfîrşit.
plin liniştiţi faţă cu asigurările mi­ contra Statului român pentru renta şcole- părere de rău — căci tot ce slăbesce pe
nistrului-preşedinte, căci deputatul lor. Biserica era representată de d-nii Titu aliaţii noştri, ne slăbesce natural şi pe noi