Page 35 - 1899-03
P. 35
Nr. 54.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
tuâscă viaţa, peste o sută dintre ei săriră pe Deac „pentru prompta şi esacta adminis Vasele deiioăt&rie ’ procurat din şi caută îndărăt nascerea şi desvoltarea lor.
s au
ferestri, însă afară de 2 — 3, toţi muriră pe trare a averii Reuniunei să i-se esprime fondurile adur® : în general aceste vase Fiă-care din aceste două metode are în
44
loc. Pompierii n’au putut să ajute aprâp mulţămită protocolară şi să i-se dea abso- sunt de pămA 0r lingurile, furculiţele, serviciul său altele speciale. Metoda deduc
nimic. Intre cei-ce au murit, se află şi lutorul pe 1898. Atât raportarea şi propu tăierile şi şefele trebuitore şi-au adus tivă are în serviciul său pe metoda mate
fată, cunoscută în New-Yorkul întreg, ca nerea d-lui Precup, cât şi a d lui Deac se fiă-care de-8 &( matică, pe care folosindu-o deducţiunea
s
cea mai frumâsă. Părul îi era despletit iau spre cunoscinţă şi se primesc în Pentrpei absolut săraci, se găsesce devine esactă, âr metoda inductivă are în
trupul învălit numai într’un cearceaf, se tocmai. tot-dâuna t prisos de un sac cu mălaiă, serviciul său ca metode de observare sta
vede, că în momentul primejdiei făcea S’a mai ales comisiunea pentru veri 1 — 2 băni^n fasole, cartofi, etc., tote ofe tistica şi istoria, adecă metoda statistică şi
baie. Pană acum nu s’a putut constata de ficarea procesului verbal al şedinţei, şi cu rite prin âruinţele învăţătorilor de cătră istorică.
cât identitatea unei singure persone, a acâsta s’a încheiat adunarea. fruntaşii ‘telor. Ou chipul acesta se înlă Scriitorii economişti din trecut şi pre-
domnei Kirk, soţia unui milionar din Aceste le-am scris, ca să p6tă lua tură şi *rea mâhnire, ce ar produce unora sent represintă diferite vederi despre obiec
Chicago. In cursul incendiului, păreţi mulţi şi multe esemple. „Voiesee şi vei misera & părinţilor etc. tul, problema şi metoda sciinţei naţionale-
are
uriaşi ai hotelului se ruinară, acoperind pută ! u economice şi astfel se împart în mai multe
sub ei o mulţime de trecători. Poliţia n’a J. R. scole economice, deosebite una de alta, în
putut încă să constate numărul morţilor Xdefundamentale în economia tre cari mai principale sunt: scola liberală,
S’a aflat însă, că numărul răniţilor este Cantinele şcolare in România. scola socialistă, scola istorică, scolă creş
de 50. y politică. tină şi scola austriacă,
Instituţia cantinelor şcolare, ce au în De loan Socaciu.
Teatru german. Mâne, Mercur!, se va ceput a-se înfiinţa în România, se vede a (Va urma.)
44
representa „Rosenhrană und GrUnfeldstern fi fârte practică. Scopul lor este, de-a III.
o comediă în 4 acte, de Klapp. uşura copiilor de ţărani cercetarea şcolei fiinţa economiei naţionale (sociale). U L T I M E SOIRI.
mai ales în acele localităţi, unde popora- (Urmare.)
ţiunea e resfirată şi în mare parte prea, .Budapesta, 21 Martie. P6ia ofi
Reuniunea femeilor române din depărtată de şcolă. Fiă-care Sciinţă specială îşi alege 0 cială publică legea de indemnitate
Blasiu. In judeţul Vâlcea, de esemplu, s’au feră de lucruri (fenomene, fapte) şi, cu- sancţionată, care face finit stărei de
y princjendu-le îiitl-’o sigură idee, într’o sin
înfiinţat 65 cantine şcolare, dintre cari IE ex lex.
Blaşiu, 12 Martie 1899. gură noţiune abstractă, însemnată adese
sunt cu dormitor. In aceste cantine ai New-York, 20 Martie. Hotelului
ori cu o singură numire, îşi determină
Reuniunea femeilor române de aioî, prâncj şi cină, precum şi cuarlir pes& Windşor i-au dat foc nisce telharî,
obiectul ocupaţiunii sale. Astfel vedem, că
•şi-a ţinut adî în sala de desemn a gimua- nopte 295 copii, âr 2490 au numai prâi- car! au voit se jăfuiască.
o sciinţă se ocupă numai cu plantele (bo
siului a 17-a adunare generală în presenţa dul. Resultatul înfiiuţărei acestor cantne
tanica), alta cu mineralele (mineralogia),
unui public ales, în care mai cu sâmă a este, că numărul şcolarilor a crescut (ăla
alta cu animalele (zoologia) etc.
fost bine representat sexul femeesc. Adu 5926, câţi erau anul trecut, la 8270. P&’tea U 1 V K H 8 E .
Tote fenomenele din lume se deosi-
narea a fost animată, dela început şi pănă cea mai mare a şcolarilor o dă tcomai
besc în trei sfere, în trei grupe principale: Insula narciselor. Spre sud-vest de
în sfîrşit, plină de un rar interes, suscitat acea clasă a poporaţiunei, care de veci
l
fisice, psihice şi sociale ). Fiă-care dintre Anglia se află grupul de insule „Scilly Ir-
şi nutrit de strălucitele resnltate ale aces era condamnată a sta sub obrocul întune- bs , oare şi-a primit acest nume poetic
44
tei vrednice Reuniuni, şi a decurs în modul recului din oausa sărăciei. Copiii acestei acestea se sabîmparte la rândul său în di dela Englesî. Din aceste insule se trans
următor: poporaţiuuî sărace cercetezâ scum scăla ferite ramuri. Aşa se împarte şi sciinţă în portă primăvara narcisl uriaşi pe piaţa
Presidenta Reuniunei, D-na Aurelia bucuros, căci aici găsesc şi o hrană mai trei grupe de sciinţă: fisice (naturale), psi- Londrei, care servesc londonesilor ca flori
-N- Solomon, a deschis adunarea la ârele bună, pe care în casele părin esoI nu o chice şi sociale. de seson. Tot omul, fie cât de sărac, jer-
f
10 a. m. cu o prea frumâsă vorbire. află şi care are să contribue atât de mult Fenomenele sociale constau din ra fesoe câţî-va bani pentru a-şl procura fiu-
A urmat apoi raportul bine şi con- a îndreptarea desvoltărei lor fisice. porturile, în cari stau omenii unii cu alţii mâsa şi delicata flore. In insula „Scilly
scienţios redactat al secretarului Reuniunei, Cantinele sunt susţinute din caritatea şi se nasc prin conlucrarea mai multora, a Irles tot omul, tot locuitorul, se ocupă cu
44
unei mulţimi de omeni. 6menii stau în ra
a D-lui Dr. Ambrosiu Cheţan. Din partea publică. Bărbaţi de inimă fac daruri, ba cultivarea acestei plante. Producenţii mai
port unii cu alţii în viaţa familiară, în
specială a acestui raport însemn urmă- ţăranii înşi-şl au oferit ajutore însemnate cu dare de mână trimit la Londra câte
torele: parte în bani, parte în bucate, unele co viaţa de stat. pe teren de drept şi econo
mic. Tote raporturile acestea sunt feno 20,000 de cununi din acesta flâre. In pri
Comitetul în anul trecut a ţinut 10 mune au dat chiar câte 100—300 de lei măvara trecută s’au vândut nu mai puţin
mene sociale şi după feliul lor se subîm-
•şedinţe, în car! a lucrat pentru promova pentru susţinerea cantinei. ca 700 mâjl metrice de flori din insula
rea Reuniunei, îu deosebi s’a ocupat cu Privitor la funcţionarea cantinelor, parte grupa sciinţelor sociale în sciinţe de
stat, de drept şi economice politice. Aşa- narciselor.
arangisrea tombolei, al cărei venit a trecut estragem aci câte-va date dintr’un intere
dâră sciinţă economiei politice, pe care
peste 1000 fl. sant raport, pe care d-l revisor şcolar al Platinai) ul in Canada, Şâpte
unii o numesc simplu „economiă naţională ,
14
Reuniunea are 117 membrii: 7 ono judeţului Vâlcea, D. Constantinescu, l’a a- Canadieni, patmatorl renumiţi, au percurs
alţii „economiă politică şi alţii „economiă
44
rari, 17 fundatori, 33 pe viâţă, 12 ajută dresat de curând ministrului român de o distanţă de 274 de mile pe ghiaţă. De
socială", face parte din grupa sciinţelor
tori pe viâţă, 25 ordinari şi 23 ajutători. culte şi instrucţiune publică : pe insula Manitului s’au dus pe lacul Huron,
sociale şi se ocupă cu fenomenele economice
Averea Reuniunei cu finea anului 1898 în Cei-ce dorm la cantine, <jice raportul, de aicea pe Toronto, capitala Canadei de sus
după cum acestea sunt, se nasc şi decurg
general a fost de: 3559-26 fl. vin Duminecă săra şi se întorc Sâmbătă şi acâsta au fâeut’o în 5 dile. In acest timp
între şi prin conlucrarea unei mulţimi de
După acestea a urmat raportul detai sera pe jos, rar vin cai şi căruţe de-i trans ei au găsit ospitalitate prin satele indigene.
omeni, adecă în societatea omenâscă, la
lat despre revisiunea socotelilor şi despre portă. Fiă-care şi-a adu3 aşternutul său, âr Traversară multe păduri şi o mulţime de
averea Reuniunei. D-I profesor loan F. primăria şi învăţătorul, mai din fonduri naţiuni şi popore organisăte ca stat. cursuri de apă ce au produs o mulţime de
0
Negruţiu, ca raportor, cu frumâse cuvinte comunale, mai din fonduri, ori din material 2. Calea, pe care purcede o sciinţă dificultăţi. Ei au mers mai multe cjA (5}
a arătat cum a crescut averea Reuniunei adunat de pe la omeni, au făcut paturi pentru a-şl realisa problema, pentru a des pe o temperatură cu câte-va grade sub
pe lângă totă vitregimea anului şi în 1898. lungi ţărănesc!, cari se curăţă în fie-ce di- coperi adevărul, se numesce în limbagiul zero, încontinu.
44
Din 3559 fl. 26 cr. subtras 3312-65 fl , ră minâţă; lemnele de încălcjit se aduc cu scienţific „metodă . Două căi, două metode
mân 246-61 fl., o sumă destul de frumosă, rândul de părinţii copiilor; âr provisiile, principale are sciinţă: inducţiunea şi de-
decă luăm în considerare, că Reuniunea pe ca: mălaifi, fasole, linte, varză, cartofi, ducţiunea. Metoda deducţiunii (deductivă) NECROLOG. Flora Hurducaciu n.
anul 1898 şi-a înmulţit ajutorele dela 200 câpă, sare, lapte, ouă şi câte puţină carne ia un adevăr descoperit, constatat şi pri Diugail, soţia d-lui Teodor Hurducaciu,
la 300, tote date la copile sărace dela scola seu păsări netăiate, se aduc pentru o săp mit, ca premisă, ca causă generală, din zelosul învăţător din Cojocna, a răposat
de fete de aici. Statul activ cu finea auu- tămână şi se dau învăţătorului diriginte. care apoi deduce după regulele logicei în 15 Martie n. c. în anul al 26-lea al etăţii
adevărurile speciale ca cânsecuenţă, ca şi al 4-lea al căsătoriei. — Dumnezeu s’o
J<'i 1898 e: 3559-26 fl., oare sumă raporto Acestea se pun la olaltâ cu provisiile, ce
rul crede-, că la anul viitor, decă nu va se aduc (jilnic de copii ce iau numai masa efecte, scurt, metoda deductivă purcede odihnescă în pace!
trece, cel puţin va apropia suma de 5000 fl de prânc), provisii cari sunt tot ca cele de dela causă la efect, dela general la special.
A urmat alegerea comisiuuilor: în co mai sus, şi prin îngrijirea dirigintelui se Metoda inducţiunii (sintetică) purcede in Literatură.
misiunea I pentru censurarea raportului şi prepară din ele (în vederea stricăciunei, la vers, dela efect la causă, dela special la
Un capitol din Contabilitatea dupla de
jmcrierea de membri noi, au fost aleşi cari ar fi expuse unele lucruri) pentru toţi general, ia lucruri cunoscute, adevăruri 1. C. Pantu, prof. la şcola comercială su-
D-l prof. Aron Deac şi D şora Bosica Că în comun, de cătră o femee însărcinată speciale, descoperite pe calea observaţiunii
periâră din loc. O broşură de 82 pagini 8°
pitşan, âr îu comisiunea II pentru suprare înadins cu acâsta şi care se plătesce din mare, în care se tractâză principiile conta
*) Trebuinţa de o divisiune a muncii
vidarea raţiunilor au fost aleşi: d-l profesor fondurile puse la disposiţia dirigintelui prin bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple,
pe terenul sciinţei s’a simţit de mult şi,
Gavril Precup şi d-şora Georgina Bucşa. subscrieri, ori alte ajutore; în StănescI de corespunzător cu împărţâla fenomenelor, s’a pe cari studiindu-le cu atenţiune, p6te ori
Cu acestea s’a suspendat şedinţa. Olt, unde e cantină cu dormitor, şi în Sla- împărţit şi sciinţă în mai multe clase. Cea şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţi
nerea socotelelor în economia proprie şi în
După redeschidere, d-l Deac, raporto ţiora de Horez, unde e cantină fără dor mai cunoscută şi mai usitată este împăr afacerile comerciale. O recomandăm tutu
ţâla fenomenelor în două clase: fisice şi
rul comWiunei I, prin o frumosă vorbire mitor, plata femeilor se face de stat. Plata rora, cari au daraverî comerciale. Preţul
psihice, şi corâspuudător acestora împăr
laudă zehl şi activitatea Comitetului în variază după localitate: dela 5—10 lei pe 50 cr. -(- 5 cr. porto. — De vândare la
ţâla sciinţei în sciinţe naturale şi spiri
treg, oare a lucrat cu atâta conseienţiosi- lună pentru cantinele fără dormitor, şi tuale (cele din urmă numite şi morale, mo Administraţia foii nostre, la librăria N. I.
1
tate pentru înaintarea Reuniunei, şi pro 10 — 20 lei pentru cantinele cu dormitor. rale politice . Sciinţele naturale au de lucru Ciurcu, Braşov, şi la Tipografia arcliidiece-
sană în Sibiiu.
pune, să se ia raportul cu aprobare spre Sunt totuşi comune, cum e Şirinesa, unde cu fenomenele din natura anorganică şi
cunoscintă şi to>odată să se esprime mul- părinţii unui copil dau pe rând masa pen organică, cu căutarea legilor, cărora sunt
supuse aceste fenomene, care va să dică
ţămiîă protocolaă Comitetului „pentru ac tru toţi copiii, fără a mai aduce vr’unul E^uBţămi&ă publică.
cu căutarea legilor fisice; sciinţele spiri
tivitatea sa febrila şi ă .i-se dea absolu- ceva; dâr acâsta ’i nepractic şi fără sigu tuale caută legile, cari dominâză spiritul Haţeg’, 1899.
s
tor. ţjDe membră o-dinară s’a înscris D-na ranţă. Camerile de cantină sunt seu came- omenesc şi desvoltarea lui. Auguste Compte
Maria Trif din KunSz.-Marton. rile în plus de pe la şcoli, seu case anume şi după el Quetelet au arătat, că esistă o 44 In favorul sfintei „Mânâstirî dela Pris
clasă de fenomene, cari nu se pot pune nici lop în urma apelului emis cu data de 22
D-l Precup, ca aportor al comisiunei închiriate pe lângă şcoli. (10) Novembre 1897 de cătră Comitetul
între cele fisice şi nici între cele psichice,
II, raportâză despre mprarevidarea raţiu La ori-ce masă sunt tot dâuna 2 — 3 şi acestea sunt fenomenele sociale; astfel constituit spre scopul restaurărei aceleia, au
nilor şi oonfrontarea celora cu documen feluri de mâncări calde, ca: fasole fertă, unii învăţaţi au adoptat împărţâla fenome inours următorele oferte benevole:
tele şi „constată cu uultă satisfacţia şi cartofi, mâncare şi mălaifi în ţest, ori mă nelor în ţrei clase şi, corespunzător aces Pe lista Nr. 2. Esoelenţa sa Dr. Victor
tora, a sciinţei în trei grupe; alţii însă Mihalyi de Apşa Archiepiscop şi Metro-
mulţămire, că în propoţiune cu crescerea măligă sâu turtă de făină; linte, varză că
privesc fenomenele sociale ca o subspecie polit în Blaş 20 fl., loan M. Moldovan pre-
resurselor, au crescut ş ajutârele, ce se lită, cartofi copţi, etc., lapte fert şi ouă
a celor psichice (vedî I. Mi 11. Logica I cap posit capitular 2 fl., Simeon P. Mateiu ca
44
dau copilelor sărace , apî propune să se jumărl, tocană cu carne, preparată cu cepă
4 Gumplowicz, Sociologia p. 53 ş. m. d. nonic 1 fl., Gavril Pop canonic 50 cr.
. Bprdb9 raţiunile, âr D-nei ssiere Cornelia multă şi zâmă, etc. Rumelin, Gezetze der Gescliichte 1848). Suma 23 fl. 50 cr.
oa
