Page 38 - 1899-03

Pagina 2. GrAZlrA TRANSILVANIEI. Nr. 55.—1899.

viaţiune, oel mai mic pas greşit ar în­ — din norocire ea nu se va lua -. de ale pentru străinătate, tăind astfel calea „agi­ prelegeri publice libere de taxe, pentru in­
semna o săritură drbă, ale cărei urmări nu căreia urmări s’ar spăria mai întâii aceia, tatorilor"; apoi mult a ajutat, că Banffy
dustriaşii români din Braşov. Asemeni pre­
le-am mai putâ îndrepta. (Aprobări în cari se jocă adl aşa de uşuratic ei focul. a oprit organisarea pe basă de rassă, a legeri, împreunate cu producţiunl musicale
drâpta.) Să privim numai esemplele mai Credem, că limbagiul î^esta disolvat comitetul naţional român şi a pe­ şi declamaţiunl, s’au şi ţinut vre-o patru şi
apropiate şi mai îndepărtate dinafară, unde este destul de clar, şi nu ma. are depsit pe „păcătoşi", cari nu se supuneau încă cu frumos succes, âr cei ce au luat
s’a pus în praxă estinderea dreptului elec­ lipsă de comentai’. „P. Lloyd“ riore- ordinelor lui. Tote acestea au făcut puţină parte la ele, au rămas satisfăcuţi, căci li-
toral, fără de a-se ţine sâmă de lipsurile sentă încă vederile majorităţii, >eşi linişte, der Maghiarii să nu credă, că răul s’au procurat câte va 6re de plăcută dis­
vieţii şi fără de scopuri politice, seu de de-ocamdată nu trece ca organ ţsr- a încetat, că periculul e mai mic, căci alte tracţie. Trebue să accentuăm însă, că la
altă natură. Nu li-ar plăce a reface ici colo sonal al ministrului-preşedinte. tendinţe îşi fac drumul lor în secret. acele prelegeri, afară de industriaşi şi de
ce au făcut? Insă a mai reface aşa ceva Vorbesce despre băncile românesc!, în
* câţî-va membri din comitet, alt public n’a
nu se pote, fiind-că nu mai poţi lua drep­ special despre „Albina", care, dise, „dă 20 luat parte. Cu totul altfel este interpretată
Etă ce cjic alte doue cţiare gi-
turile, ce le-ai dat. (Aşa e! în drepta). Că mii fi. la an pentru înfiinţarea de convicte,
vernamentale: „Magyar Ujsăg , orgai însemnătatea unor asemenea prelegeri din
u
noi nu vrem să luăm drepturi, dovedim prin unde din frageda pruncie se cresc ini­ partea fruntaşilor altor popore. Aşa, de
tiszaiszt scrie între altele: „Decă
aceea, că tocmai pe condiţiunile tractărilor micii Maghiarilor". Tăciunele arde sub esemplu, cetim tocmai acum prin foile un-
am lărgit odată dreptul electoral,
de compromis am luat un punct în proiec­ spuză. Drept dovadă aduce afacerea Lucian gurescl, că în Târgu-Mureşului încă se
nu vom mai pute confisca drepturile fără
tul judicaturei curiei, ce se va înainta Bolcaş, care a făcut să se vorbescă ârăşl arangâză astfel de conferenţe pentru indus­
sguăuirî revoluţionare“ — „ Peşti Naplo “
camerei, şi prin care se declară ştersă n BucurescI despre reînvierea Ligsi. Intrâbă triaşi; ele însă sunt cercetate în masse de
scrie în numărul seu de Marţi: „La
discualificarea pentru neplătirea dârei, un {3 guvern: care-i este programul pe acest. t6tă lumea fruntaşă a oraşului; fişpanul
noi Introducerea votului universal ar
lucru acesta, care 1’am făcut ca estiudere te-en, ce vre să facă, căci nu-i permis să Miko Arpad a ţinut însu-şl cailele acestea o
servi pe lângă întărirea clericalismului
de drept. Inse, ca să facem acâsta în tote domă mai departe.
şi introducerea socialismului în parla­ conferenţă în faţa unui număros public de
direcţiunile, e ceva, ce reclamă multă cum­ Trece apoi la mişcarea slovacă, care industriaşi şi muncitori. Şi mai elocuente
ment, şi interesele separatistice ale na­
pănire. înci îşi are trecutul ei. Spune cum înainte esemple găsim în privinţa aoâsta, dâcă am
ţionalităţilor, deşi în măsură mai mică
„Răspunsul meu este dâr, că da, eu cu m secol Safarik şi Kollar au creat lua în vedere alte popore mai culte.
de cum cred mulţî“ .. .
mă voiă ocupa cu aceea, ca improporţiile pans'tivismul în contra Maghiarilor, care şi
Cassarea timbrului pe inserate.
mai bâtătore la ochi cum şi în ce măsură adl hptă în Ungaria în contra statului ma­
să se reguleze şi în genere, cum să se re- Cestiunea naţionalităţilor în dietă. ghiar şi a rassei maghiare. Pe lângă pan- Pilele acestea comisiunea de petiţiunî a
solve acâsta cestiune. Der voifi face acesta * *» slavisn, s’a creat de curând panrusismulf.fir dietei a desbătut o petiţiune a oongresului
la timp potrivit cu prevederea necesară, eu In şedinţa dela 20 Martie a dietei, în urna agitaţiunilor cehice s’a înfiinţat editorilor de chare ungurescl, pentru cassa-
cumpănirea tuturor intereselor şi tuturor con- unul dintre deputaţii din oposiţie a vorbit uniunea ceho-slovacă. Adecă panrusismul rea timbrului pe inserate. Ministrul de fi­
siăeratiunilor, şi numai când mi-se va fi copt şi despre cestiunea naţionalităţilor, în spe­ se află A Ungaria, el residă în Turoţ-St.- nanţe Lukacs a declarat, că se ocupă de
convingerea mea în direcţia acesta, mă voiu cial despre cestiunea română, chemând aten­ Mărtin, şi în Lipto-St.-Miloş se făuresc ar­ acâstă cestiune şi sperâză, că curând va fi
pronunţa mai pe larg asupra acestei ces- ţiunea ministrului-preşedinte asupra „unelti­ mele coitra Maghiarilor. Unirea ceho-slo­ în posiţiune a propune dietei un proiect
tiunî . rilor valahe“. Etă ce cjise între altele acest vacă a devenit puternică de când cu ten­ de lege relativ la ea. Petiţiunea a fost pre­
u
deputat: dinţele federalistice în Austria. dată ministrului de finanţe.
JLomjathi Bela: Ministrul-preşedinte Vorbesce mai departe despre mişca­
„Se-şî pună domnii pofta în cui!“ Amnestia pentru desertorî. In nu­
a declarat în discursul său program, că va rea germană, făcând amintire de „agitaţiu­ mărul mai nou al foiei oficiose militare se
(Ilustraţia la cestiunea reforme electorale). nisui spre construirea statului maghiar uni­ nea" ce s’a pornit din Berlin în contra publică următorea întregire a amnestiei
Cetim în guvernamentalul „ Tester tar pe sema naţiunei maghiare unitare. N’a maghiarisării şi în trecăt amintesce şi de dela 2 Decemvre a. tr. privitore la deser-
spus însă prin ce mijloce.... In ţările co­
Lloyd de Marţi: politica „Saşilor verdl". torii militari: „Tuturor acelor indivicjî din
u
ronei St. Ştefan sunt 17 milione 464.C00 In fine, — vorbind tot la cestiunea reserva şi din reserva de întregire a arma­
Ce privesce estinderea dreptului elec­
locuitori, dintre cari numai' 55°/ sunt Ma­ naţionalităţilor — arată asupra atitudinei tei şi marinei, cari au fost treouţl între de-
0
toral, partida independiştilor, şi mai ales
ghiari. In Ungaria propriu disă sunt 15, mii. antimaghiare a Croaţilor şi a oraşului Fiume sertorl din causă, că nu s’au presentat la
flancul ei radical, a cerut concesiuni dela
123,495 locuitori, dintre cari numai 48°/ sunt şi (jice, că dâcă guvernul vrâ să facă poli­ eserciţiul de arme, timpul, în care au absen­
0
guvern, şi în decursul tratărilor pentru
Maghiari; Români sunt 17°/ , Slovaci 12°/ , tică naţională maghiară, atunci să aibă şi tat ca desertorî, li-se socotesce în timpul de
0
0
compromis şi dela d-1 Szell, fără însă se le
Germani 13°/ . Şi noi, Maghiarii, n’avem o basă, pe care să o facă: să fie drept, serviciu, şi nu vor f chiămaţî a suplini nici
0
fi succes acestor domni a face ca personele di-
pe cine ne răzima în lumea acâsta. Naţio dâr răshunător în contra acelora, cari vor eserciţiile de arme, la cari nu s’au presentat“.
rigente să cedeze.
calităţile sunt însă în legături cu aceia, să nimicescă ideia de stat maghiar.
De-ocamdată cere atât şeful reînviat Falsificator de timbre. Falsifica­
dela cari aşteptă sprijin. „Valahii" au le­ La vorbirea acesta plină de ură şi
al partidei Ugron, ca şi partisanul său torii colelor de hărţii timbrate au început
gături cu statul vecin; Germanii cu impe­ patimă în contra a tot ce nu-i maghiar pe
credincios Hollo, introducerea votului univer­ să se înmulţâscă. In sâra de 4 Martie, un
riul german; Serbii cu Serbia şi cu Croaţii, pământul acesta, ministrul-preşedinte Szell
sal şi secret. Cu tote aceste, după părerea domn bine îmbrăcat, după ce se învârti
de unde primesc impuls. Ei sprijinind sin­ n’a cjis nici un cuvânt. Putem fi cu drept
nbstră, de present nu li-se pdte concede nici mai mult timp prin pasagiul Vilacros (Bu­
guraticele naţionalităţi, sprijinesc tot-odată cuvânt curioşi, dâcă nu cum va ministrul
măcar o mică estindere a dreptului electoral. curescI) intra în tutungeria de-acolo, când
tendinţele complexului naţionalităţilor, cari preşedinte îşi va alege alt moment mai
E drept, că disproporţiunea, ce dom- văclu, că a rămas la tijghea un băiat în
într’un punct sunt una’: a frânge puterea puţin „costisitor" pentru a răspunde, căci
nesce la noi în diferitele cercuri electorale vârstă ca de 14 ani. Escrocul scose o colă
de resistenţă a rassei maghiare. după cum vedem din răspunsul, ce l’a dat
cu privire la cens, este estra-ordinar de timbrată de 100 lei şi o dădu băiatului,
E caracteristic, că esclusiv numai miş­ lui Hollo în cestiunea reformei electorale,
mare. E sciut, că censul în diferitele ţinu­ care se numesce Ioan Ionescu, cerând să
carea română era, care ne punea pe griji, pentru d-1 Szell sunt cam scumpe cuvin­
turi ale ţării variază dela 70 cr. până la 10 îi dea în schimb alte cole mai mici. Pen­
ceea-ce probabil îşi află esplicarea în aceea, tele şi declaraţiunile.
fi. Intr’aceea este fârte greu din punctul de tru schimbul acesta, el oferea un rabat de
că acea mişcare fu mai agresivă după fi­
vedere al raporturilor nostre de naţionalitate, 5 lei. Băiatul Ionescu pretexta, că colele
rea ei, fiindcă Românii sunt mai ponderoşl
de-a resolva cestiunea censului şi a arondării Puterile şi Loubet. In 18 1. c. pre­ de 100 lei se vând forte anevoie şi ceru
în virtutea numărului lor de 2 / milione.
l
2
cercurilor electorale, satisfăcendu-se totodată şedintele Republicei francese Loubet a pri­ un rabat de 8 lei. Escrocul se învoi numai
Au fost însă şi alte cause, că au păşit atât
cerinţelor statului unitar naţional ma­ mit pe membrii corpului diplomatic, cari decât. Băiatul era gata să facă schimbul,
de agresiv. Una din acestea e că naţiunea
ghiar. au venit să îi transmită felicitările guver­ când, încercând din nou cola de 100 lei,
maghiară n’are nici un sentiment, seu
De aceea d-1 Szell s’a şi ferit astădl forte puţin pentru naţionalitatea sa, alta e nelor lor respective cu ocasiunea alegerei constata bre-eare grosime peste cifra pre­
de-a deştepta în deputatul Hollo ore-carî sprijinul ce-1 dau naţiunile înrudite „Vala­ sale. Ambasadorul Austro-Ungariei a pro­ ţului. Udâ puţin partea aceea, frecâ cu de­
speranţe cu privire la realisarea pretensiu- hilor", precum si puterea intelectuală, ce nunţat o alocuţiune dicând, că ambasadorii getul şi numai decât cola rămase în va-
nei ridicate din parte-i. Tot ce în posiţiu- cresee mereu în ei. Contra-balansarea aces­ credincioşi interpreţi ai sentimentelor Su­ lore de 50 bani. Băiatul Ionescu în­
nea sa, plină de răspundere, a crecţut că-i tor cause este problema politicei naţionale veranilor, ai şefilor de stat şi ai naţiunilor, cepu atunci să strige; se adunară mai
este permis a promite, a fost promisiunea, că maghiare. Avem datoria de a scutura so­ exprimă noului preşedinte felicitările şi o- mulţi trecători şi escrocul fu dus la poliţie
va supune afacerea unui studiu aprofundat. cietatea, ca să fie pururea destâptă. Legi magiile lor forte respectuose. Urările lor Acolo fu nevoit să mârturisâscă faptul. Fal­
pentru prosperitatea Franţei sunt înfocate sificatorul acesta e un funcţionar dela pa­
Esperienţele, ce s’au făcut în Austria, ne trebue să creăm în interesul rassei ma
şi sincere, tot ast-fel sunt pentru fericirea latul justiţiei.
Germania, Belgia şi alte state cu estinde­ ghiare şi să facem totul pentru a deştepta
personală a lui Loubet. — Preşedintele a
rea dreptului electoral justifică prea mult cunoscinţa de sine şi unirea de jertfă. Să Fată dispărută. Din gara Cilibia
mulţumit ambasadorilor de urările lor for­
precauţiunea, cu care trebue să se procedă nisuim a paralisa şi influinţele dinafară (România) a dispărut alaltăerî o fată în
mulate în mod aşa de amical şi a exprimat
la decisiunea asupra unei cestiunl atât de de patria nostră. Dâcă vrem să ne apărăm vârstă de 14 ani. Sărmanul ei tată o caută
încrederea sa în viitorea exposiţie, unde o
importante. N’ar trebui însă, ca numai gu­ în contra periculului valah esistent, trebue acum pretutindeni, fără a putâ da de urma
nobilă emulaţiune desfăşurată se va întbrce
vernul să aibă înaintea ochilor acestă pre- să cunoscem în mar* şi în tot istoria acestei ei. Sunt temeri să nu se fi sinucis, dâr cum
în folosul unei apropieri mai intime între
cauţiune, accentuată cu deplină îndreptă­ cestiunl. copila era forte frumbsă, cei mai mulţi bă-
popore.
ţire de ministrul-preşedinte, ci şi domnii Spune, că pe timpul jDrocesului pen­ nuesc să nu fi fost răpită, cu voia ei, de
din oposiţie ar trebui să fiă mai precauţi tru Memorand, 10,000 de Români au nă­ vre-un flăoău cilibiu, rătăcit prin gara
în alegerea nouelor devise, ce şi-le iau vălit în Oluşiii, fără ca autorităţile un­ SCIRILE DILEI. Cilibia.
pentru continuarea luptei politice. guresc! să scie ceva despre asta. In bise­
— 10 (22) Martie. Kinematograpli. Astădl, Mercuri, şi
Căci pe cât de uşor este de-a pune rici se ţineau conventicule secrete, „unde mâne, Joi, sâra la 8 bre în otelul „Orient"
Pentru masa studenţilor români
în mişcare massele, dâcă se folosesce ca să făureau arme (!) în contra Maghiarului." (Nr. 1) mare representaţiă a Kinemato-
din Braşov a intrat dela ilustra familiă
mijloc de agitare lozinca despre votul uni­ Apoi multe familii unguresc! au fost silite graphvlui, cea mai nouă invenţiune, foto­
Mocsonyi frumosa contribuţiune de fi. 200,
versal, pe atât de greu va fi de-a linişti să se refugieze dela sate la oraşe, „căci grafii în mărime naturală, cari înfăţişâză
adecă două sute fiorini. — Primâscă
ârăşl mulţimea, dâcă aspiraţiunile deştep­ se temeau, că se vor renoi evenimentele în 15 tablouri mişcările vii naturale. In
Iluştrii domni pentru mărinimosul dar cale
tate într’ânsa în cele din urmă totuşi nu dela 1848/49". legătură ou el va fi presentat de A. Zlins-
mai calde şi respectuose mulţămite. — Di­
vor pote fi împlinite din motive mai înalte. Se mângăe însă vitâzul Komjatby, că ky un fonograf de al lui Edison, care redă
recţiunea şcolelor medii şi superidre gr. or.
Membrii radicali ai partidei independişti­ situaţiunea s’a schimbat puţin. La asta a cântece de musiol complete, redă vorbiri
române.
lor, cari — concedem: în parte cu drept contribuit pedepsirea inculpaţilor în pro­ şi cântări. Producţiunile aceste au fost dis­
— se fălesc aşa de mult cu patriotismul cesul pentru Memorand, apoi schimbarea ce Prelegeri publice pentru indus­ tinse şi prin visita Majestăţii Sale. Joi sâra
lor, ar săvîrşi deci o faptă patriotică, decă s’a făcut în ministeriul de esterne. Guver­ triaşi. Se scie, că anul trecut comitetul va fi ultima representaţiă. Cu Kinemato-
nu ar deştepta în massele largi ale popo­ nul unguresc al lui Banffv încă a luat „Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăcei­ graphul se vor da două producţiunl, a
rului speranţe prea sanguinice în privinţa măsuri radicale. lor şi sodalilor români meseriaşi" din loc, doua numai pentru domni. DetailuriJe pe
estinderei dreptului electoral, — o măsură El a refusat estradărl de paşaporte a luat iniţiativa pentru arangiarea unor afişurl.