Page 31 - 1899-03

Nr. 5 3.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina B.

apucă să strige din ce în ce mai tare, şi fl. 11.904 cr. 80 mai mare decât în anul din mai multe obiecte de mare interes, se se separă şi seiinţa, care după conceptul
la urmă începu să ţipe: „Trăiască An&r- premergător. va preda la deschiderea adunărei. ei general este una, se separă în mai multe
1
chia ! Trăiască Sebastian Faure ! Trăiescă Subtrăgând din venitul brut al anulu Din şedinţa Comitetului cercual al sciinţe speciale.
de fl. 602,675 cr. 05, — totalul eşirilor cu fl-
GuârinU Patronul chema gardiştii. Când despărţământului XIV al Asociaţiunei, ţi­ (Va urma)
477,736 cr. 89, resultă un profit net al
aceştia sosiră, tînărul nostru fu cuprins nută în Cluşifi la 16 Martie n. 1899.
anului de fl. 125,038 cr. 16, cu fl. 249 cr.
de-o adevărată furie, şi se trânti pe jos. 20 mai mare, decât în anul precedent. Laurenţiu Pascu, Vasliu Indre,
Au trebuit să vie patru agenţi să sară asu­ La acest resultat filiala nâstră din secretarul despărţăm. directorul despărţ., f
pra lui şi să-l lege spre a pute să-l ducă Braşov a contribuit ou fl. 21.620 or. 23. ca preşedinte.
la postul de poliţie dela Pantheon. La Fondul special de reservă, carele cu Ieronim G. Bariţiu,
densul s’au găsit diare revoluţionare şi dotaţiunea din anul trecut ajunsese la suma funcţionar în pensiune al institutului de credit
de fl. 61,242 cr. 01, a cresout ou fl. 3558 Idei fundamentale în economia
suma de 80 de lei. Oercetâudu-se s’a aflat, şi de economii „Albina*
cr. 50, deşi din acela s’au achitat în oursul
că furiosul acesta era un băiat la o bru­ politică, după lungi suferinţe a răposat în Domnul
anului dubiâse în sumă de fl. 14,443 cr. 79.
tărie, numindu-se Henry R. . . şi e în vîrstă adl diminâţă la 3 6re în etate de 51 ani.
Fondul de pensiuni al funcţionarilor, de loan Socaciu.
de 22 de ani. După vr’o două câsurî, un care în cursul anului a avut erogaţiunî de înmormântarea se va face Luni, 20 Mar­
alt individ, Renâ Lapille, începu a striga fl. 2005 cr. 92, de asemenea a crescut cu II. tie, la 3 6re d. a. din casa rece a institu­
tului alienţilor din Sibiiu în cimiterul gr.
în strada Lagrange: jos Loubet! Ambii fl. 7416 or. 30, ajungând la suma de Desvoltarea vieţii economice sociale). or. din Suburbiul-Iosefin.
fl. 131,413 cr. 54.
anarchiştî vor fi daţi în judeoată. (Urmare.) Fie i ţărîna uşâră şi memoria binecu­
La efecte am avut profit de curs vântată !
fl. 14.328 cr. 72, şi anume: la ale centra­ 3. Diferitele fase, prin cari a trecut S i b i i u , 18 Martie 1899.
„,Albina“, institut de credit şi de lei fl. 2134 cr. 05, la ale filialei fl. 12,194 procesul de desvoltare al vieţii ecănomice-
cr. 67 sociale, se grupâză după semne caracteris­ Funcţionarii institutului de credit
economii în Sibiiu. Aceste date dovedesc că institutul nostru tice generale în anumite epoce. Astfel îm­ şi de economii „Albina*.
1laportul consiliului de administraţiune cătră deşi în mod modest, dâr tot a progresat şi part unii întregul proces de desvoltare în
în anul preoedent, care în general a fost
adunarea generală a acţionarilor din 27 trei epoce mari, şi anume : epoca sălbatică, D I V E R S E .
unul din cei mai slabi.
Martie 1899. epoca barbară şi epoca civilisaţiunei. In
După ordinea vechimei ies din con­ Cel mal mic arbore. Botanicul
D o m n i l o r a c ţ i o n a r i ! siliul de direcţiune d-nii Iosif St. Şuluţiu fiă-care dintre aceste epoce să deosibesce Bessey din America a descoperit de-alxxn-
şi George Pop de Băsescî. apoi o trâptă de jos, una de mijloc şi una gul cataractei Colorado un arbore crescut
Presentându-Vă raportul nostru asu­ Locurile acestora veţi binevoi a le în­ de sus ). Alţii, mai cu sâmă archeologî, din stâncă, ce după formaţixxnea lui se
1
pra gestiunei anului 1898, înainte de tote tregi prin alegere în adunarea presentă. ţine de specia arbordor. însă este aşa de
ne luăm voie a Vă da explicările cuvenite luând de basă progresul făcut pe terenul mic, încât văcj.endu-1, n’ar elice nimeni, că
la pos’ţiile, cari arată scădere faţă cu anul In sensul §-lui 36 din statute, mem­ descoperirei şi perfecţionărei uneltelor, deo- nu-i un fel de plantă. Arborele acesta este
precedent. brii eşiţl sunt realegibill. sibesc o epocă de petră, una de bronz şi un brad de 25 ani, înalt d6 13 cm. şi gros
La primul loc amintim depunerile Distribuirea profitului net: alta de fier. Din punct de vedere economic, de 5 cm. El n’ax-e ramux’I, şi se sfîrsesce
spre fructificare. a deosebit Varro în scrierea sa despre agri­ într’un buchet de frunde ascuţite.
Relativ la distribuirea
La acestea se manifestă o scădere profitului net de . . fl. 125,038 cr. 16 cultură, trei trepte de desvoltare ale eco­ jBaie ele sore. Avem deja pănă acum
de fl. 77.000. ne luăm voie a face ur- nomiei omenesc!: o stare brută naturală, băi de apă, de nămol, de electricitate şi
Acâstă provine din împrejurarea, că mătore propunere: în care omul trăesce numai din aceea ce-i de abur, âr acum s’a descoperit şi baia de
reducând noi interesele la depuneri, o I. Să se dea acţionarilor sâre. Lumina sorelui are influenţă forte
parte a deponenţilor şi-au convertit depu­ dividendă de 5% după dă natura gratuit, o stare a vieţii păsto­
nerile în scrisuri fonciare tot de ale nos- capitalul social fl. resc! şi, în fine, trâpta agriculturei. Unii mare asupra corpului omenesc. Ea pătrunde
tre, de cari am vândut în cursul anului de 600,000 provăcjută în economişti germani mai vechi au mai adaos şi contribue la desvoltarea nervilor şi muş­
fl. 289,750, şi nu am fost în stare să pro­ §. 62 din statute . . fl, 30,000 „ — la acestea, ca a patra, trâpta industriei şi chilor. Colorea părului e mult influinţată
ducem atâtea, câte ni-s’au cerut. II. Restul de ... . comerciului. de ra4ele solare. Părul soldaţilor, agricul­
La escomptul de cambii încă se ma­ 1. 18°/ tantieme statu­ Frc. List deosibesce cinci trepte ne­ torilor, horticultorilor şi al sculptorilor se
0
nifestă o scădere de fl. 117,000. In faptă tare la membrii direc- întunecă afară de cuprinsul căciulei seu
însă şi aici ar fi o urcare, dâcă, ţinând ţiunei, directorului e- cesare de desvoltare a naţiunilor: starea săl­
cont de capacitatea şi trebuinţele poporu­ secutiv, dirigentului fi­ batică, trâpta păstorâscă, trepta agricolă, pălăriei. Purcecjând de aici, medicii ger­
lui, nu am fi reactivat în cursul anului lialei etc......................... fl. 17,106 cr. 84. trâpta agriculturei şi manufacturei; alţii mani recomandă baia de sore la unele
precedent creditele personale ţărănesci (îm­ 2. Remuneraţiunea func­ deosibesc tipuri istorice de desvoltare eco­ morburi de pele. Efectul se basâză pe aceea că
prumuturi mici pe obligaţiuni cu cavenţl), ţionarilor fără drept la nomice din punct de vedere al producţiunei în partea corpului espusă la sore sângele se
cari s’au sporit cu fl. 210,000. tantiemă şi a servito­ trage cătră suprafaţa pielii şi produce vin­
La lombard încă se manifestă [o scă­ rilor ................................ „ 940 „ - sâu al circulaţiunei bunurilor; a) din punct decare. In fine cel mai bun resultat e, că
dere de fl. 30.000, der acesta n’ are nici o 3. Pentru scopuri de bi­ de vedere al producţiunei seu agonisirei 1
însemnătate. In localităţi, unde banca aus- nefacere ......................... * 6,600 „ - deosibesc: tipuri de pescari şi vânători, de radele sorelui fac să asude tare cox -
tro-ungară are filiale, lombardul sănătos ai 4. Fondului de pensiuni păstori şi agronomi, de manufactură şi co- pul, ceea-ce la unele morburi este cel mai
altor bănci nu pote prospera. al funcţionarilor . . „ 6,491 or. 32. mercifi şi, ca cea mai înaltă treptă de des­ eficace mijloc de îndreptare.
Acestea premise, să urmeze tabloul 5. Fondului special de voltare, numesc pe cea industrială, adecă
comparativ al operaţiunilor principale. reservă........................... „ 10,000 „ - trepta, pe care se află poporele industriale llectificare. In numărul trecut de
Depunerile: Starea cu 31 Decemvre 6. Supradividendă acţio­ din Europa şi Uniunea Nord-americană; Duminecă, pe pag. 1, colona 3, s’au schim­
1898: 8,506 depuneri în suma de florini narilor ........................... „ 54,000 „ - bat rândurile la paginat. Cele dintâiă 9
5.425,478 cr. 99, cu fl. 77,076 cr. 29 mai fl. 95,038 cr. 16 b) din punct de vedere al circulaţiunei: rânduri au să vină tocmai jos în acâstă
puţin, decât în anul precedent. Primită acâstă propunere, dividendă Economiă naturală, epoca circulaţiunei prin colonă.
2
Escomptul de cambii: Starea portofo­ anului 1898 va fi de fl. 14 de acţie, şi se mijlocirea banilor şi epoca creditului ).
liului cu finea anului 1898 de 21,294 cambii pote ridica imediat după adunarea generală
în valore de fl. 3.581,752 cr. 89, faţă de Fondul special de reservă se va urca II. W a i t e r a t i s s * ă .
anul precedent mai puţin cu fl. 117,038 la cifra de fl. 74.800 „ 51 cr. Seiinţa economiei naţionale (sociale). In Tipografia diecesană din Gherla
cr. 03.
Fondul de pensiuni al funcţionarilor 1. Problema sciinţei peste tot este, să (8zamos-Ujvar) au apărut următârele cărţi
Credit personal ţărănesc: Au rămas cu la fl. 137.904 „ 86 or. descopere adevărul, să esplice fenomenele „Învăţătura creştinăscă, său Catechis-
31 Decemvre 1898: 11,705 obligaţiuni în Terminând, vă presentăm raţiociniul cu mul mare pentru tinerimea greco-cat.“
sumă de fl. 870,166 cr. 60, cu fl. 210,186 t6te conturile sale, rugându-vă, ca după-ce din lumea, ce ne înconjoră şi să scruteze Ediţiunea III. (1898). Cu binecuvântax-ea
cr. 75 mai mult decât în anul precedent. veţi fi ascultat şi raportul comitetului de su­ legile esistenţei, succesiunii şi desvoltării episcopului de odinioră al Gherlei, loan
împrumuturi hipotecare: Au rămas în praveghere, să binevoiţi: lor. Intru cât seiinţa se mărginesce la atâta, Alexi. Noua ediţiune a apărut cu îmbună­
31 Decemvre 1898: 3198 oblig. în suma 1. a lua spre sciro acest raport, a a- ea este teoretică, fiind-că nu prescrie o tăţiri şi e tipărită cu ortografia cu semne.
fl. 2.386,744 cr. 10, o crescere de florenl proba bilanţul încheiat cu 31 Decemvre anumită procedură pentru ajungerea vre-unui Conţine 2 4 pag, format 8°, o legată solid
C
157,223 cr. 39 faţă de anul precedent. 1898 şi a da direcţiunii şi comitetului de scop practic, ci arată numai, ce este şi şi costă numai 80 cr. esemplarul (cu posta
Credite cambiale cu acoperire hipotecară: supraveghoare absolutoriu pentru gestiunea cum este, ce a fost şi ce a devenit, er nu 90 cr.)
Starea lor cu 31 Decemvre 1898: 641 îm­ lor pe anul espirat; Preotul ca ministru al sacra­
prumuturi în sumă de fl. 794,975 cr. 95, 2. a primi propunerea nostră relativ la ce trebue să facem, pentru-ca să putem do­ mentului penitenţei*, tractat teoretic-
faţă de anul precedent o crescere de fior. distribuirea profitului net; bândi un resultat anumit. Decă seiinţa se practic. prelucrat de Arghirobarbu, cu per­
.94,185 cr. 30. ocupă şi cu aşa ceva, va să dică, nu nu­
3. a distribui suma destinată spre sco­ misiunea superiorilor. Pseudonimul Arghi­
Credit dc cont curent: Ou finea anului puri culturale şi de binefacere ; mai cu a sci, ci şi cu a face, cu a pută, robarbu e cunoscut în literatura nostră ca
1898: fl. 528,218 cr. 45 mai mult cu fl. 4. a fixa preţul marcelor de presenţă ea încetă de-a fi numai teoretică, devine autorul multor scrieri de valoi’e, mai ales
147,643 cr. 34, faţă de anul precedent. bisericesc!, între caii este a se număra şi
pe anul curent ; şi practică, devine, cum se dice, şi o măies­
Împrumuturi pe efecte publice (lombard): 5. a alege 2 membrii în consiliul de tria, o artă, fiind-că acâsta se ocupă cu scrierea de faţă, care cuprinde un studiu
La finea anului 1898: 175 împrumuturi de direcţiune. aprofundat şi denotă o bogată erudiţiune
fl. 78,790 cr. 03, faţă de anul precedent aceea: cum se pote face şi cum trebue să teologică din pax'tea autorului. Preţul
mai puţin cu fl. 29,770 cr. 03. Din^şedinţa directiunei, ţinută la 4 Mar fiă ceva, ca să corăspundâ unui scop anu­ unui esemplar (207 pag. format mare 8°) e
Scrisuri fonciare cu 5%: Cu 31 De­ tie 1899 mit, ca să placă, să fiă de folos etc. 1 fl. (plus 10 cr. porto.)
cemvre 1898: în circulaţiune fl. 2.298,250. Iosif St. Şuluţiu m p., Cosma m p., In lumea, ce ne înconjoră, sunt fe- „Preotul din Noieni*, naraţiune
O orescere fie fl. 123.250 faţă de anul pre­ preşedinte director esecutiv. liurite lucruri, felurite fenomene, şi fiă-care istorică din veacul nostru, scrisă de Arghi­
cedent. robarbu. Acâstă iuteresantă naraţiune pri-
dintre ele, fiă cu viaţă, seu fără viaţă, îşi
Mişcarea casei: are proprietăţile sale şi legile sale, dixpă vesce evenimente din 1848—49. Preţul IO
C © n v © c a a* e. cr. (plus 2 cr. porto.)
Intrate la centrală . fl. 14.647,582 79 or.' cari se xiasce, esistă şi se petrece în felul
„ „ sucursală . fl. 4 833,750 01 „ Despărţământul XIV (Cluşifi) al „Aso- său deosebit. Der ele axx şi însuşiri, seu „Amicul bun*, colecţiune de lecturi
solidătore de csracter în direcţiune x’eli-
Eşite, la centrală . fl. 14.658,810 46 cr. ciaţiunei pentru literatura română şi cul­ note comune, sâxnănă mai mxxlt seu mai
„ „ sucursală . fl. 4.832.459 88 „ tura poporului român , în înţelesul §-lui puţin uxiele cxx altele, şi din acest pxxnct giosă morală (Doctorul sufletesc şi sfaturile
u
lui pentru cei co sunt aprope de timpul
suma intratelor . . fl. 19.481,332 80 cr. 41 din statute şi cu provocare la scripta de vedere se pot clasifica, se pot deosebi scâpărei din închisore) tradusă de actualul
suma eşitelor . . . fl. 19.491,270 34 „ Comitetului central de dto 3 Noemvre 1898 în mai multe sfere diferite una de alta, preposit capitular loan Papiu, pe timpixl
Total . . fl. 38.972,603 14 cr. Nr. 610, va ţinâ în 27 Martie st. n. 1899, după cari apoi, pexxtru uşurarea lucrxxlui, când funoţxona ca spiritual la institutul
Revirementul în giro-conto al băncei în localitatea casinei române din Cluşiă, la coreoţional din Gherla. Preţul 10 cr. (plus
austro-ungare a fost în anul espirat de fl. 10 ore a. m. o adunare cercuală estra-orăi- *) Lewis II. Moi’gan, Anciene So­ 2 cr. porto.!
6.780,102 cr. 26, âr revirementul prima- ci ety etc., vecii I. Engel der Urspx'uxxg der Vicia, seu Biserica din Carta-
notei a fost de fl. 11.848,041 cr. 20. nară la care sunt rugaţi a participa toţi Fămilie des Privateigenthumes u. des Sta­ (jine, naraţiune istorică, tradusă din ita-
membrii fundatori, pe viâţă, ordinari şi
Din bilanţul general al anului 1898 tes. Ed. II Stixttgart 1886 p. 63 şi xn—d. lienesce de Dr. Iuliu Dragoş, preot şi pro­
fesor. Se vinde cu preţul redus dela 1 fl.
resultă, că : onorari ai Asociaţiunei, cu domiciliul pe 2 ) Schonbex’g Gustav, Politische Oeko-
Suma activelor institutului este cu fl. teritoriul despărţământului. nomie, Tubingen 1885 Tom. I p. 62 şi xn. d. cr. cr. la 70 cr. (plus 5 or. porto.)
288.849 cr. 59, er suma venitului 'brut cu Programa ordinei de di, ce va consta A, 'Wagner op. c. 356 şi m. d.