Page 3 - 1899-03

Nr. 47.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

probleme de stat, ce nu mai pot suferi în acâstă privinţă. Tsung-li-Yamen rogă s’au spesat 1021 fl. 88 cr., deci mai puţin
Advocat român în Teaca. D-1 Dr.
amânare. pe Macdonald, ministrul Angliei la Peking, cu 56 fl. 12 cr. Venitele s’au preliminat cu Eugen Bran, pănă acum sub-jude reg., des-
In Praga contele Tliun a avut con­ să întrebuinţeze influenţa sa pentru a îm- 2.730 fl., au incurs 2.735, deci cu 5 fl. 37 părţindu-se de cariera judecătorâscă, şi-a
vorbiri lungi cu deputatul Schlesinger, con­ pedeca pe ministrul Italiei să mai facă de­ cr. mai mult. Acoperindu-se spesele, ră­ deschis în Teaca cancelariă advooaţială,
ducătorul Germanilor din Boemia, şi ou mersuri ulteriore. Vasele de râsboih ita­ mâne un prisos de 1.713 fl. 49 cr. Cresce- în oasa propriă. Dl Dr. Bran e singurul
u
preşedintele clubului deputaţilor Cehi din liene : „Marco Polo şi „Elba" sunt la rea în averea fondului caselor la finea anu­ advocat de-ai noştri în acel ţinut, atât de
dieta boemă, deputatul Sluirda. Convorbi­ Tchi-Fou lui 1898 e 1.239 fl. 39 cr. lipsit de inteligenţă română independentă.
rile acestea au avut de subiect modalităţile „Tribuna" din Roma dice, că minis­ Hotărîrea d-sale de sigur va fi salutată cu
prin cari s’ar pute face o împăcare. trul ohines e aşteptat la Roma. Guvernul O nouă ilegalitate. Ni-se comunică buourie din partea Românilor din acel ţi­
Reîntors dela Praga în Viena, contele a decis să aplice programul său politic în din Mureş-Uiora, că filele acestea întor- nut, cari în d-1 Dr. Eugen Bran vor găsi
■Jhun a fost primit într’o lungă audienţă extremul Orient. Ministrul Canevaro a con­ cându-se acasă d-1 Ilariu Banciu, student un apărător dibacii! şi devotat al interese­
■de Maj. Sa, în care a raportat asupra re­ vorbit mult timp cu Sir Philip Currie pen­ universitar în BucurescI, originar din Uiora, lor lor, despre ceea ce a dat atât de fru-
zultatelor călătoriei sale în capitala boemă. tru a precisa limitele sprijinului Angliei. a fost citat înaintea fisolgăbirăului de-acolo mose probe şi în decursul funcţionărei sale
Se rjice, că contele Tbun vrâ să re­ A convorbit asemenea cu ambasadorii Fran- Bojthy Kalman, care l’a osîndit la două săp­ ca subjude reg.
zolve conflictul de limbă dintre Cebî şi ciei şi Germaniei. tămâni temniţă şi 100 fl. amendă, eventual Pierderile Americanilor în resbo-
Germani printr’o nouă lege de limbă octroată alte 10 clile de temniţă, pe cuvânt, că ar
ltusia şi Serbia. Din Petersburg iuî CU Spania. După raportul aghiotan-
pe base § -lui 14. Principiul fundamental al fi un agent, care îndâmnă poporaţiunea la
se anunţă, că Gruicî, ministrul sârb în tului-general, Americanii au perdut la Cuba,
nouei legi ar fi, ca pe lângă susţinerea uni­ emigrare. Adevărul e, că d-1 Banciu, con­
capitala Rusiei, a presentat contelui de la Porto-Rico şi în Fiii pine, dela 1 Maih
tăţii politice, Boemia să se împartă în venind cu consătenii săi, cari toţi sunt oc-
MurawiefF, ministru de externe al Rusiei, 1898—18 Februarie 1899, 329 de omeni
trei teritorii de limbă: unul curat ceh, narl, li-a comunicat printre vorbe, că la
un memorand în afacerea lui Schadowsky, căcjuţl în luptă, 125 morţi în urma rănilor
unul curat german, şi unul mixt. Planul minele de sare din Târgu-Ocna (România)
rugând pe guvernul rus, ca să continue primite şi 5277 morţi din causă de bolă.
lui Thun se pare, că se bucură de aprobarea mulţi oonarl ar putâ afla loc, şi încă în
relaţiunile amicale cu Serbia.
monarchului, deârece se susţine, ca positiv, condiţiunl favorabile. Acâstă s’a văcjut în­
că pe la finea lui Aprilie seu începutul lui demnat să li-o spună d-1 Banciu şi pentru Germanii în contra maghiarisării.
Maiă, se va face noua lege. SOIRILE DILEI. motivul, că ocnarii români dela minele din Societatea „Altdeutscher Sprach und
Cu tote acestea, află tot mai mult Uiora sunt forte perseoutaţî, ba chiar şi Schriftverein din Berlin a adresat un apel
u
răsunet părerea, că limpeflindu-se în chipul — 1 (13) Martie. huiduiţi din posturi, aşa că mulţi nu mai în formă de broşură cătră ţăranii agricul­
acesta starea parlamentară prin delăturarea „Asociaţiunea pentru sprijinirea în­ sciu cum să se susţină. Ocasiunea însă i-a tori germani din ţările coronei ungare („An
oonflictului acut dintre Cehi şi Germani, văţăceilor şi sodalilor români meseriaşi" fost bine-venită şovinistului fisolgăbirău
die ungarlăndischen deutsehen Bauern!")
totuşi pactul comercial-vamal nu va pute fi din Braşov, şi-a ţinut erl adunarea gene­ pentru a califica procederea d-lui Banciu
prin care ’i îndâmnă să dea piept cu ma-
încheiat cu parlamentul austriac. Dâr nici rală în localul Asociaţranei. Adunarea a ca o transgresiune şi a aplica contra dân­
ghiarisarea şi să nu sufere a fi maghiari-
formula Szell nu dă nici o garanţiă în vii­ fost bine cercetată şi a decurs în spirit sului art. de lege 38 (§ 2) din 1881, pri­ saţl. Apelul acesta dă prilej gazetelor un-
tor. Contele Thun, şi mai ales ministrul vesel şi animat. Vorbirea de deschidere a vitor la agenţii mijlocitori de emigrări. E
gurescl de a provoca autorităţile politice
austriac de finanţe Kaizl, nu e de loc în­ d-lui preşedinte Nicolae Petra-Petrescu a fă­ caracteristio, că în sentinţă se face amin­
să urmărâseă cu vigilenţă orl-ce „agita­
voit cu acâstă formulă din causa termin u- cut bună impresiune. Declaraţia d-sale, că tire şi de împrejurarea, că d-1 Banciu cu
ţiune" ce se face pe calea acâsta în mas-
lui de 11 ani ce se stabilesce faţă cu co­ la insistenţa adunârei generale din rândul ocasiunea procesului memorandului a su­ sele poporului german din Ungaria şi să
muniunea băncii austro-ungare. In cestiunea trecut, precum şi a membrilor din oomitet, ferit mai multe săptămâni închisore pre­
.acesta se va produce de sigur un nou con­ s’a hotârît să conducă şi mai departe a- ventivă. De aci se pote esplica uşor, de ce procâdă energic în contra „aţîţătorilor" din
flict între guvernele din Viena şi Peşta, câstă Asociaţiune, a fost întâmpinată cu consideraţiunl a fost condus fisolgăbirăul, sînul lui. Etă cuprinsul apelului:
„Autorităţile ungurescl vor să vă ră-
care pote să facă ilusorii orl-ce formule unanime urări de „să trăâscă". Raportul când a dat sentinţa de mai sus. De-
■ungare. Acesta cel puţin apare din campa- comitetului, cetit prin zelosul secretar de altmintrelea contra sentinţei lui s'a înain­ pâscă nu numai limba şi numele părinţilor
voştri, ci şi numirile vrednice ale locali­
mia diaristică, ce s’a pornit în Austria con­ acum, d-1 Ilie Savu, ni-a presentat oglinda tat recurs. Se va vedâ, în fine, ce resol­ tăţilor vâstre de vâcurl. Este o glorie a
tra Ungeriei pe tema pactului. unei frumâse activităţi. Din el s’a văcjut, vare va afla şi acâstă cestiune sub „noul
aparţine seminţiei germane, şi Maghiarii
că comitetul acestei societăţi nu luorâză sistem". Ceea-ce se pâte constata de-ocam-
aprope totul au să-l mulţâmâscă Germani­
după „şablon", ci caută să iniţieze, să stu­ dată est6 faptul, că fisolgăbirăul dela Uiora
Revistă externă. lor. Cele mai multe oraşe ungurescl Ger­
dieze şi să constate'cele mai arcjătâre tre­ nu se vede a fi nicî-decum influinţat de manii le-au înfiinţat, Germanii au desrobit
Anstro- Ungaria şi China. Privi­ buinţe ale meseriaşilor noştri. Intre iniţia­ „era Szell", ori pote că el nu vrâ să cu- pe Maghiari de sub jugul tureeso. Agricul­
tor la soirea răspândită de unele foi, că tivele luate anul trecut, fârte importantă noscă nici o deosebire între aoâstâ „eră"
tori germani! Vouă nu vă este permis a
Austro-Ungaria ar avă de gând să ocupe ni-se pare a fi arangiarea de şedinţe lite­ şi între a lui Banffy!...
împlini dorinţa Maghiarilor, fiţi tari ca
u
şi ea un port în China, „Fesier Lloyd de- rare, puse la cale, prin d-1 Pompiliu Dan,
Emigrări din Ungaria. Ultima bro­ stânca în faţa ispitelor. Alipiţi-vă de dati-
M
•clară, pe basa de „informaţiunl competente , âr între trebuinţe, mai simţită ni-se pare
şură lunară a biroului statistic din Peşta, nele vostre germane şi nu lăsaţi să vi-se
că din totul nimic nu este adevărat. Soirile că e regularea cestiunei ou catechisarea
dă următorul tablou al emigrărilor în luna scurteze şi calce fiinţa vostră germană! Ţă­
-răspândite se desmint şi din Viena (jicân- elevilor, care reclamă în adevăr urgentă
Ianuarie: S’au dat cu totul 4864 pasporte ranii germani primesc dela autorităţile un­
du-se, că în cercurile diplomaţiei austriace resolvare. Amănunt din acest interesant
pentru străinătate, dintre cari ministeriul guresc! decisuri numai în limba maghiară,
abia dâcă a fost vorba despre lucrul acesta. şi clar raport, vom aduce în numărul de
de interne a dat 4818, ministrul a latere pe care nu le pricep. In şcole copiii lor
Niel-odată nu s’a tractat despre astfel de Duminecă. 46. Cele mai multe pasaporte le-au primit sunt torturaţi cu învăţarea limbei ungu­
planuri faţă de China.
Reuniunea de consum din Blaşiu, persone din comitatele Zemplin şi Şaroş. rescl, ignorându-se obiectele de învăţământ
Anglia şi desarmarea. Cu prilejul societate comercială pe acţii, şi-a ţinut a Majoritatea pasaportelor s’au dat pentru mult mai însămnate pentru traiul vieţii. In
■discuţiei bugetului marinei, d-1 Goschen, şâptea adunare generală în 4 Martie n. c. America (2035) şi România (1764); cele­ urmare, noua generaţiune vorbesce forte
primul lord al amiralităţii a ţinut — pre­ Din raportul presentat cu acea ocasiune lalte se împart între ţările şi statele din defectuos atât limba maghiară, cât şi cea
cum am semnalat deja — în camera comu­ estragem, după „Unirea", următârele date: Europa şi de peste mare. Graniţa ţării au germană. Ţărani germani! Nu lăsaţi să
nelor din Londra un discurs, în care a de­ Circulaţiuoea cassei a fost îu decursul a- păşit’o 26.517, dintre aceştia au eşit din vi-se răpâscă limba vostră germană şi în­
clarat, că în străinătate, în 1898, se credea, nului de fl. 108.640, rămânând la finea anu­ ţâră 13505, au intrat 13013. Dintre cei de­ văţământul matern. Maghiarilor li-a succes
■că dăcă s’ar presenta o ocasie favorabilă lui un rest de fl. 1869. Valârea mărfurilor părtaţi erau cetăţeni unguri 9951, restul de de-a amăgi pe Germanii din Scepuş într’a-

Anglia ar fi gata să profite de densa. Guver procurate în decursul anului a fost de fl. 3553 erau supuşi străini. Cei mai mulţi — tât, că ei sunt acum duşmanii Germanilor.
nul n’avea nicî-decum intenţia unui ase­ 152,223 din cari s’au mai aflat în prăvălie, cjice statistica — şi-au luat calea cătră Ro­ „Nimic nu este mai de despreţuit, de­
menea răsboiă, care ar fi fost contra tra­ conform' inventariului, marfă de fl. 68,092; mânia. Dintre cetăţenii ungari s’au dus în cât tradarea poporului rudă. In Saşii din
diţiilor şi moralei ţării. Intr’o causă justă, depositul de vinuri e în valore defl. 16,000. România 9277, dintre cei streini 3201, pe Ardeal trăesoe încă viu sentimentul ger­
atingând onorea şi interesele Angliei, am Marfă creditată clientelei a fost la sfîrşitul când în Serbia şi Bulgaria abia dâcă au man de rassă, pe când la Şvabii şi la Ger­
avâ în sprijinul nostru ţâra întrâgă dori- anului de fl. 11,093. Suma debitată de fl. plecat la olaltă 995. Ca punct de circula- manii din Ungaria vestică el abia mai lică­
tore de a-şl menţină drepturile, der n’am 55,638. Din capitalul de acţii s’au incassat ţiune la graniţă stă în primul rând Predealul, resc©. De aceea voi Germanii din Ungaria
.avâ cu noi ţâra într’un răsboih întreprins pănă acum fl. 23719, profitul curat a fost după el Orşova. Din datele acestea apare, vestică şi din Bănat şi din celelalte părţi
numai fiind-că o ocasie favorabilă s’ar fi defl. 2259. Dividenda, plăti bilă la 1 April că emigraţi unea ungară în România este ungare, faceţi să se redeştepte sentimentul
presentat. Ţâra şi guvernul doresc pacea. n., s’a statorit în 7 / . Suma de 45 fl. 18 cr. forte mare. De sigur, că nu fug de bine, naţional german, scutiţi-1 şi nu vă lăsaţi
u
0
Conferenţa pentru desarmare, care se va destinată spre scopuri culturali, se va în- ci de rău din ţâra lui Pap Ianos, pe pă­ a vă transforma în talmi-Maghiarl".
ţinâ în curând, şî-a avut influenţa asupra nainta Ven. Gonsistor pentru scola învăţă­ mântul ospitalier al României libere. Apelul, după cum cetim în (fiarele
programului marinei. Dâcă acâstă confe- ceilor de meserii din Blaşiă. ungurescl, a fost răspândit mai ales prin­
Emigraţiunea germană. Din publi-
jenţă şi procedeurile celorlalte naţiuni ar tre Germanii dela graniţa Ungariei. Pe şo-
Fondurile Comunităţii de avere caţiunile statistice ale statului german re-
oferi putinţa de-a modifica programul viniştii unguri îi supără grozav tonul demn
din Caransebeş. Din sumarul socotelilor ese, că emigraţiunea a fost relativ mică în
marinei, am fi gata a-o face. Dorim în 9 în care este ţinut şi-’i bagă în recorl mai
pe 1898 ale comunităţii de avere a fostu­ cursul anului 1898. In total 20.966 germani
mod sincer, ca conferenţa să reuşescă pen­ ales faptul, că vine tocmai din capitala
lui regiment confiniar româno-banatic Nr. au părăsit patria lor. Acâstă cifră este mică
tru a uşura poporele, cari suportă grele marelui imperiu, aoolo, unde residă împă­
13 şi a fondului casselor de sub adminis­ dâcă o comparăm cu numărul Germanilor
.-sarcini militare. ratul puternic al Germanilor, care cu ocasia
trarea sa, reproducem după „F. D." urmă- emigraţi în 1887 (104.797) şi în 1891 (120,089).
mileniului ridicase cavalerismul „naţiunei
Conflictulitaliano-chines. „Times torele date: La administraţiunea pădurilor Cea mai mare parte a emigraţilor au luat alcătuitore de stat" la nivelul, de unde
u
■din Londra spune, că Tsung-li-Yamen a pe 1898 s’au preliminat 99,637 fl.,s’auspe- drumul spre America. De alt-fel se scie, mai sus nu putâ să-l ridice.
notificat ministrului italian la Peking, că sat însă 103,520 fl. 7 cr., deci cu 3.883 fl. că Statele-Unite ale Amerioei de Nord sunt
De atunci însă şi pănă a(Jl maghiari-
ministrul Chinei la Roma a fost însărcinat 7 cr. mai mult. Plusul speselor provine din coloniile de predilecţie ale Germanilor. sarea violentă a îndreptat atacuri atât de
să exprime guvernului italian regretele mai multe erogate basate pe ordinaţiunl
Cununiă. Din Bistriţa ni-se anunţă cutezate în contra limbei germane, ca şi
sale în privinţa înapoerii notei italiene mai înalte ulteriore. Venitele au fost pre­
cununia d-lui advocat de-acolo Dr. Vasile în contra celorlalte limbi nemaghiare, în­
privitore la baia Sanmun. Tsung-li-Yamen, liminate cu 118,502 fl., au incurs 146.208 cât un ţipet de alarmă nu pare de loc ceva
Pahone, săvîrşită în 6 Martie n. o., cu d-ra
a adăogat, că a înapoiat nota, pentru-că nu fl. 49 cr. Acoperindu-se deci spesele, a ră­ estra-ordinar chiar din partea unei so­
Ana Mar ia Vertic, fiica d-lui Gavrilă Ver-
pote acorda cererile, pe care le conţine. — mas un prisos de 42.688 fl. 42 cr. Cresce-
tic din Bistriţa. — Dorim fericire tinerei cietăţi însămnate, ca aceea, care a dat ape­
Se vestesce din Peking „Agenţiei Reuter", rea în avere cu finea anului 1898 e de lul din cestiune.
părechl!
că răspundâud la nota ministrului engles, 51.215 fl. 54 cr., la care se adauge fondul
care sprijinea cererea Italiei, Tsung-li- gimnastului de 38.156 fl. 72 cr. Pentru ad­ Un nou perceptorat se va deschide Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Yamen, refusâ în mod decis să negocieze ministrarea caselor s’au preliminat 1078, în Blaşiu cu cjiua de 1 Maiu n. c. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.