Page 39 - 1899-03

Nr. 55.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Teatru german. După un prolog li­ A mai vorbit şi Soma Yisantai, con- schimbe aceste legi naturale, deore-ce ele nostre naţionale, Român verde şi voi ră­
terar dramaturgie, ţinut erî seră de d-1 Ber- soţ şi ortac de călătoria, recomandând pe sunt bune, nu sunt contrare libertăţii ome­ mâne cât voi trăi, deapururâa consciu de
thold Held c’un deosebit dar de predare Ugron ca pe un caracter puritan şi condu­ nesc!, sunt espresiunea raporturilor stabi­ datorinţele, ce le am cătră naţiunea mea,
asupra sorierilor lui Goethe şi în special cător al celor din stânga estremă. lite de sine între omenii, cari trăesc în so­ spre care scop însă nici când nu voi
14
asupra tragediei „Clavigo 9 * * * * 14 , a urmat repre- După acestea Ugron a făcut visite. cietate. Decă se lasă fiă-care de sine, ca adopta tactica corespondentelui „Vidra şi
sentaţia acestei tragedii, care a fost pe de­ Intre alţii şi vicarului Sălagiului, d-lui A. să lucre liber, după cum îi dictâză intere­ consoţii de a parada cu naţionalismul, apoi
plin mulţămitore. Rolurile au fost în ma­ Barbolo viciu, şi directorului de bancă „Sil- sul propriu individual, se etablâză din di­ prin atacuri nedrepte a vîrî intriga între
nile celor mai bune puteri, ce le posede vania“, d-lui Andreii! Cosma, cu care se feritele interese individuale, cari în apa- fraţi de uu principiu şi prin acâsta a slăbi
■societatea, şi cu tote că actorii n’au prea cunosce bine încă de pe când era la uni­ rinţă sunt antagoniste, o armoniă, care puterea nostră de luptă, mai ales în aceste
fost încurajaţi printr’un public prea numă- versitate în Pesta. constitue ordinea naturală. Acâstă ordine dile grele.
ros, ei totuşi au jucat cu mare zel şi en- Aserâ în onârea lui s’a dat un ban­ este apoi cu mult mai superioră, decât tote Mihail Pop o viei,
-tusiasm. D-ra Stoll a predat escelent pe chet, participând vre-o 300 persone. AdI combinaţiunile artificiale, pe cari şi-le pote protopresbiter.
bolnava şi de iubitul ei părăsita Mărie îşi începe călătoria prin comunele cercului cine-va imagina. De aceea statul să nu
Beaumarchais, n’ar fi stricat însă, ca pe es- electoral. abată economia naţională dela calea ei na­ ULTIME SOIUL
teriorul ei să fi pus mai multă îngrijire. Fiind-că contra-candidat nu se ivesce, turală, intervenţiunea lui să se mărginâscă Năseud, 22 Martie. (Telegr. part.
Bine simţite şi escelent jucate au fost pâr­ va fi ales cu aclamaţiune. Românii nu se pe lângă susţinerea siguranţei personale şi a „Gaz. Trans.) Representanţa comu­
tiile d-lor Zerbi (Clavigo), Held (Beaumar­ amestecă în aceste treburi. a proprietăţii, pe lângă scutul contra în­ nală a Năseudului a respins cn in-
chais), Zilzer (Carlos). F . . . . a şelăciunii şi contra forţei, âr economia na­ (lignaţiline punerea la ordinea cailei
Acjl se va representa comedia „Ro- ţională să o lase statul, ca să mârgă după a afacerii cu împrumutul de O jll-
14
senkranz und Giildenstern , âr mâne, Joi, CI © ss v © c a a* e. legile ei naturale, pe cari are a-le căuta şi metate de milion proiectat pentru
se va da drama în 4 acte de Filippi „Das •; y a-.le stabili economia politică. Aşa-deră calea ferată.
Erbe“ ca beneficiu al talentatului actor Ber- Comitetul societăţii de lectură „Ca- după acâstă scolă problema economiei po­
14
sina română , conchiemând prin acesta B* 1W M Ii $ as.
thold Held. litice, adecă a sciinţei naţional-economice,
adunare generală spre deciderea în mai Reşcă musteaţi. In acea parte a
multe cestiunl esenţiale, şi defîgând diua este descoperirea legilor economice natu­
UgTon la Şimleu. pe 2 Aprilie st. n. 1899 în localitatea pro­ rale, după cari se conduce economia na­ mărei Mediterane, unde în vechime sirenele
prie, invită membrii cu totă insistinţa. ţională. îşi făceau jocurile lor minunate la „musioă di­
Şimleul-Silvaniei, 20 Martie n. Din şedinţa ţinută în Cluşiu, la 19 Purceclend din acest punct de vedere vină , se află un fel de pescî, cari pot fi
14
Martie 1899. şi luând ca premisă un principiu general, numiţi musicalt în totă puterea cuvântului.
Cu abdicerea lui Banffy la mandatul
Alesiu JPoppf George Repede, principiul, că omul se conduce în acţiunile Gorăbierii aud adeseori musica misteriosă
de deputat al cercului electoral al Şimleu-'
director. notar ad boc. sale economice numai de interesul propriu, a acestor pescî din adâncimea de 40—50
lui, acest cerc s’a simţit ,ca scăpat de sub
o apăsare demonică, âr în corifeii ideii de egoism, au descoperit partisanii acestei metri, unde se află ei, şi pănă acum se
scole pe calea deducţiunii mai multe legi credea, că musica lor o face nisce voci
11
„independiste a reînviat din nou virtutea Idei fundamentale în economia
14
de mai înainte. Numai decât s’au pus şi economice şi au alcătuit un sistem, care „din altă lume . Musica acestor pescî a cu-
politică. cu mici modificări a predominat esclusiv noscut’o de altfel Hunboldt, când la 1803
s’au dus după vătavul independiştilor es-
treml, Ugron Gâbor, care după căderea în De loan Socaciu. pănă pe la mijlocul acestui secol, când a umbla pe marea de miacjă-c]i. Matrozii
Sătmar, ca un leu rănit s’a retras în Se­ început a-se ridica contră lui o critică lui se înfiorară şi abia cu greu putu
nr.
cuime cu durerosa esperienţă, că: „Cm un straşnică din diferite părţi şi a-se forma «ă-i liniştâscă, esplicându-le, că şuneţelş
(Urmare.)
popor slab, care nu-şi cunosce şi nu-şt scie fo­ scole nouă, cari au lărgit forte mult ve­ misteriose sunt produse de nisce pescî cău­
losi puterea, şi cu o inteligenţă stricată, nu Şcola liberală. derile în cestiunl economice şi sociale. Fiă- tători, âr nici decât de spirite rele, după
poţi recâştiga libertatea unei ţdrî. u (Sistemul libertăţii naturale). care dintre aceste scole, amintite deja mai cum credeau ei. O astfel de musică a au-
Eil la 11 ore a. m. a întrat Hgron cu Partisanii acestei scole dic, că omenii sus, conţine în sine mai multe curente seu dit şi căpitanul de corabie Withe pe ţăr­
mare triumf şi sgomot în Şimleu. La gară trebue lăsaţi de sine, ca se lucre fiă-care scole deosebite. muri! Cochinchinei. Concertul se autjia din
l’a bineventat advocatul Bartha, preşedin­ liber, după cum îi dictâză interesul pro­ (Ya urma ) mare adâncime şi i-se părea produs de-o orgă
tele partidei independiste de aici. priu, -căci acesta îl silesce pe fiă-care să puternică cu sunete dulci misteriose. In
La 2 ore d. a. şi-a ţinut vorbirea- lucre în interesul totalităţii. Interesul pro­ O întâmpinare. fantasia lor înfierbântată Withe şi soţi cre­
program de pe balconul hotelului nou oră­ priu şi-l cunosce fiă-care mai bine, decât Orşova 7 (19) Martie 1898. deau, că jos în mare, cineva pune în miş­
şenesc. Din piaţa şi strada laterală l’a as­ cum ’i-l pot cunosce alţii, de aceea socie­ Onorată Redacţiune. In nr. 50. de care un armoniu gigantic. „Eram curios
cultat mulţime mare din tote păturile so­ tatea (statul) să nu prescrie, se nu regu- Vineri, 5 (17) Martie a. c. al „Gazetei — scrie Withe — să cunosc causa acestui
cietăţii, parte aderenţi, parte curioşi de-a lamenteze, ce are să facă, cum trebue se Transilvaniei s’a publicat sub [[rubrica concert, m’am sooborît în partea interioră
14
1
-4
vedâ pe dada Săcuilor. De-altmintrelea a lucre unul seu altul, ci se lase pe tot omul „Unele dela Caraş-Severin’ o corespon­ a corăbiei, în caiută, şi am esperiat, că
vorbit puternic şi cu multă însufleţire, adu­ în voia lui, liber, să lucre cum îi place (lais- denţă din Carausebeş, dto. 28. Februarie, sgomotul de sunete devine din ce în ce
când la entusiasm pe auditori şi vărsând v. 1899. în care un pseudonim „Vidra un cor puternic de voci. Tâlmaciul meu,
14
ser faire, laisser passer), se fiă învoire con­
scântei şi lavă mai ales asupra Yienei. In­ tractuală liberă, concurenţă liberă, schimb criticând ţinuta neromânâscă a unor — cum un creştin din Cochinchina, istorisesee, că
tre altele a dis următorele: liber (liber schimb) înlăuntru şi înafară. se esprimă — „pitici şi liliputani de acolo, sunetul acesta e produs de nisce pescî, cari
14
„Nici un popor nu pote fi mare fără Pentru propagarea acestor învăţături, prin ajunge a mă apostrofa şi pre mine susţi­ prin formaţiunea gurei se agaţă de fundul
lucrarea Casei domnitore; trebue deci să cari se susţine libertatea individuală la un nând, că: „Şi prota din Orşova — adecă corăbiei şi dau sunetele misteriose. La 1860
câştigăm Casa domuitore, ca se consimţă aşa mare grad, ’i-s’a dat numirea de „scolă eu — şi-a pus onorabilul nume pentru Prăger a audit aceste oântece curiose pe
cu noi, să vadă, că suntem un popor leal liberală şi „individualistă . Ea a fost în­ „Fialca . ţărmii dela Borneo. El spune următorele :
14
14
14
şi sincer. Miliţia nu e nici a împăratului, temeiată de scriitorii francesl economişti E vorba, în acâstă imputare neade­ „In Aprilie am ancorat în Pontian, oursul
nici a regelui, ci a ţârei şi poporului, tre­ vărată şi plină de tendinţă moliţiosă, de ţi­ cel mai vestit din Borneo. Pe timpul
din secolul al 18-lea (fisiocraţî) şi desvol-
bue deci, ca în limba acestuia să ÎDveţe şi tată mai departe de scriitori englesl (Adam nuta manifestată de cătră o parte a inteli­ refluxului am auflit cântece de musică,
să câştige învingeri. Legea dice, că tâte Smith, Ricardo etc.). Fiind-că aceşti scrii­ genţei nostre române din Oaraş-Severin, odată mai tari, altă-dată mai slabe, când
instituţiunile publice, cari se susţin pe banii tori au tractat mai întâii! economia naţională pentru candidaţii la vacantul post de Vice- din apropiere, când din depărtare. Sunetul
statului, să aibă limba maghiară, deci şi Oomite, Marşoosky primariu în Lugoşiă si ţinea într’una, şi se părea, că urechile n6s-
în mod sciinţific şi sistematic, se privesc ca
armata, ca instituţiune de stat, trebue să Fialca protopretore în Orşova, ambii nero­ tre sunt plăcut atinse de voci sirenice. Su­
întemeiătorii acestei sciinţe şi se numesc eco­
fiă condusă în limba maghiară. Majestatea nomişti ortodox! şi classicl, er scola liberală mâni (şi aderenţi ai partidului liberal, cu netul îl aucjiam mult mai clar, dâcă ne
Sa nu doresce să se strice legea. Şi pentru care ţinută eu însă n’am de a face nici cufundam capul în apă. Deşi puteam dis­
formată de ei se numesce adese-orl „orto­
ce n’are honvecjimea artileriă?“ doxă , „classică ; după A. Smith, care a ri­ în clin, nici în mânecă, deorece eu, ca tinge, că sunetele se deosibesc, totuşi ele
14
11
ţ)ice mai departe, că dâcă va întră dicat’o la o însemnătate mai mare, se numesce credincios aderinteal programului partidu­ dădeau o armonie de concert perfectă. Mu­
14
ârăşî în dieta ţărei, nu se va retrage de „smitică şi, întru cât se au în vedere şi lui nostru naţional, ţin ca şi pănă aci cu sica acâsta e produsă de pescî . Zoologii
14
nicăirl, unde se vor pertracta trebile ţărei, alţi scriitori însemnaţi englesl, se numesce totă tăria convingerei mele ia postulatele spun, că pescii desvâltă aceste sunete prin
înţelegând aici delegaţiile, unde a fost ales, „britică . Unii o numesc sistema concu­ nostre îndreptăţite cuprinse în acel program. cele mai diferite aparate din organismul
14
dâr nicl-odată n’a luat parte. renţei economice libere, er Ingram, ca să Prin urmare, ca publicul nostru român lor. Unii le produc din gură, alţii din in­
Trebue să fie completă şi adevărată cuprindă tote fasele ei sub o numire nesc, binesimţitor, să se p6tă încredinţa, testinele lipite de stomac, şi le dau mai
autonomia comitatensă şi comunală; cum generală, o numesce „sistemul libertăţii dâcă e sâu nu adevărată insinuarea sus ales atunci când scot afară aerul, ce l’au luat
stau acuma lucrurile, poporul e numai o naturale . Mai corect, dice A. Wagner, s’ar atinsă, ce mi-a fâcut’o pseudonimul co- eşind la suprafaţă. Pescii de alte specii pro­
14
adunătură de slugi. De 30 de ani poporul cuprinde întrâga învăţătură (a fisiocraţilor respondinte din Caransebeş, îl provoc pe duc sunetele acestea prin atingerea dinţilor şi
maghiar puţină influinţă a avut în guver­ şi briţilor) sub economia fisiocratică-britică acâsta cale să-mi dovodâscă, pe care act prin frecarea oselor dela cap. Etă dâr că adân­
14
4
14!
nare, însă acuma se înaugurâză o eră nouă seu „fisiocratică-smitică ). ml-am pus eu „onorabilul* meu nume curile mărilor cuprind taine, despre cari
14
şi piere sistemul lui Tisza, der pentru aceea Punctul de mânecare al acestei scole pentru „Fialca , şi de va fi în stare acâsta noi muritorii nici închipuire nu avem. Re-
• el nu se amăgesce cu credinţa, că de sigur este, că societatea se guverneză de legi a face, nesmintit că cu atât mai vârtos voi mâne o problemă a scrutărilor zoologice
sistemul acesta va fi bun. naturale, pe cari omenii nu le pot schimba rămânâ compromitat înaintea acelui public, viitore şi a mijlocelor techuice perfecţio-
Căderea guvernului o asemănă cu chiar dâcă ar voi, fiind-că nu ei le-au âră în cas contrar, acesta din urmă se năte, ca sâ afle marea taină din sînul
t
mortea unui om bogat, pe care-1 petrec făcut. Omenii însă n’au nevoiă, ca să va convinge, că in Caransebeş esistă nu nu­ mării.
mulţi la gropă, cugetând, că lui i-a testat, mai nu-ce pitici şi liliputani, ci şi un
însă cui i-a rămas bogăţia nu se scie pănă 9 A. Smith şi scola sa, în acesta cuib de politician! restrînşl la vederi, ftf8&sBţămifă paaialică.
nu se va desface testamentul. A mai vor­ mai ales |D. Ricardo, au făcut în învăţă­ cari ca cârtiţa subminâză şi nu edifică, prin Haţeg, 1899.
bit apoi despre vama independentă, despre turile economice ale fisiocraţilor multe co­ lucrarea lor ascunsă şi pătimaşe, căuşele (Urmare).
recturi necesare şi de importanţă. In acesta Pe l. Nr. 278. (colect. Ioan Bora pa-
valuta de aur, care unică ar da Ungariei cele mai sfinte ale neamului nostru, la care
constă unul din deosebitele merite scien- rooh în Goroesol). Dela credincioşii din
autoritate financiară etc. cuib de politician! aparţine şi corespondin-
ţifice ale lui A. Smith însu-şî. De aceea filia Vaidei 5 fi. 35 cr.
In decursul vorbirei ici colea se iveau economia smitică, respective britică, tre­ tele „Vidra . Pe l. Nr. 290. (colect. D-1 Iustin Bora
11
14
şi scene comice. Intre altele un „atyafi , bue să se recunoseă ca o faşă de desvol- In fine fie acestuia din urmă şi tu­ cleric în Budapesta.) Dela Valeriu T. Fren-
■răpit de vorbele frumose şi după părerea tare nouă şi mai superioră a individualis­ turor acelora, cari stau la spatele lui, spre ţiu 1 fl., Petru Cupcea 1 fl., AI. Ciura 50
mului şi liberalismului economic, der totuşi cr., Em. Câmpian 30 cr., G. Miculaş 50 cr..
lui adevărat mântuitoro ale lui Ugron, es- şcire, că eu în cele ce privesce acţiunea
numai ca o faşă a acestei doctrine, la care I. Oct. Prie 50 cr., Iustin Bora 1 fl., G.
■ clamâ: „No, most jojjâk en hozzâm a vâ- mea publică, fie aceea naţională politică sâu
şi ea (scola britică) aparţine cu totul. (Yecţî Boer 30 cr., Vas. Pohan 1 fl. 50 cr., 1.
u
grehâjtok! (Ei, acuma să mai văd eu ve- A. "Wagner. Grundlegung der Pol. Ock. bisericâscă nu sunt nici „Brotist„ dâr nici Coste 50 cr., Ales. Pteanc 30 cr. şi dela
rnind la mine esecutorii!) 1892 I. pag. 7). „Idolatru , ci sunt, deşi înbătrânit în luptele alţi clerici 7 fl. 50 cr. Suma 14 fl. 90 cr
11