Page 37 - 1899-03

REDACŢIUNEA, „gâzeta“ ^se în floare iţi.
Alministraţiunea şi Tipografla. Abonamente BBiitru Ansiro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe im an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoT, pe şise
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
B1NISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-fli de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri do nnunolurl: Se prenumoră la t<5te ofi­
In Viena: M. Dukos Nachf. ciale poştale din întru şi din
Hax. Augenfold 4, Emorloh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf'. Anton Oppellk. ADonamentnl nentrn Braşov
In B.ndapo sta : A. V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa no are
oer, Eksteln Bornat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, eteric
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe nn an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUKILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ A W T T L L ^ I L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sin 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 55. Braşov, Joi 11(23) Martie. 1899.

Erupţiune vulcanică şovinistă. politicei de naţionalitate a guvernu Oratorul intrâbă, oă cu ce pote sta Hollo L: N’o fi aşa după vederile
lui Banffy. Românii, Slovacii, Ger acâsta în legătură? Nu cum-va cu direcţia d-lui Perozel. Eăr credeţi, că se pot face şi
Lumea, curiâsă din firea ei, a manii, Croaţii, Serbii toţi stau ie liberală, ce a caraoterisat Ungaria în tot mai departe alegeri prin gendarmî, in
aşteptat, ca noul ministru-preşedinte înghită într’o lingură de apă ;e cursul istoriei sale? Ei bine, nu se unesce faţa Europei? Va fi cu mult mai bine,
se spună între multe altele, ce cu­ biata naţiune maghiară cu tot ieba- cu liberalismul procedura, ce se practică de dâcă deputaţi de-ai naţionalităţilor vor veni
getă şi asupra cestiunei naţionalită­ lul ei, şi d-1 Szell n’arată, care <ste 30 de ani încoce în jurul estinderii drep­ aici, cum vin Croaţii şi Saşii, şi mai bine,
ţilor. S’a vorbit atâta de „noua eră", planul seu spre a nimici şi ştfl’ge turilor constituţionale şi a învestirei popo­ dâcă se vor validita aici, decât să mârgă
de „noul sistem", ce avea se-1 inau­ de pe faţa pământului pe aceşti „duş­ rului cu aceste drepturi. Afară de acesta, în străinătate a conspira, trăda şi calom­
gureze d-1 Szell, care, după-ce a sciut mani juraţi" ai ei. trebue să se ţină sâmă, că saroinele nu le nia în contra constituţiei maghiare. Eu de
se îmblâncjâscă pe intransigenţii ob- Acesta este cu câte-va cuvinte mai supârtă acjl singur clasa proprietarilor, alt-fel nici nu cred, că legea electorală de
strucţioniştî făcendu-le tote conce­ spiritul vorbirei lui Komajathy că­ ci straturile largi ale poporului, er decă acjl favorisâză rassa maghiară în contra
siunile posibile, fu privit ca omul, reia ’i facem onorea de-a o reda împărţim sarcini egale proporţional, trebue drepturilor naţionalităţilor. Pe basa stărei
care tote le scie întârce spre bine, mai jos în estras, ca document viu să împărţim şi drepturi egale. Mai de mult de drept de acjl, naţionalităţile pot să ia
spre pace şi bună înţelegere. pentru timpurile viitâre. dările directe erau, din cari statul îşi fă­ parte în parlamentul Ungariei, ca şi pe
Era de esplicat, ca şi publicul Lucrul devine tragi-comic când cea serviciile; în ultimii 30 de ani însă basa estinderii eventuale a dreptului elec­
cel mare al cetăţenilor de clasa a acest apostol al maghiarismului vio­ dările directe au pierdut mult din impor­ toral".
doua din sînul naţionalităţilor ne­ lent esclamă cu voce desperată: „Tre- tanţa şi greutatea lor, şi întreg echilibrul Declară, că nu voesce a apreţia
maghiare, căruia i-a revenit faţă cu bue se aducem legi în interesul ras- financiar a trecut asupra dărilor indirecte, cestiunea în tâtă estensiunea ei, şi că
tote ce se petrecură în incinta par­ sei maghiare!“ Ca şi când guvernul suportarea cărora nu stă în proporţie şi nu în privinţa acâsta profesâză principiul cel
lamentară numai rolul de simplu şi legislaţiunea ungurescă ar fi fă­ stă în legătură cu măsura mai mare său mai larg şi pretinde introducerea sufragiu­
spectator impus de împrejurările anor­ cut în cei trei-cjecî de anî trecuţi mai mică a averii, ci stă în proporţie cu lui universal pe basa drepturilor omului şi
male, se fie şi el după tâte ce le alta, decât se inundeze ţâra cu legi cantitatea de consum, de care are lipsă pu­ pe basa egalei suportări a sarcinelor, pe basa
vedea şi aucjia curios de ceea-ce şi ordonanţe aduse tot numai în in­ blicul şi fie-care membru al poporului pen­ chiar a liberalismului, şi nu se teme, că s’ar
avea se aducă „noua eră“. 'Cei mai teresul rassei maghiare! tru traiul vieţii. Dările indireote le servesc primejdui direcţia liberală a Ungariei seu
bine iniţiaţi în cursul lucrurilor sciau D-1 Szell stă nemişcat şi faţă publicul cel mare, al căror nume numai rar unitatea ei prin aceea, că în direcţiunea
că n’au se se aştepte la vr’o schim­ cu acesta erupţiune vulcanică şi nu obvine în foi şi în colele de proprietăţi. acâsta se va validita principiul liberalis­
bare a politicei maghiare faţă cu află de lipsă nici măcar a arăta mo­ „Se pote der judeca acâstă cestiune mului. Insă, dâcă pentru guvernamentali ar
naţionalităţile nici dela regimul Szell. tivele de ce n’a vorbit în programul esclusiv din punct de vedere al proprie­ însemna acâsta o „săritură ou ochii ’nohişl",
Căci doră noul şef al guvernului, seu nimic de cestiunea naţionalită­ tăţii, când siguranţa unei naţiuni şi când poftâscă şifacă-şl pod de trecere peste aceste
deşi s’a ţinut mai la o parte dela ţilor. El şi-a cjis cuventul cel mare tăria ei faţă cu inimicii dinafară atârnă stări şi să nu aştepte pănă când ele vor păşi
1878 încoce, a participat totuşi ca că va lucra pentru continuarea şi dela aceea, în ce măsură îi succede a lega cu forţa şi vor sgudui uşile şi porţile, ci
deputat guvernamental la tote câte terminarea clădirei „statului unitar poporul de sine şi întru cât a sciut să în- din proprie hotărîre să ajutăm, cum au
s’au interprins şi s’au dus îndeplinire naţional maghiar". In celelalte, încât sufleţâscă şi să umple de iubire de patriă făcut în 1848 apărătorii drepturilor, cari
în detrimentul naţionalităţilor, şi nu privesce pe „duşmanii firescî" ai poporul, ca în timpuri grele să p6tă conta au luat în cadrele constituţiei pe aceia,
seim se-şî fi ridicat o singură dată acestei „idei de stat", se învelue în sigur jla braţele lui? Acjl, oând obliga- cari au fost despoiaţi de drepturi. „Este
cuventul în apărarea lor faţă cu sis­ mantaua celei mai estreme precau- mentul apărării a trecut dela armatele mer­ timpul, ca să înţelegem glasul avertisător
temul de distrugere şi de prigonire. ţiunî, despre care a dat dovadă atât cenare la ideia apărării generale a popo­ al epocei şi să satisfacem cel puţin aces­
Dâcă înse, — mergând vestea de strălucită în cestiunea pusă de rului, când fiă-care trebue să-şi jertfâscă tor cerinţe, întru cât se p6te satisface fără
despre „regimul de drept şi de drep­ Hollo a estinderei dreptului elec­ vieţa şi sângele pentru patriă, este o di­ pericul. Dâcă d-vostre (guvernamentalii)
tate" ce era pus în vedere — ne­ toral. rectă inechitate şi-o dură nedreptate a des- nu staţi pe basa sufragiului universal, staţi
maghiarii au fost, cu tâte astea, cu­ Aşa stăm de-ocamdată cu „noul poia de drepturi pe aceia, dela cari cerem cel puţin pe laşa necondiţionat necesară a
rioşi se vadă ce păreri are noul sistem" în lumea vechilor deprinderi. aceste servicii". estinderei şi egalei îndreptăţiri a dreptului
ministru preşedinte în cestiunea na­ Vorbitorul apreţiâză cestiunea şi din electoral“.
ţionalităţilor, atunci Maghiarii erau punct de vedere al moralului public. El Ministru-preşed. Col. Szell: Răspunde
chiar nerăbdători de a se asigura, Estinderea dreptului electoral cjise, că în ultima eră constituţională stri­ lui Hollo evasiv. Spune la început, că pe
dâcă noul mmisteriu în cestiunea carea moralului public a fost un mijloc, timpul tratărilor cu oposiţia şi-a esprimat
acâsta va cânta tot pe corda gu­ Am promis erî, că vom reveni prin care mulţi şi-au câştigat mandate. Se părerea, să nu se discute cestiunea drep­
vernelor trecute, cu al căreia sunet pe larg asupra discusiunei, ce a pro- cjice, că cestiunea acesta recere multă pre- tului electoral şi să nu se câră nici un fel
li-s’a familiarisat aşa de mult nu vocat’o deputatul ugronist L. Hollo cauţiune, că din causa arondării cercurilor de decisiune iu privinţa ei, căci cu aşa
numai urechia, ci şi simţul. cu ocasiunea desbaterei budgetului electorale şi din alte cause, resolvarea pro­ ceva nu e învoit. A declarat însă, că pot
Ministrul preşedinte Szell a în­ de interne în importanta cestiune a blemei e forte dificilă. „Eu recunosc, că să-i pună întrebări în cameră ori şi când,
ţeles dorinţa impacientă a conaţiona­ estinderei dreptului electoral. Vom da deci d. e. cu prilejul desbaterei budgetului de
sunt multe greutăţi, pe care nu le poţi
lilor sti şi a lăsat se vibreze pu­ acjî părţile mai însemnate din dis­ uşor delătura. Să separăm însă cestiunea interne, şi va răspunde. Acjl, că ’i-s’a făcut
ternic în discursurile sale r— în cari cursul lui Hollo, precum şi răspun­ de părţile ei dificile. Dâcă arondarea cer­ întrebarea, declară, că va studia cestiunea
şi-a desfăşurat şi şi-a susţinut pro­ sul ministrului-preşedinte Col. Szell. curilor şi alte consideraţiunî reclamă multă în direcţia, ca improporţiile prea bătătore
gramul — corda „statului unitar na­ Hollo L. Şl-a introdus discursul cji- grije şi preoauţiune, să nu ne estindem şi la ochi în ce privesce censul electoral, cum
14
ţional maghiar care este „idealul“ cend, că în cursul luptelor petrecute, una la acestea, ci esclusiv la egalitatea şi estin­ să le saneze şi egaleze. Mai mult nu pote
orî cărui Maghiar. Dâr despre aceea, dintre pretensiunile oposiţiei a fost, ca drep­ derea dreptului electoral. Pentru aşa-ceva declara, şi âtă de ce:
cum crede se procedă faţă cu na­ tul electoral să se estindă în ţeră aşa, ca n’avem lipsă decât de-o lege din cinci rân­ „Sunt cestiunl, cari nu se pot judeca
ţionalităţile pentru a delătura „pie- proporţia numerică de pănă acum a alegă­ duri, care să dispună, că în Ungaria au din punct de vedere al principiilor şi teo­
decile“ ce se opun acestui „ideal“, torilor să se sporăscă considerabil, său cel drept de alegere toţi aceia, cari d. e. plă­ riilor generale. Trebue să se ţină sâmă de
s a ferit de a vorbi. puţin c’un număr' mare de voturî. Ministrul tesc 4 fl. dare. Ce e în acesta, care ar împrejurările date, de interese numărâse şi
Tăcerea acesta relativă la po­ preşedinte s’a declarat în cursul tratărilor, face nesigură situaţiunea? Cel mult, n’am mari, cari stau în nex cu fcestiunea, căol
litica de naţionalitate a guvernului, că nu este în posiţie de a-şl precisa puno- pută scii cu câte mii s’ar spori numărul fără de acestea ea ar fi stabilită şi jude­
i-s’a şi luat în nume de reu de cătră tul său de vedere deja atunci, însă cu pri­ alegătorilor. Pagubă ar fi, pericul ar fi, cată unilateral.
neîmpăcaţii şoviniştî şi deputatul lejul desbaterei budgetare va face enuncia- dâcă alegătorii s’ar înmulţi cu 5—6 său cu Are drept antevorbitorul, că este un
Komjathy din fracţiunea Eotvos a ţiunî în obiectul acesta. 8 sute de mii ? In ce ar pută să provoce postulat in thesi a liberalismului, ca drep-
stângei estreme s’a făcut interpretul „Rog pe d-1 ministru, să facă aceste acâsta poricul pentru ţâră ? In nimic. S’ar : turile să se estindă încontinu. Aşa este in
nedumeririi ce i-a cuprins din causa enunciaţiunl, şi-l rog să le facă în mod fa­ da dinpotrivă ocasie, ea şi alte defecte ale , thesi; dâr că în privinţa acesta şi în îm­
acâsta. vorabil şi ’n interesul estinderei acestor legei electorale să se îndrepteze, cercurile prejurările date, crescut’am noi în Ungaria,
Intr’o vorbire, care ca tote vor­ drepturi. Căci nu se pote închipui, că pe să se arondeze alt-fel" etc. . . şi în ce direcţiune, şi cum putem să mer­
birile fanaticilor şoviniştî se distinge când vedem în Europa întrăgă estinderea „Der nici cestiunea naţionalităţilor n’ar gem înainte: acâsta nu se pote judeca
prin aceea, că găsesce ameninţată tot mai mare a drepturilor constituţionale împiedeca — după-cum audim mereu ac- simplu şi după şablon fără de a cumpăni
naţiunea maghiară pe tote terenele şi de libertate faţă cu poporul, singur Un­ centuându-se — estinderea dreptului elec­ forte multe cestiunl şi fără de a ţină sâmă
prin desvoltarea firâscă a naţionali­ garia să fie locul, unde nu numai că nu se toral. Noi nu trebue să ne temem de ciuha de alte mari interese. Cred, că sunt corect,
tăţilor nemaghiare, şi ca fond se ca- face acestă estindere, ci dinpotrivă — com­ naţionalităţilor. Iu cercurile în cari naţio­ dâcă cer faţă cu acestă cestiune prudenţa
racteriseză printr’o nespusă ură de parând cu vremurile dinainte cu o jumătate nalităţile sunt în majoritate, alegătorii lor şi prevederea fia-cărui Maghiar, a fiă-cărui
rassă, numitul deputat îşi esprimă de secol şi cu vremurile dela 48 — se ma­ sunt şi adl în majoritate şi dâcă ar alege, cetăţen şi membru al acestei camere. (Apro-
temerea, că guvernul Szell .nu va nifestă o netăgăduită recidivă şi despoiare şi-ar alege deputaţi de-ai lor". ■ bărl în drâpta), deoreoe în cestiunea acâsta,
călca „cu totă energia" pe urmele de drept“. ■ ■ ■ Ferczel Beni: Asta nu-i aşa. care e atât de delicată, cea mai mică de-