Page 30 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 58.—1899.

Nemţii austriacî, Maghiarii şi na­ obiecţiunile lor făcute în cursul desbaterei Italia şi China. In şedinţa de Vi­ Starea fondurilor, fundaţiunilor şi
budgetare. neri a senatului italian, ministrul de esterne depositelor archidiecesei române gr. cat.,
ţionalităţile. Răspuncjând în deosebi acelora, oarl Canevaro a desfăşurat căuşele, pentru cari cari se administrâză la cassa centrală din
> >
S’a întâmplat, ca în şedinţa de Joi a au cjis, că pe basa dela 67 Ungaria peste Italia trebue să-şi pună piciorul în China. Blaşifi, după cum se constată îutr’o circu­
dietei ungare contele Ştefan Tisza să ţină tot nu se pote desvolta, el întrebă, dâcă Sunt cause, cjise, de natură strategică, şi lară a Oonsistoriului, representă suma de
un lung discurs, în care atingând raportu­ ei vreu să schimbe situaţia de acjl cu cea cause de natură comercială, căci comer- doue milione 589.593 fl. şi 8500 franci.
rile din Austria a enunţat principiul ne­ dela 1867? Polonyi l’a întrerupt (jicând, ciul Italiei cu China a luat in timpul din Corone eterne. In locul unei cununi
amestecului din partea maghiară. că: da, cu cea dela 1848. Szell însă a răs­ urmă proporţiunl însămnate. — „Italia Mi­ peritore pe cosciugul răposatului lor fost
Piarele yienese s’au ocupat cu decla- puns, că nu: nici cu cea dela 1848, nici cu litare* anunţă, că China s’a declarat aple­ coleg Icronim G. Bariţiu, funcţionarii Fi­
raţiunea lui Tisza, tote apreţiând’o din cea dela 1867. El dovedi acâsta prin cifre. cată a începe negocieri cu Italia în afaoe- lialei „Albina" au contribuit la fondul în
punctul lor de vedere. Germanii mai ales Etă ce spune ministrul: rea arendărei golfului Sanmum. am ntirea iubiţilor răposaţi, administrat la
:
au rămas nemulţămiţl cu ea, căci, (jic ei, Dela 1868—70 pentru afacerile de in­ Ciocniri la graniţa turco-bul­ biserica din Cetate, fl. 15 — âr pentru
declâraţiunea lui Tisza nu este sinceră, ea terne şi justiţiare s’au cheltuit 12.717,000 fi., gară. O telegramă din Constantinopol scopurile Asociaţiunei pentru sprijinicea
face impresiunea, că vrâ să creeze greutăţi în budgetul de acjl însă sunt luate la aceste anunţă, că în timpul din urmă s’au întâm­ învăţ, şi sodalilor rom. din Braşov fl. 10.
lui Ooloman Szell, care în interesul mo- posiţii 37.532,000 fi. Spre scopuri culturale plat numărâse ciocniri la graniţa turco- Comitetul parochial român gr. or. din ce­
narchiei doresce o împăcare între Cehi şi şi de instrucţiune publică se cheltuiau atunci bulgarâ între soldaţi turci şi bulgari. Nu- tatea Braşovului ne râgă a adeveri pe a-
Germani. 1.346.000 fi., acjl se cheltuesc 15.790,000 fi. măroşl soldaţi răniţi au fost transportaţi la câstă cale primirea sumei de 15 fl. din
O foie ungurâscă din Peşta publică Pentru trebuinţele agronomice s’a cheltuit Constantinopol. Pârta, dinŞ, oausa acâsta, partea sa.
următorea părere a unui „politic german 9.180.000 fi., adl cheltuim 26.800,000 fi. şi a cam pierdut speranţa şi credinţa, că
distins", care a esprimat’o înaintea cores Budgetul ministeriilor de comeroiă şi lu­ în Macedonia luorurile îşi vor merge cursul Proces de pressâ. „Egyetârtâs" dela
pondentului său vienes asupra vorbirei con­ crări publice era pe atunci de 8.800,000 fi., lor paclnio. 19 1. c. scrie, că procuratura a pornit pro­
telui Tisza. Credem a fi de interes pentru acjl are o expansiune mare, care se urcă ces de pressă în contra părintelui Vasile
JDin Creta. Două modificări fârte Lucaciu, care a publicat înainte cu vr’o
cetitorii noştri, a cunosce acâstă părere. O la 125.000,000.
importante aduse de adunarea naţională lună în „Trib. Pop." din Arad o seri-
reasumăm deci în următorele: Staţiuni poştale şi telegrafice erau în­
proiectului de constituţie, se raportă la su­ sore adresată studentului Lucian Bolcaş,
— Bag de seină, că contele Tisza tre 1868—70 numai 1861, astădî sunt 7580,
biecte de natură deosebită, însă merită să presentându-1 ca jertfă a politicei maghiare.
aparţine acelor politici maghiari, care cred, resultatul acţiunei lor era deficit pe atunci,
fie semnalate, ca o notă caracteristică a In notiţa cjiarului maghiar nu se spune a-
că cu cât în Austria este mai mare încur­ acjl arată un prisos de 3.126,000 fi. Asern-
spiritului, care domină în sinul acestei nume, că pe ce basă a intentant procuro­
cătura, cu atât statul austriac slăbesce şi naţiunile poştale făceau atunci 15 miliâne,
adunări. Proiectul de constituţie acordă rul procesul de pressă din cestiune.
cu atât e mai bine pentru Ungaria, fiind-că astădî fac 490 milione, esemplare de r^ia-re
prinţului de Creta dreptul de a primi din
atunci ea mai uşor pâte ajunge spre se da atunci la postă 14 milione, astăcjl Urcarea budgetului de resboiu.
oficiă cjece deputaţi. Acest articol a pro­
ceea-ce ţîntesce tot Maghiarul, adecă con­ însă mai mult de 92 milione. Numărul te­ Din Viena se telegrafâză, că proiectele, ce
vocat o lungă discuţie. Membrii comisiunei
struirea statului naţional maghiar indepen­ legramelor era de 1.200,000 bucăţi, acjl este se vor presenta în întrunirea proximă a
şi alţi deputaţi au apărat acest articol. Ei
dent. Este însă în lucrul acesta o mare de 13.396,000 bucăţi. Depunerile la bănci delegaţiunilor, suut deja gata. După aoeste
au demonstrat, că tote statele constituţio­
greşală de calcul, pe care a comis’o şi ta­ între 1868—70 erau în termin mediu de proiecte, budgetul cheltuelilor armatei şi
nale, exceptând Grecia şi Bulgaria, posedă
tăl contelui, pe când era ministru-preşe- 118 milione, astăcjl însă trec peste 672 marinei este cit 33 de miliâne fl. mai mare,
acâsta sub formă de senat şi că articolul
dinte, şi acâsta groşală e, că sub pretex­ milione. ca cel de anul trecut!
în cestiune a fost împrumutat dela consti­
tul neamestecului s’a dat frâu liber lăţirei
tuţia sârbâscă, care conferă de asemenea Fisieul oraşului Braşov, d-1 Dr.
politicei slave în Austria şi desvoltărei he­
gemoniei slave. Slavii sunt cei mai necru­ Revistă externă. regelui dreptul de a numi membri în Skup- G. Branovatzlcy, şi-a început în 15 Martie n.
ştină; că prin acest drept, prinţul va activitatea ofioiosă. Localul oficios se află
ţători politici; numai cjilele trecute o foie
Proiectul militar german. In şe­ îutroduce în adunare elemente folositore, în clădirea magistratului, etagiul I. Ore de
cehă, „Radikalni Lyst" a provocat pe com­
dinţa dela 16 Martie n. „Reichstag“-ul din evitând sgomotul electoral, şi alte multe. oficiu dela 3—4 d. a.
patrioţii săi să dea un atac asupra Vienei,
Berlin a primit ou 222 contra 132 voturi Totă acâstă elocvenţă a fost în zadar: ar­
să cehiseze Viena, căci condiţiunile pentru Atentat cu dinamită. In comuna
proiectul militar, conform propunerilor co- ticolul a fost combătut de mai mulţi de­
acâsta esistă. Acâsta cutezată provocare numită pe unguresce Zsidovar, din comit.
misiunei, şi cu adausul propunerii lui Lie- putaţi creştini, cari au demonstrat pe lung
pâte să apară ridicolă, însă e fapt, că Ce­ Caraş-Severin, s’a întâmplat (jilele acestea
ber din centru, care cjice, că „Reichstag“-ul numârosele inconveniente pentru ţâră şi
hii se înmulţesc în Austria şi în Viena, un atentat cu dinamită. Intr’o nopte cine-va
se declară gata a începe noue negocieri cu pentru prinţ personal. „Prinţul nostru, cjise
unde îşi edifică ârăşl două case mari so­ a arunoat dinamită pnn ferâstra direotorei
guvernul asupra hotărirei efectivului de unul din aceşti deputaţi, se găsesce în ini­
cietare. Cehii au ajuns la avere şi averea de postă, Luisa Exinger. Explosia a produs
pace, dâcă oel acordat acum de cătră co- mile tuturor Cretanilor, el este iubitul nos­
sciu s’o folosâscă forte bine spre scopuri mari pagube în odaiă, direotorei însă nu
misiune n’ar fi îndestulător. Cancelarul Ho- tru şi îl vom apăra cu toţii. Acâstă dis-
politice, tocmai aşa, cum naţionalităţile i-s’a întâmplat nimic. Gendarmeria urmă-
henlohe a declarat, că guvernele federale posiţiune îi va crea incovemente, nemulţu­
d vostre (din Ungaria) lucrâză puternic resce pe făptuitor, care însă e necunoscut
primesc propunerea Lieber cu condiţia să miri şi îl va face şef de partid, pe când el
cu larii. pănă acum.
se supună „Reichstag“-ului — mai înainte trebue să planeze asupra tuturor pasiunilor
Cuoerirea slavă în Austria — continuă
de terminarea organisaţiunei militare — şi intereselor de partid". Un alt deputat Pregătiri pentru esposiţia din
politicul german — este uriaşă, ea consti-
noue propuneri, menite a asigura aplioarea spunea, că „spiritul conservator domină Paris. La direcţiunea generală română a
tue un mare pericul pentru Ungaria, căci
completă a actualului proiect. îndeajuns în constituţia Oretană, pentru a închisorilor se lucrâză cu activitate în ve­
cji de cji cetim şi seim de altfel, că între
Acum, după ce legea privitore la con­ o face mai conservatâre prin introducerea derea participării acelei direcţiuni în sec­
Slavii din Austria şi Ungaria sunt legături
tingentul de pace al armatei germane a acestui artiool". In fine articolul a fost res­ ţia română a Esposiţiunei universale din
puternice. Dâcă vr’odată, atunci de sigur
fost primită de parlament, vom recapitula pins cu mare majoritate. E de remarcat, Paris. La închisorea de femei dela Plătă-
acjl este îndreptăţită (ji cerea latină: jam
aici cele mai principale disposiţiunl ale ei: că aprope toţi deputaţii musulmani au vo­ rescî să lucrâză la velinţe după modele
proximus ardet Ucalegon. Nu vrâu să fac tat pentru menţinerea articolului. vechi naţionale, cum şi la diferite ţesături;
alusiunl la relaţiunile dintre Cehi şi Slo­ Dela 1 Octomvre 1899 începând, efec­ A doua modificere, nu este decât o la Mislea se lucrâză un altar în nuc, un
vaci, nici la apariţiunea surprinejătore, că tivul de pace se va urca succesiv astfel, mare concesie făcută populaţiunei musul­
încât în anul 1903, dimpreună cu volun­ jeţ împărătesc, un iconostas şi două tetrâ-
dilele acestea 1200 de catolici au trecut la mane din insulă. In proiectul de constitu­
ortodoxim, apoi la uneltirile croate, dalma- tarii pe un an, numărul soldaţilor de rând, ţie a fost stipulat, că prinţul are dreptul pode; în atelierele penitenciarului dela Ga­
tine şi istriene, care vor să se reînoescă ai „gefreiterilor" şi ai „obergefreiterilor", de a numi şi de a revoca pe toţi funcţio­ laţi, deţinuţii eonfecţionâză perii, âr în
de nou în 16 Aprilie la Agram, ca anul va atinge cifra de 495,500 şi va rămânâ narii, euprindând şi pe cădii şi pe muftii. acele dela Craiova se fac tot felul de în­
neschimbată pănă la 31 Martie 1904. Nu­ că' ţăminte. La PângaraţI se cunfecţioneză
trecut în Tersato; nici nu amintesc despre Deputaţii musulmani s’au ridicat contra
mişcările Românilor, ci declar pe faţă, că mărul formaţiunilor esistente va fi cu finea acestei disposiţiunl. Discuţiunea a fost stofe pentru costume de deţinuţi, âr de pe
dâeă nu se va pune capăt la timp curen­ anului 1902 de 625 batalione, 482 esca- lungă, der la urmă s’a decis de a asimila la cele-lalte penitenciare se vor expune di­
tului austriac slav-clerical, el va sapa şi drone, dimpreună cu vânătorii călări, 574 pe cădii şi pe muftii cu metropolitul şi cu ferite obiecte soulptate în lemn, seu piâtră.
baterii de câmp, 38 bataliâne de artileria E probabil, că penitenciarele vor fi meda­
mormântul Ungariei. Bine era, decă contele preoţii Cretei, a cărui numire nu este, de­
Tisza, pe care nu vroiă să-l bănuesc de pedestră, 26 batalione de pionerî, 11 bata­ cât confirmată de prinţ. Metropolitul va fi liate. — D. V. Popovicl-Haţeg, inginer geo­
intenţiunî secrete, ar fi răsfeit puţin istoria lione de trupe de comunicaţie şi 23 bata­ numit, ca în trecut, de patriarchul din log la serviciul minelor, lucreză la o hartă
lione de train (furgone). geologică a ţării pe scara 1.300.000, care
înainte de a-şî spune discursul. El ar fi. pu­
Constantinopole, âr preoţii de sinodul Cretei. va fi expusă la exposiţia dela Paris din
tut ceti, că Rudolf de Habsburg şi Ladis-
Marina francesă. La 17 Martie n. 1900.
lau Kuu au săvârşit pentru Germani şi Ma­
s’a început în camera din Paris desbaterea
ghiari cele mai însemnate fapte, când au SCIR1LE DEL EL Defraudare. Rigorosantul în medi­
asupra budgetului marinei. Cu prilejul j
frânt puterea slavă, care ameninţa cu în­ cină Flesch Hugo, originar din Viena, oare
acesta ministrul marinei Locroy dise, că — 8 (20) Martie.
ghiţire nu numai pe Austria, ci şi pe Un­ însă studia în Budapesta, ocupa în acelaşi
Francia nu pote să aibă o flotă atât de
garia, căci Ottokar cuprinsese deja o parte Alegerea de episcop în Arad. Si­ timp şi postul de cassar al unui bancher
puternioă, ca Anglia, şi o armată aşa de
de dincolo de Dunăre. Acel mare eveni­ nodul electoral pentru alegerea de episcop de acolo. Ca cassar, el a defraudat 25,000 fl.
mare, ca Germania. Inse dâca i-se va de­
ment a făcut posibil, că Ungaria s’a putut al diecesei Aradului se va întruni, precum Făcându-se arătare la poliţie, s’a început
clara răsboiă, ea trebue să fiă în stare de
susţine prin atâtea vicisitudini şi în mânia aflăm, în diua de 2 (14) Maiă a. c., aşa că, urmărirea defraudatorului, care a fost aflat
a-i face faţă, er dâeă Francia vre să se în-
cucerirei turcesc!. Şi acum, decă totuşi Un­ socotind, că prima cji va trece cu pregă­ la un otel împuşcat şi rănit de morte. El
cunjure răsboiul, trebue şâ fie tare. Minis­
garia va privi cu manile încrucişate cum tirile, actul alegerei însu-şi se va săvîrşi a fost transportat la spital. Tinărul era în
trul aocentuâ, că apărarea costelor este tot
se slavisâză Austria, atunci vitejii lui La- probabil tocmai în diua de 3 (15) Maiă. etate de 25 ani şi nenorocirea i-a fost cau-
aşa de însămnată, ca şi apărarea graniţei
dislau Kun şi Rudolf de Habsburg de gâba sată de-o tînără fată, care l’a sedus şi în­
pe uscat, şi Francia trebue să-şi susţină li­ Pentru masa studenţilor români
şi-au vărsat sângele pe câmpiile Moravei. demnat la rele.
bertatea pe mare şi în cas de râsbciă. din Braşov au mai întrat următârele con-
Francia are acjl în marea Hecjiterană 15 tribnirl marinimose: dela institutul de cre­ Arestare de aiiarchiştî. La Paris
Ungaria dela 1868 şi dela 1899. corăbii pancerate, pe când Anglia are dit şi economii „Detunata“ din Bucium fl. 6, s’a făcut acum trei tjile arestarea a doi pe­
acolo numai 10. Ministrul aduse apoi laude dela venerabila Domnă Susana văduvă An- riculoşi anarchiştl. Pe la orele 11 sâra, îu­
(Din vorbirea lui Szell.)
marinarilor, şi accentua necesitatea reînoi- dreiti Mureşianu, Braşov, fl. 10 — dela tr’o cafenea din bulevardul Saint-Michel,
In şedinţa dela 17 Martie a camerei rei marinei francese. La încheierea discur­ Andreiă Blaga, şcolar de ci. IV elementară un tînăr, sdravăn ca un Hercule, se urcă
ungare din Peşta, ministrul-preşedinte Co- sului cjise : Francia doresce pacea, însă tre- în Braşov, nepot al poetului Andreiă Mu­ pe o masă şi începu să ţie o cuvântare a-
loman Szell a ţinut un discurs lung, în care lue să-şl organiseze marina pentru a respinge re şianu, fl. 5. — Primâscă donatorii cele narchistă. Muşterii şi proprietarul încer­
îi răspuns tuturor oratorilor din oposiţie la orl-ce agresiune. mai căldurose mulţămite. cară să-l oprâscă a mai vorbi, el însă se