Page 41 - 1899-03
P. 41
REDACŢIUHEA, w 6azeta“ i în floare ^
ese
Adiinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şt străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoi, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUHE în Braşov şi lft N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri ds aminclur!:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Vienn: M. Dulcea Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld StEmerlch Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braşu
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Administrafiunea. Piaţa nai o
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiţ
burg.- Marolyl &. Llabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL 1NSERŢIUN1LOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe O coldnil 6 or. Cu dusul în casă : Pe cn ax
şi 30 or. timbra pentru o pu XII 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
namentele cât şi inserţiunile
RECLAKE pe pagina a 8-a o
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
irn«m«insMw
Nr. 56. Braşov, Vineri 12 (24) Martie. 1809,
Cehii şi tripla alianţă. nu pote privi de aliat al seu po Deputatul sas Meltzer deputaţi ai naţionalităţilor şi aceştia ar de
trivit un stat, care ar urma tendin despre cestîunea naţionalităţilor. cide împărţirea ţărei în districte ale naţio
De un timp încoce resună în ţelor cehice. nalităţilor — opresce dreptul public acâsta?
pressa din Germania tot mai tare Pi ar ele cu pricina austriace sunt Etă, partea a doua a discursului deputatului Nu ! O permite însă interesul maghiar, in
u
44
corda nemulţumirei cu mersul lucru „Ceska Revue şi „Narodm Listy , Meltzer, ţinut în cameră, în 16 Martie 1899 privitor teresul ţărei, interesul monarchiei? ErăşI
la cestiunea naţionalităţilor:
are
rilor în Austria. Cabinetul Thun e cari înse ambele suut 4^ naţio nu! — Oe însemnâză acâsta ? Insemneză,
luat la ochi, că voesce se împace nale cehice fără caracter oficios. De Onor. Cameră va afla pote, că e lu că în cestiunea acâsta, cea mai vitală a
elementele slave în paguba germa aici pornesce şi semi-oficiosa „Wie cru firesc, dâcă cu acâsta ocasiune, la pra politicei interiore, punctul de vedere de
44
nismului şi acesta nu place nici ner Abendpost , care găsesce de cu gul unui nou sistem de guvernare, voifi drept public nu concordâză cu viâţa viuă,
a
decum celor din Germania; nu le viinţă de a mulcomi pe cei dela 4i - atinge în genere şi cestiunea naţionalităţi şi că politica practică se ţine mai bucuros
place mai ales, că Cehii, cari nu rul berlines printr’un comunicat, în lor, care înainte de tote privesce aşa de de acesta din urmă, decât de cel dintâiîi.
trec de amici ai alianţei cu Ger care le dă pe jumătate dreptate, aprope pe cetăţenii nemaghiari ai acestei In fond, abaterea dela legea rigidă nu este
mania, jbcă un rol din ce în ce mai luând în apărare şi elementele con- ţări. Cu atât mai vârtos fac acâsta, cu cât mai mică, decât abaterea dela legile pOsi-
însemnat şi încep a esercita o in- ducătore cehe în contra împutărei, înainte cu câte-va luni, la 27 Octomvre, d-1 tive asupra raportului cu Austria, dâr cu
fluinţă hotarîtore politică în partea că ar lucra la subminarea triplei deputat Bela Barabas a imputat represen- tote astea : ohiar oposiţia cea mai radicală
de dincolo a monarchiei dualiste. alianţe. tanţilor naţionalităţilor, cari se află în ca nu a atacat nicl-odată guvernul unguresc
Firesce, că aceste dispute iri meră (Saşilor), că ei şed aici numai ca din causă, că nu respectâză acâstă lege .
u
Abia s’a aşeejat turburarea, ce
al s ce
l Austriacilor cu
a fost produs’o cunoscuta declaraţia tante 4i ’i fi a e esemplare de mostră, că par a fi chiămaţî Ei bine, on. cameră, acâsta este o
cei din Berlin au atras şi atenţiunea numai pentru aceea, ca să mârgă orbiş cu foiă volantă anonimă; nu soiu, cine stă în
a contelui Thun în afacerea espul-
sărei din Prusia a supuşilor austriacî pressei francese, care cu plăcere se guvernul, nu însă pentru aceea, ca să lu dărătul ei, nu preţueso prea mult impor
folosesce de orî-ce ocasiune spre a mineze cestiunea naţionalităţilor între mar
de naţionalitate slavă, şi acum dovedi, că tripla alianţă nu mai are ginale dreptului şi ale echităţii. tanţa ei. Dâr direcţiunea, pe care o ates-
tâză. este simpla negaţiune a.acelei ordine
vine un c]iar din cele mai de frunte însemnătate şi că s’ar afla în doga Voih vorbi în general despre acesta de drept, care a creat legea dela 1868.
german berlines şi se plânge, că în morţii.
Austria s’a creat un curent contrar ,,L’ Evenement găsesce, c.ă în cestiune; nu caut patima, ci înţelegerea. „Voim, — aşa dice adresa dietei dela 6
44
Germaniei şi triplei alianţe. Actele viitore ale noului guvern însă nu Iulie 1868 — ca ou privire la deplina
cordarea e mare intre cabinetul le pot judeca. D'âr cred, că undulaţiunea folosire a drepturilor cetăţenesc! nici con
Di arul „Post“ găsesce, că a sosit Thun şi Berlin, că influinţa Unga vină a vieţii politice a adus la suprafaţă fesiunea, nici naţionalitatea să nu facă deo
timpul se se esamineze de-aprope
riei asupra politicei esteriore a mo şi la domnire noue idei şi noue direcţiuni, sebire între cetăţenii acestei ţări, şi voim,
„aţîţările Cehilor în contra triplei narchiei s’a împuţinat în măsura, în cari se abat dela acea direcţiune, ba stau ca pretensiunile naţionale ale concetăţeni
alianţe şi înainte de tote în contra
care s’a mărit însemnătatea Cehilor în contracjicere cu acel spirit, care a creat lor noştri de altă limbă, să fie asigurate şi
imperiului germ an Citeză aserţiu
şi a Slavilor în Austria. Face soco- legea de naţionalitate în anul 1868. Am în prin lege în tote privinţele, încât numai
nile în scris şi prin graiu viu ale
tela, că în totă monarchia stau 24 mână o foiă volantă, fructul ultimelor lupte este posibil, fără de desmembrarea politică
unor conducători cehi, cari, cţice, milione Slav! faţă cu 19Y milione politice, „asupra căderii direcţiunei intran a ţărei şi fără de jertfirea independenţei
2
sunt contrare Germaniei şi presentă popore de altă naţionalitate, că prin sigente , redactată de un membru al par sale legale .
44
41
„alianţa, cu Germania ca o causă urmare „batalionele cele mari sunt tidei liberale. In acâsta scriere ceteso ur-
14
44
principală, că Cehii nu pot ajunge pe partea Slavilor, şi tote acestea le mătorele : Dela acâstă ideiă fundamentală n’a
voit să se abată nici legislaţiunea, când
la dreptul public al lor; presentă pune în gura unei „personalităţi po „Aici este cestiunea naţionalităţilor. după şâpte ani a creat legea. Ea a asigu
lucrurile astfel, ca şi când curentul
litice din Austria de înaltă posi- Asigură legea fiă-cărui cetăţân ungar ega rat unitatea ţărei cu principiul naţiunei
antigerman ar fi susţinut de miniş ţiune . litatea de drept? Dă legea fiâ-cărei naţio
44
trii Thun şi Kaizl (ceh). unitare politice, care eschide desmembra
Aşa sunt puşi în relief Cehii ca nalităţi şanse egale spre a se validita în rea ţărei în teritorii ale naţionalităţilor. Ou
Aceeaşi foia pretinde între al contrari înverşunaţi ai triplei alianţe; politică: da, ori nu? Da. — Şi fost’a în motive pouderose a sprijinit atunci baronul
tele, că cji are le austriace, cari în în realitate însă causa amărăciunei politica praotică vre-un cas, ca nisuinţele Iosif Eotvos părerea, că o asemenea des-
timpul din urmă au criticat aspru celor din Berlin e, că slavismul în naţionalităţilor, deşi după dreptul strict nu membrare ar sgudui nu numai unitatea ţă
pe ambasadorul Germaniei din Viena Austria se întăresce v§4end cu ochii, e permis a le sta în cale, să fi avut suc- rei şi printr’asta esistenţa ei, şi nici n’ar
afirmând, că susţine legături strînse pe când germanismul se silesce în- oes, şi ca să nu li-se fi adus din partea fi aptă, de-a asigura libera desvoltare a
cu oposiţia germană şi o în curaj eză, zadar a-şî recâştiga posiţia prepon- maghiară astfel de pedecî, cari după stric naţionalităţilor. Graniţele diferitelor limbi
ar fi de colore oficiosă şi că, prin derantă de o dini oră. tul principiu al dreptului publio nu e per în acâstă ţâră nu sunt doră tăiate cu cuţi
urmare curentul ar fi nutrit chiar mis să li-se pună: da, ori nu? Da. — Dâcă tul în scorţa pământului, diferitele naţio
din partea guvernului. In fine ajunge la vre-o alegere, camera ungară a deputa nalităţi nu trăesc doră isolate lângă olaltă,
la conclusiunea, că imperiul german ţilor s’ar compune trei din patru părţi din ca mineralele şi plantele în dulapurile de
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . — Dâcă de mult n’aşi fi convins des — Stai! Am ceva amintire cam ştârsă. milii de Amarantes, avut, tînăr, curagios,
pre acâsta, contesă, nici acum n’aşl fi ! răs Nu a fost acea parisiană mititică şi picantă, cu spirit, de-un esterior elegant şi c’o faţă
punse el c’un surîs mult semnificativ. care a fugit din institutul „Sacre Coeur , simpatică. Era bogat dăruit cu însuşiri,
44
Farmecul ochilor. — Acum? Oe fel? ca să se arunce în braţele unui comediant cari făceau să se desohidă înaintea lui ca
De Sylling Old. — De o oră. vrăjitor şi să umble cu el lumea întrâgă? sele cele mai retrase din cartierul Saint
îşi pleca capul pe masă, apoi privi Ai cunoscut d-ta pe acea damă? Germain. El m’a introdus şi pe mine în fa
— Ai cetit d-ta pe Trilby, sâu ai vă-
lung la el cu ochii ei negri, ca nâptea. Pe — S’o fi cunoscut? Dâr a cunoscut’o milia legitimistă a ducelui D’Aubigny. Con
cjut’o vr’odată la teatru, d-le conte? —în
faţa contesei se ivi fără de veste o roşaţă Parisul întreg, pe care-1 încânta cu fiinţa tele Miguel avea intrare acolo în tot mo
treba tinera şi frumosa văduvă pe vecinul
trandafirie. ei. Toţi ataşaţii ambasadelor îşi puneau ca mentul. Am observat, că era ospe forte
său dela masă, cu care conversa viu şi cu
— Să nu glumim! clise zîmbind. Se pul după ea. bine primit. Cu tînăra prinţesă sta în ast
mare plăcere deja mai bine de un câs.
pâte, ca tote gândirile şi tote simţirile unei Contele tăcu pe-un moment, ca şi când fel de relaţii, cari conving pe privitorul
Servitorii tocmai puneam farfuriile pen
personalităţi tari şi consciente, să le poţi s’ar fi cufundat în veohile-i amintiri. Apoi atent, că sunt împreunate c’un interes serios
tru fructe, musica cânta o arie ameţitore.
supune atât de mult unei voinţe străine, continua: şi adânc.
— Trilby ? răspunse tînărul bărbat de contrare, ba chiar antipatice, încât ori-ce — Şi acea fiinţă încântatore a tre Era o di fierbinte de Iulie. Mama prin
stat, cu voce atât de caldă, oare mărturisea, lucrare independentă şi responsabilă să în buit să se sfîrşâscă atât de trist şi dureros. ţesă, înainte de a-se muta în castelul de
că frumuşica văduvă i-a pus în vibraţiune ceteze, şi omul să trăâscâ în şi prin voinţă — D-le conte, m’ai făcut curiosă şi vară de pe ţărmul Loire, arangiâ una din
cârde plăcute în inimă — Trilby? Istoria străină? Pote el să devină un simplu mij mi-ai deşteptat şi compătimirea. acele serbări rare de grădină, unde obieî-
atât de brilantă, dâr totuşi seriosă şi de-o loc, ou care domnul şi măestrul său să trac — Iţi voiţi spune acâsta tristă întâm nuia a-se întâlni întrâga aristocraţia fran-
adâncă tristeţă a lui George du Maurier? teze, ca artistul cu viora? plare... Sunt patru ani, de când guvernul cesă.
Da, domna mea, am cetit’o şi am vădut’o — Aşa e! răspunse contele cu atâta meu m’a transferat din Lissabona în Paris. întrâga cji Dom Miguel fu iritat pănă
şi representându-se. seriositate, încât nu te mai puteai îndoi în Acâsta transferare avu pentru mine şi un la nervositate. Când păşi în grădină, îmi
— Ei, dâr ân spune-mi, crefil d-ta convingerea lui. farmec deosebit personal. In Paris trebuia strînse puternic mâna şi-mi tfl se :
posibil, ca o fată veselă, drăguţa şi plină de — Şi pe ce-ţî basezî acâsta? Dor pe să mă întâlnesc c’un vechili amic, un tînăr — Iubite conte, gândesce-te la mine.
virtutea vieţii, ca Trilby, să stea ani lungi vre-o esperienţă capriţiosă? bărbat de stat portughez, cu care am făcut — Curagiu, Dom Miguel! i-am răs
de-arândul sub farmecul ochilor cuiva, mai — N’aţI aufiit, domna mea, istoria cunoscinţă în Lissabona şi pe care, deja puns.
ales când acela este un mişel, ca Sven- micei şi drăgălaşei contese d’Aubigny? Pot din primul moment, l’am preţuit forte mult. Apoi am văclut, cum se apropia de-o
gali ? să fie 3—4 ani de atunci. Era Dom Miguel, surcel al străvechii fa grupă de arbori dintre ale căror ramur
•St I
