Page 33 - 1899-03
P. 33
REDACŢ1UNEA,
,cazeta“ na liman dl.
AMnistraţmea şi Tipografia.
3BAŞQV, piaţa mare Nr. 30. ADoiamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fl., pe şăse luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
IKSERATE se primesc la AD- Pe nn an 40 franof, pe şăse
■IKISTRAŢIUME în Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
următdrolo Birouri do anunoliirl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumără la tbte ofi-
Bax. Augsnfeld A Emerlch Lesner. ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. afară şi la d-nii coleotori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. AConamentul pentru Braşov
In Budapesta : A.V.Boldber-
şer, Eksteln Bornot. In Ham- Admmistra(iunea, Piaţa mare
burg: Harolyl A Llobmann. Târgul Inului Nr. 30, etagic
I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu -A. InT TJ Xj LSI II.
blicare. — Publicări mai dese 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoial^,. v. a. său. 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele căt şi inserţiunile
aeriă 10 or t său 30 bani. 1 ' sunt a se plăti înainte.
Nr. 54, Braşov, Miercuri 10 (22) Martie. 1899.
Estinderea dreptului electoral. putem satisface cerinţelor de as dâr că nu se va Ieri mult timp do-a tării ? Fără de a vorbi în cifre, putem
tăcjî. se ocupa de cestiune. spune, şi târnă ne e, că nu ne înşelăm,
Când cu tratările dintre guvern Firesce, că Hollo şi-a dat si Asupra acestei discusiunî, im când spunem, că vor fi forte mulţi.
şi oposiţia maghiară pentru incheîa- linţa să risipescă grijile şi temerile portante, vom reveni pe larg- Deo Ajunge astfel clerul nostru slugă la
rea vestitului compromis, acăsta din conaţionalilor săi, că ar fi periculos camdată o semnalăm ca an semn
doi stăpâni, şi fiind-că nimenea nu Dota
urmă a" Tost ridicat, precum seim, pentru caracterul naţional maghiar caracteristic al situaţiunci. servi la doi sloja au., .u u amu a se alipi
între multe altele şi postulatul, ca al statului, decă s’ar împărtăşi mai de acela, care îl susţine.
dreptul electoral se se estindă, er mulţi cetăţeni de favorurile consti- ( el mai ameninţător pericul. Ajunge astfel organisaţiunea nostră
censul se se reducă şi se se unifice. ţiei. Par’că, cjise el, statul naţional bisericâscă o ilusie, hotărîrile oonsistorelor
Mişcarea acâsta în favorul dreptului maghiar s’ar întemeia numai pe vio „ Unirea“ din B'aşiu publică în litere morte, biserica însă-şl un apendice
electoral a fost iniţiată de membrii lenţa unei minorităţi aristocrate! fruntea numărului său dela 18 Mar al statului omnipotent.
fracţiunei lui Ugron şi deputatul Po- A vorbit Hollo şi de cestiunea tie un articul, îr care arată asupra Evident, că dintre cele trei pericole,
lonyi a lansat mai întâiu cestiunea naţionalităţilor, cjicend, că ea nu periculelor, ce ameninţă din trei ce ne ameninţă, acesta este cel mai amenin
în conferenţele comune ale partide p6te împiedeca estinderea dreptului părţi autono-nia bisericei române ţător. Celorlalte două li-se pâte pune o re-
lor oposiţionale. Ea a format unul electoral — aducând ca argument unite. Vorbind în special despre sistenţă mai impunătore în cadrele organi-
din obiectele tratărilor amintite. Szell, două momente; întâiu, că în cercu cel mai mare pericul, care consistă saţiunii nostre bisericescl, dâr aoesta des
care ca om de încredere al monar- rile, unde naţionalităţile sunt pre- în subvenţionarea preoţimei române consideră chiar organisaţiunea bisericâscă,
chului a condus tratările, a răspuns cumpănităre alegătorii lor şi astăcjî unite, şi care este cel mai ame fără care nu mai este luptă, nu mai sunt
ce
însă oposiţiei, că cestiunea lărgirei sunt în majoritate; al doilea; că va ninţător, „Unirea“ cji următorele: conducători, nici unitate de acţiune, ci fiă-
dreptului electoral, avend multe la fi cu mult mai bine, decă deputa Atacul acesta nu e intentat în mod oare e călănzesce de propriul Jntero'- -
d
turi şi resolvarea ei fiind dificilă, el ţii naţionalităţilor vor lua parte în direot celor ce stau în fruntea bisericii, ci p^nal. T ..
Şj _oentuâm necesitatea uni
nu este în posiţiă să-şî preciseze parlament, decât ca să agiteze îna- ignorând în mod cu totul nedemn organ"
n
punctul de vedere, să se lase deci fară de el. saţiunea nostră bisericescă, statul îşi tăţii *°ţi uue î celelalte caşuri, cu atât
la o parte discuţia ei şi încurend Ambele aceste argumente au dreptul de a-şl câştiga ingerinţa nemijlo jp^.1 mult trebue să o accentuăm în acest
din urmă cas, care tinde de-a dreptul la
densul se va pronunţa cu ocasiunea întîmpinat reprobări din partea ma cite prin împărţirea de ajut»‘' « Trebue ^
e
desbaterei budgetare. jorităţii, ceea ce a făcut pe vorbitor recunosoem, că atacul acesta este -* 6stu l esterminarea bisericei nostre naţionale.
Acuma un alt membru al frac să esclame, că decă li-se pare, că de preougetat, şi sS ne dăm 1U " Şi dâcă în faţa unui pericul atât de
ţiunei Ugron, deputatul Hollo, a ve săritura ar fi prea cutezată, cei dela grozitorul efeot distructiv, - e ar produce. mare, ne vom divisa noi de noi, fără a
nit în şedinţa de erî a camerei şi, putere să caute cel puţin a crea o | Starea miseră a preot'" 11 u ^stre e uu ade avâ o normă de acţiune comună şi soli
dară, procesul de descompunere va începe
cu ocasiunea desbaterei budgetului punte de trecere din stările triste văr pe oât de P e dtâfc re&1, ^
a-şl validita efectele fatale.
ministeriului de interne, a reamintit de astăcjî. ameliorare - aoestei sfcărI ar fi uu numai
1
1
ministrului - preşedinte promisiunea Ministrul-preşedinte Szell a răs bijjev'-* ^) ^âr Ş necesară, ca să nu cjicem
dată, cerend să se declare în cestiu puns imediat, arătând în felul său aosolut necesară. Şi statul în tendenţa lui „Nimicirea Maramureşului".
nea estinderei dreptului electoral. urban, că, deşi ţine sâmă de dorinţa de omnipotenţă, a aflat fârte bun prilej de
Deputatul Hollo a pledat şi de rân oposiţiei, totuşi nu pote îâce încă a şl oferi cei trei cjecl de arginţi, cu cari Intr’un articol întitulat: „Cum se ni-
dul acesta pentru principiile, de cari declaraţiunl. A vorbit eni multă pre- să ne cumpere independenţa clerului nos micesce Maramureşul*, foia catolică maghiară
u
a fost condusă oposiţia, când între cauţiuue, accentuând de repeţite-orî tru miser. De sigur, nu dragostea faţă de v Alkolmdtiy dela 19 Martie n. se ocupă
condiţiunile compromisului a înşirat îndeosebi „împrejurările date“, cari cler, nici dragostea faţă de biserica n6s- de sortea poporaţiunei acestui comitat bân
şi pretensiunea privitore la lărgirea fac, ca fiă-oare Maghiar să fie cu tră l’a îndemnat la aoest pas. E o ocasie tuit de cămătarii jidovi.
dreptului electoral şi la reducerea mare băgare de sâmă în acâstă ces- binevenită de a-se amesteca în viaţa nos Arată, cum în comuna Apşa de sus,
şi egalisarea censului. A arătat, cât tiune, care — e atât de delicată, tră intimă bisericescă, şi acâsta nu în mod care are 2242 locuitori români, jidanul Hof-
de mult a rămas îndărăt Ungaria în încât cel mai mic pas greşit ar pute cinstit, oi cercând a rumpe în două clerul, man Jankel a ocupat aprâpe întreg hota
privinţa acâsta faţă cu alte state şi să aibă consecenţe fatale, ale că momindu-1, ca în schimbul unui favor ma rul prin cămătării, măcarcă înainte cu câţi
că aici numai o mică minoritate se ror urmări nu s’ar mai pute apoi în terial să-şi calce eonsciinţa în piciore, şi va ani, când s’a năpustit asupra aoelei co
bucură ac}î de dreptul electoral, pe drepta. să închidă ochii în faţa insultei, ce se co mune, nu avea absolut nici o avere. Jida
când massele mari ale poporaţiunei Szell a promis, că va studia mite faţă de biserica-mamă. nul împrumuta ţăranilor români bani cu
sunt despoiate de el. Trebue neapă cestiunea din tote punctele de ve Şi dâcă mâne poimâne, ue-am po carnete mari, fără a-i provoca să plătâscă,
rat să facem cevaşî, cji se e l> ca dere şi la timpul său se va pronunţa meni, că statul fixând subvenţionarea oie p&nă când la urmă ţăranii s’au pomenit, că
corăspundem spiritului timpului; să mai pe larg asupra ei. Hollo a luat rului nostru, ar oere îu schimb, ca acesta moşiile nu mai sunt ale lor.
nu aşteptăm pănă când o ast-fel de la cunoscinţă răspunsul numai tăl- să se adreseze direot la el, cu desconside Peste 300 de ţdrani români vor fi scoşi
reformă se va impune cu forţa, ci măcindu 1 aşa, că astăcjî încă minis- rarea superiorităţilor bisericescl mai înalte, în cur6nd din case şi din moşii, venejendu-
să luăm de cu vreme măsuri, ca să trul-preşedinte nu vrâ să se declare, să ne dăm sâma, ore câţi ar urma invi li-86 cu toba tot ce au.
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. ar vrâ să-şi imprimeze adânc în memorie reri, îu norociri şi nenorociri, ei au trăit povestit despre ea şi trecutul ei, numai
acâsta faţă slăbită şi storsă de bolă, pe ale vecinie împreună, mamă şi fiu nu s’au des despre Pietro şi viitorul sâu. Mai tânjiu,
cărei trăsături se aşâclâ chipul nemişcat al părţit pe-o clipă măcar. Pănă la vârsta de când copilul deveni mai mare, ’i dm°-
morţii. El scie, că mama lui va muri. Insă cjece ani ea l’a culcat în patul ei, şi el îşi une-orl:
Taina.
în ochii săi uscaţi nu se ivesc lacrimi, nici pleca capul pe sînu-i iubitor. Mai târejiu — Spune-mi cev
După M. Sercio. plânsul uu-i sguduie pieptul slăbit de pri- erau împreună în aceeaşi odaie, âr şi mai dragă.
Era o cli căldurosă de August. In veghiere: era ameţit. Trăia in acâsta odaie târejiu el în odaia laterală şi cu uşa deschisă, — Nu, de ce
ortaie a9r năduşitor. Diminâţa muscele mari ca împietrit, umbla în sus şi în jos în ne- ca să potă vorbi unul cu altul. Mama lui ea scurt, şi fără di
bîzăiau trist şi monoton, aşeejându-se acum scire, da boluavei doctorii şi beutură, îi l’a scăpat de t6te bolele din copilărie, i a aşe4a pe faţă.
pe zaharniţă, |acum pe paharul cu limo tocmia pernele sub cap, îi ajuta când vrâ dat viaţă prin vocea ei dulce şi prin far
nada, ori pe sticla cu sirop de smeură. să se ridice. Oa un lunatec şi ou ochii mecul privirilor, suflet i-a dat prin sufla Astfel de n
bundă ; mamă ’i e
Ele supărau necontenit pe bolnava, care mari căscaţi umbla prin casă, împlinind cu rea ei. Prin ploi şi furtuni l’a condus la
mamă trupul, mar
zăcea în pat, şi care durmea în adânca-i delicateţă de femeiă funcţia durerosă, ce şcâlă şi l'a recondus de acolo acasă. Aiol
ameţâlă — prevestitorea morţii. In zadar fi- şi-o luâ asupră-şl din cea mai desăvârşită învâţau împreună, şi mama îşi sfărma min ţiune, în gingăşia
iul bolnavei le alunga o’un eventaliu, căci iubire fiâscă. Pietro nu se cutremura, nu tea, ca şi el, ou problemele matematice. ei adâncă. Fiiul st
ele mereu se reîntorceau aşeejându-se pe murmura şi îşi impunea desăvârşită resig- Pietro era uşuratic şi pururea distras; căci mama îl născ
buzele umede întredeschise, prin care res naţiune; mimai când audia tuşea înecătore, mama lui îl certa, apoi plângea, şi fiiul ei ei. Intre mamă şi ,
pirul eşia greu şi horcăitor. faţa i-se făcea palidă şi şl întoroea capul plângea împreună ou ea. împreună mer tate. Unul le era sui.
Piua trecu şi sâra ferestrile nu mai într’o parte. Pe când mama lui zăcea în geau la plimbare, — Pietro, drăguţ şi ele unii pe alţii, gândurile .
puteau fi deschise, aer nu mai întră în somn ameţitor, de oare Pietro avu tot- gant îmbrăcat cu vestminte cusute de mama împrumutat în sufletele i
casă. Era un năduf ameţitor în odaie. Pie- dâuna mai mare respect, decât de trezvie, lui, care zimbea fericită privindu-1. Serile Pietro stă încă la picu
tro şedea priveghind lângă mama lui. Li el eădu pe gânduri grele. de vâra le petreceau în conversaţii lungi. pul plecat pe genunchii bolm
niştea diu casă nu era conturbată, decât Ca mamă era muribunda! Mama tu Mama îi spunea lui Pietro înoet şi cu în netecjesce fin şi cu iubire pârl
de gâmătul tîmpit al muribundei. turor mamelor, ea era iubirea de mamă în credere tot ce i frumos şi tot ce-i urît în ii şoptesce adevărurile vieţi
Pietro priveghia ţîntiudu-şl nemişcat trupată pănă la nebunie. Dela nascere şi viaţă. Fiiul ei o asculta, şi uicl-odată nu însă este acum bărbat, a (
privirea spre faţa mamei sale, ca şi când pănă în acest moment, în bucurii şi du da vr’un răspuns. Ea însă nici odată nu i-a spre-ejece ani, e puteri
