Page 34 - 1899-03

agma 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 54.—1899.

După ce foia ungurâscă spune, că fie respectat în acâsta armată; în delega- ministrative. După-ce vorbeso deputaţii cându-şl nevasta şi copiii pe tren, i-a es-
asemeni caşuri sunt de t6te Zilele în Mara­ ţiunl va întră; pentru honvedime cere tu­ Kipper, Dr. Smal-Stocki şi Dr. A. Skedl, pedat acasă. El însă fiind-că era pedepsit
mureş, unde Jidanii cămătari şi fără inimă nuri; cere teritor vamal autonom, bancă s’a dat cuvântul deputatului cu 4 Zile de temniţă, s’a anunţat la jude­
duc la percjare poporul, fără ca cineva naţională maghiară şi regularea valutei au­ Dr. I. cav. de Flondor. D-sa dise, că cătoria din Mociu, spre a-şl face pedepsa.
să cuteze a pune stavilă acestor devasta- rului. Pe basa acesta va încheia alianţă cu are mandat de-a precisa în cameră punctul Dâr într’aceea s’a observat, că voesce să
ţiunî, — face la adresa fruntaşilor români deputaţii orl-cărei partide din dietă, fără de vedere al partidului naţional român fugă şi, punând mâna pe el, de vre-o patru
se
din Maramureş următorele observări sem deosebire. Iu fine Zi ! că poporul nu­ faţă cu resoluţiunile presentate în obiectul săptămâni se află arestat în Mociu. II chi-
nifieative: mai aşa pote fi fericit, dâcă e reli­ de sub desbatere. Nu vrâ să detragă din nuesc în tot chipul să şl aducă familia în­
„Mărturisim — dice „Alkotmâny" — gios. — A bătut la ochi, că în loc de nu­ valorea elaboratorului, ce l’a presentat re­ dărăt, dâr nu voesce nici să plătâscă pen­
r
„că nu ne putem esplica indiferentismul fără mirea: „partida independentă şi'’ela 1848", ferentul, dâ află în el goluri, cari trebue tru cei patru ani, cât a folosit moşia, nici
pârechiâ al inteligenţei patriotice, române din el s’a folosit în vorbirea sa num» de nu­ umplute, şi partidul naţional român ia în să se mai întorcă la moşiă. S’a sătu­
Maramureş, care privesce cu manile în sîn mirea: „partida dela 48“, vrând prin acâsta privinţa acâsta angajamentul iniţiativei. D-l rat bietul om de colonisare şi nici de nu­
la acâstă devastaţiune — propter metum Ju- să marcheze deosebirea lui de partidele Flondor salută însă cu bucurie resoluţiunea me nu vrâ să-i audă. Peste tot, trâba cu
daeorum. Dâcă în Ardeal şi alte părţi au cari stau pe basa dela 67, precum şi de propusă de consilierul Langenhan, în care colonisările în Câmpiă merge rău. Ce-i
soiut înfiinţa institute de credit şi asocia- vechia partidă independentă. Prin acâsta se afirmă punctul de vedere al egalei în drept, au mai venit la Şermaş 12 Secui co­
ţiunl, pentru-oa să scape pe popor din ju­ — se «Jice — a voit să mulcomâscă, ro- dreptăţirl şi al independenţei Bucovinei şi lonişti şi se mai aştâptă vre-o patru fa­
gul Jidanilor, pentru ce tocmai în Maramu­ giHe, pe Austriac!, cari nu pot suferi nu­ în privinţa ecoDomică faţă de celelalte pro­ milii săcuescl dela Chiueşd, dâr pentru
14
reş nu fac nimic, unde e mai mare necesi­ mirea de „partidă a independenţei . vincii ale Cisleitaniei. In fine oratorul com­ aceea vre o sută de case sunt încă tot gâle.
tatea ? Nu-i dore inima faţă cu acel cinstit, bătu tote celelalte resoluţiunî. Guvernul nici cu bani nu pote pune pe
dâr înapoiat popor, pe care acum individ! Constatăm, că şi de rândul acesta, conaţionalii săi în serviciul politicei sale
■ Ini Jăger, David şi Hofman Janke Din Bucovina. membrii partidului naţional român din Bu­ de maghiarisare prin colonisărl. — X“.
li fac să rămână ţâră case f (Dieta).
covina şi-au făcut datoria, apărând prin
„Pentru mântuirea poporului din Ma In şedinţa de Joi a dietei din Ger unul seu altul din ei, punctul de vedere Atentat în contra unui episcop.
ramureş s’ar pute face forte mult, dâr dâcă nâuţl, a fost o inwesantă desbatere în ces- românesc şi interesele bine pricepute ale Episcopul Panaret din Crusevo, era să fie
aceia nu fac nimic, cari trăesc în mijlocul lui, tiuuea economică ţârii, a cărei basâ a
elementului român autochton. victima unei agresiuni a Greoilor, cari au
cum putem aştepta să facă guvernul, care format’o raportul ooifisiunei administrative. vrut să-l sugrume în biserică, chiar pe când
însu-şl îşi primesce iuformaţiunile dela Ji­ Acest iaport cuprinde şi un fel de program slugea. Motivul e, că a determinat pe pă­
u
dani si dela debitorii Jidanilor? al guvernului în cestii^ea economică, şi rinţii unor copii, ea să trimâtă pe eOpiil
* presidentul ţării br de Bourguignon l’a 7 lor în şcola românâscâ şi în cea serbesoă
Rău, forte rău trebue să stea lucru­ şi apărat deja la început, declarând între — 9 (2L) Martie. de acolo.
rile în Maramureş, dâcă un diar unguresc, altele, că va face tot posibilul, de a realisa Pentru masa studenţilor români „Evger, Berger, Scbossberg-er". In
acest program.
ca „Alkotmâny", se simte dator în numele din loc am mai primit din partea d-lui Br. „literatura" maghiară esistă o poesiă, care
umanităţii şi al creştinătăţi să dea alarmă, La discuţiune au luat parte mai mulţi Maxmilian Popovicî, chimist şi inspector la se începe cu aceste trei nume. Poesia da-
Că Maramureşul e în pericul de»a fi nimi- oratori ai partidelor din dietă.- Printre dis­ regia monopolurilor Statului în Buourescî, teză din timpuri mai vechi, când Ungurii
'' .de cămătarii jidovi. De astă-daw. frun- cursuri remarcăm pe acela al deputatului ro­ suma de Led 20, pe oarl i-atn şi înaintat erau încă t&rî şi mari faţă cu Jidanii. De
, nostru din acel comitat ar mân Tudor cav. de Flondor, care ca econom d-lui director Oniţiu pentru a i adauge la
pute să-şi ia la „ . , , vre-o două-Zeci de ani încoce însă cânta­
’^sta apostrofare a torni practic a descris în liniamente generale si- fondul mesei studenţilor. Sinceră mulţu­
unguresc!, care nu ne îndoia, ri& în oagul ^'-aţia economică precară a Bucovinei şi a mită generosului dăruitor! rea acestei poesii este strict oprită, deore-
de faţă emană dintr’o sinceră eompwi i ce ea e supărătore pentru Jidani. „Valahii",
m re arătat cum Bucovina a ajuns în prâjma
faţă cu victimele nesăţioşilor şi neomeno. unui cataa; conomic. Societatea geografică română. Du­ Sârbii, Germanii, etc. pot să fiă batjocu-
sme
şilor cămătari. * minecă sâra s’a ţinut o şedinţă publică, în riţi ori cât, de Jidani însă să nu se atingă
Are dreptate foia creştină uugurescâ, următorea şedinţă de Vineri 17 Mar­ care d-l G. Ionescu- Gion şi-a desvoltat eon- nimeni, căci ei sunt aZl representanţii „pa­
că decă nu vor sări înşi şi Românii lumi­ tie de o *->osebită importanţă a fost pro­ ferenţa sa, precum şi d-nii ingineri Bretea triotismului" în Ungaria. S’a aflat însă cu
c
naţi şi cu dare de mână în apărarea po­ punerea d-lui T>r. G. Popovicî şi soţii în şi Novian, cari au însoţit conferenţele lor tote acestea un preot evangelic, care cu
porului ameninţat din Marmaţia, cine să-i privinţa schimbări legei 6]ectorale _ gtă de proecţiunî electrice. Şedinţa a fost pre- ocasiunea alegerilor de deputaţi dietall din
vină în ajutor? Cetâscă dâr cu băgare de acâstă propunere: sidată de M. S. Regele. Au asistat: A. S. 1896 şl a permis, nu să cânte, ci numai să
R. principele Ferdinand, d-l D. A. Sturdza, fluere acest cânteo antisemit. Atâta a fost
semă fruntaşii poporului nostru din Mara­ Legea electorală dietalâ, ..
0 în vig6rP
mureş cele de mai sus, căci le vor servi e lacunară relativ la disposiţiunile, pri­ d-l de Fonton şi un număros ales public. de-ajuns pentru-ca Jidanii se-1 încurce în-
vesc procedura eleotorală, şi insuficienta^ j.. tr’un proces, care a durat până în Zilele
ca dojană mai mult chiar, decât decă acele a Alte treceri dela catolicism la or
a representa massele largi ale populaţiunei, acestea, când amintitul preot evangelic, CU
rânduri li-s’ar fi adresat din partea româ- âr mai ales înconformă cu lărgirea impor­ todoxism. „Alkotmâny" aduce soirea, că
nâsoă. tantă a dreptului electoral, săvârşită prin esemplul de Bunevaţii din Santova va numele Kovacsy Kalman din Rakospalota,
legea din 14 Iunie 1896 F. L. I. Nr. 169 fi urmat şi de js,lţi BunevaţI din comitatul a fost osîndit din partea tribunalului din
44
în favorul alegerilor pentru parlamentul din BacitL Cam 200 locuitori bunevaţl din co­ Vaţ la 50 fl. amendă. „Alkotmâny înso-
Programul lui Ugron. Duminecă Viena. ţesoe acâstă scire cu următorea esclamare :
s'a presentat Gabriel Ugron în Şimleul- Drept aceea presentă subserişii urmă­ muna Beregh încă se pregătesc a trece dela „Las’ să scie Kovacsy, că preţul poesiei
Silvaniei, ca sâ-şl ţină acolo vorbirea-pro torea propuuere: catolicism la ortodoxism. .Asemenea miş­ fluerate de el, în care poesiă vin nume
care se observă în comunele Szonta, Vajszka,
gram, în prâjma alegerii sale de deputat, înalta dietă binevoâscă a decide: germane ca Erger, Berger, Schossberger,
Plavna şi Bogyan. — Fructele şovinismului
căci — pe cum seim — el a primit candi­ Comitetul ţării primesce mandatul de este 50 fi., când un nume ca „Uunyadi ,
44
maghiarisător!
datura acestui oere electoral, rămas vacant a revisui legea electorală dietală a Bucovinei „Rakoczi etc. costă nume 50 cr.!“
44
după retragerea lui Banffy. Din cele ce şi de a elabora la sesiunea viitore un pro Coloniştii dela Şermaş. Fiascul po­
iect de lege prin care Furt de timbre. Sâmbăta trecută a
le-a dis Ugron remarcăm următorele: a liticei de maghiarisare prin colonisărl îl
1. se lărgesc cautele pentru a înlătura fost arestat în Budapeşta fostul deputat
accentuat introducerea votului universal la caracterisâză şi următorea soire, ce ni se
14
ori ce înfluinţare ilicită a alegerilor . dietal Coloman Ssecsâdy, oare de present
alegerile dietale; bărbaţii dela guvern să comunică cu privire la coloniştii unguri
Cernăuţi, 16 Martie n. 1899. este funcţionar în ministeriul de finanţe la
informeze şi convingă corona, că naţia dela Şermaş, pe Câmpiă : „Colonul Nyu-
Dr. lancu Flondor, Dr. George Popo­ despărţământul ppntru controlarea timbre­
maghiară este cea mai puternică fortărâţă vicî, G. bar. Vasilco, Teodor Flondor, Gri lasi Sandor , dice corespondentul „a fo-
44
a dinastiei; cere curte maghiară deosebită, gorcea, bar. Mu stat za, Dr Ţurcari, Onciul, | losit moşia, ce i-s’a dat, timp de 4 ani lor. S’a descoperit despre el, că făcuse
capul statului să petrâeă mai mult în Un Dr. Volcinschi. fără a fi plătit nimic din amortisaţii. In „gşeft" cu timbre, făcând pe calea acâsta
garia; cere introducerea limbei maghiare După acâsta s’a trecut la continuarea cele din urmă vecîend, că-1 silesc să plă- hoţii in sumă de 60,000 fl. In afacerea
acâsta sunt implicaţi şi alţi „cavaleri", cari
in armata comună ; stindardul naţional să desbaterei asupra raportului comisiunei ad- tâscă, şl-a vândut tot ce a avut şi, încăr-
încă au fost arestaţi. Cercetarea curge încă.
Un cafegiu cu numele Fay a dispărut dim­
preună cu femeia lui. Secsody făcea „gşef-
a’ânc şi liuiştit observator al omenilor şi — Mamă, vorbesce cu mine, spu- Luminarea ardea cu flacără fină, afară tul" aşa, că colele de timbre destinate
lucrurilor. ne-mi.... sgomot, înăuntru spiritul morţii. spre nimicire pentru vr’un defect ore-care,
Trăia încă. Pietro îi apucă mânile — De ce ai stîns luminarea? el le reţinea întregi şi timbrele bune le
şi începu să-i vorbâscă încet, ca la copii; — Dumnezeule, nu mai vede lumea; vindea cu preţ redus.
apropia, iubirea ma- ’i spunea cât o iubesce, cât o adoră. Ea ea more.
0 or ţii mari, adânci asculta, şi ascultându-1 părea, că glasul Aiu­ El se pleca apoi în genunchi lângă Mosaic antic. In Sparta s’a desgro-
pat un mosaic antic de şâse metri pătraţi.
lui său o deştâptâ la nouă viaţă ; respirul pat şi, cufundat în marea sa durere, turbu­
El conţine la mijlocul lui imaginea pala­
şoptea mereu fiiul, îi deveni mai uşor, mâna nu-i mai ardea rat de liniştea din juru-i, ţipând, plângând,
tului regelui Lykomedes din Skyros, care
m repetiţie a aces- aşa tare şi de pe frunte sudorile reci i-au şi smulgându-şl părul, isbucni din el în­
dă o ideiă de spleudorea palatelor regilor
itând s’o părăsâscă dispărut. Dâr când diD gura fiiului său eşia trebarea, care nicl-odată nu cuteza a-o grecesc!.
c alătura şi mai inconscient întrebarea „spune-mî mamă", face:
ivia la el încre- oând din tote ce vorbia el schinteia dorul — O, mamă dragă! Spune-mi. Spu- Un liotei pustiit prin foc. Dumi­
sta s’a cumulat în- după o taină, lui necunoscută, ea îşi întorcea ne-ml, dulce şi iubită mamă. Numai pe necă a isbucnit incendiu într’uuul din cele
nă. capul, îşi închidea ochii, par’ că ar fi cău­ tine te voiă iubi, spune-mî! Spune-mi-o din mai mari hotele din New-York. Era ho­
t
tat un loc, unde să moră în pace. telul Windsor' , cu 600 odăi, cari din ne­
iarnă ? compătimire, din bunătate, din ori şi ce, v
1 : ! norocire tote erau ocupate. Focul a isbuc-
Peee dile a durat acâstă luptă tăcută dâr spune-mî numele tatălui meu!
nicl tocmai în momentul, când Irlandesii
mngl, grozave, pause, şi grozavă între mamă, care din iubire nu Mama, în care mai licăria ultima schin- din New-York serbau Z’ patronei lor.
ua
vrâ să mâră, şi între fiiu, care tot din iu­ teiă a vieţii, îşi fixa ochii însticlaţl pe fiul
-I Ospeţii din hotel erau curioşi să vadă cor-
bire n’o lăsa să fie prada morţii. seu, şi-şi deschise gura, ca să respire.
^eva, mamă. tejul, care mergea pe stradă; toţi ocupau
semn, că nu scie ce dice, îşi Puternică şi sălbatecă stă între ei o — Nu! cji se ea cu glasul prelungit al fei’estrile, când focul isbucni într’o odaie
şi-şi clătină obosit capul. Apoi taină. A fost o luptă desperată, în care su­ muribundilor. din etajul al doilea. O perdea luase foc şi
mmnu-i adânc, faţa i-se îm- fletul omenesc şl-a arătat tote frumseţile Şl-a întors apoi capul, se aucjirâ trei de aici focul s’a lăţit cu atâta putere şi
schişî pe jumătate, cu gura şi ororile lui, şi în care iubirea fu egoism ţipete lungi, sfâşietore, pipăi inconscient celeritate, încât în timp de 1 oră hotelul
capul pe partea drâptă, ea şi egoismul iubire. plapoma, respira lung şi greu, şi — muri. fu numai o ruină. O mare panică se pro­
ente. duse printre locuitorii hotelului. Ca să-şî mân-