Page 42 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 56.—1899.

sticlă ale unei coleoţiunl, şi de aceea pre­ mente bune şi nobile, despre cari se pote lione Maghiari, cari sunt mai mult sâu mai
seze, şi că statifiearea acesta o va face cu
tinde guvernarea unitară anumite margini dice, că precum individul portă în inima puţin aderenţi ai triplei alianţe. După tâte „cumpănire şi „precauţiune şi numai atunci,
44
44
prin regularea cestiunei limbelor. sa inclinarea pentru locul nascerei sale, acestea este clar, că aşa numitele „batali- când Gestiunea reformei administrative va
44
Astfel legea a stabilit instituţia lim' pentru patria sa, tocmai aşa şi însufleţirea one mari sunt pe partea Slavilor. Apoi fi pe deplin „coptă ; al doilea — punctum
44
1 cu care este alipit de naţionalitatea sa, nu Maghiarii mai au să conteze şi cu aceea,
bei de stat oficiale, care pe basa desvol- saliens al cestiunei — că reforma adminis­
tărei istorice şi politice, şi pe basa rapor- ; slăbesce, ci pote să strîngă încă şi mai că Slavii din propria lor ţâră, Croaţii şi traţiei o consideră, ca mijloc pentru construi­
turilor etnografice ale ţărei dă limbei ma­ tare legăturile, ce-1 legă de patria sa. Acesta Sârbii cresc în număr şi influenţă... Tri rea „statului naţional maghia) .
u
ghiare ore-care preponderanţă îndreptăţită; se pote ajunge îusă numai pe o singură pla alianţă aşadâr — sfîrsesce articolul — Ne-am clarificat!
acâstă preponderanţă însă vrâ s’o estindă cale. Statul cu poporaţiune de limbi dife­ îşi va sfîrşi traiul în linişte şi fără a fi
numai pănă la acea margine, pănă la oare rite, dâcă voesce să rămână unitar şi să plânsă de cine-va.
unitatea ţărei, posibilitatea practică a gu- evite periculele decadenţei, nu se pote In acâsta compaDiă euristică se ames­ „Politica de naţionalitate a lui
vernărei şi administraţiei, o pretinde cu ne­ lipsi de-o anumită preponderanţă a unei tecă, pe cum vedem, şi oficiosele din Vi- Desideriu Banffy“.
cesitate. Peste acâstă cerinţă legea voesoe limbi, care eschide lupta de concurenţă ena şi Budapesta. „Wiener AbendposU se Intre broşurile, cari au apărut în tim­
să dea şi celorlalte limbi ale ţârei loc de limbistică şi asigură unitatea de guvernare. ocupă în numărul său dela 21 1. c. cu tripla pul din urmă în apărarea politicei „celui
liberă validitare, şi regulâză numai între­ Acâsta dă în orl-ce cas preponderanţă po­ alianţă şi cu atacurile îndreptate de foile mai maghiar ministru-preşedinte , care s’a
44
buinţarea lor oficială, spre a scuti intere­ litică, domnire politică, şi cu acâsta o con- cehice în contra ambasadorului german din vădut cu atâta părere de rău silit să pă-
sele de limbă ale cetăţenilor şi spre a îm- sciinţă mai viuă de valorea sa acelora, cari Viena. Vorbind despre articolul lui „Post răsâscă puterea, se înşiră şi broşura ano­
44
pedeca frecări între autorităţi. Legea in­ vorbesc acea limbă, ca limba lor maternă; din Berlin, constată oficiosa austriacă, că nimă apărută în ediţiunea lui Toldi Lajos
dică şi punctul de vedere al statului faţă pentru ceilalţi însâmnă o resignare ore- campania acâsta diaristică n’a produs mare în Budapesta sub titlul „ Banffy Pensă nem-
44
de desvoltarea culturală a diferitelor na­ care, pentru care pot afla despăgubire nu­ sensaţie în Austria. „Abendpost însă face zetisăgi politikăja . Scopul şi tendinţa aces­
u
ţionalităţi, prin aceea, că între altele — mai în consciinţa, că conlucră asemenea atenţi pe Cehi, că ar lucra în contra in- tei broşuri este de-a prosenta pe Banffy şi
mă provoc la §. 17 al ei — consideră de la bunăstarea şi la înflorirea patriei co­ târeselor lor politice, dâcă ar porni o ac­ pe colaboratorii săi din faimosa secţiune a
interes al statului, ea fiii diferitelor naţio­ mune prin cultivarea, prin desvoltarea cul­ ţiune seriosă în potriva triplei alianţe. — naţionalităţilor, ca pe nisce eroi legendari,
nalităţi să se potă cultiva în institutele de turală a propriei lor naţionalităţi. încât pentru „marii politician! din Pesta, cari s’au luptat cu bălaurul, ce sta să în­
44
învăţământ ale ţârei în limba lor maternă Pote fi, On. cameră, ca acestea să nu hahamul acestora, „Pester Lloyd cjice, că ghită patria maghiară cu înpintenaţl şi
u
acolo, unde începe cultura mai înaltă aca­ fiă, decât cuvinte, ca luptele şi pasiunile are la îndemână întreg articolul lui Post perciunaţi cu tot, pănă ce l’au răpus, seu
u
v
demică. politice ale dilei icl-colo să clică alt-ceva. din Berlin, care ameninţă cu desfacerea tri­ în caşul de faţă mai corect dis, pănă ce
„Cel ce crede , aşa vorbea baronul Dâr îmi profesez credinţa, că numai acele plei alianţe, dâcă Cehii ar ajunge să cânte l’au făcut să-şi pună botul pe labe, căci de
44
Iosif Eotvos în acâstă cameră, când s’a tradiţiunî politice, cari se trag din anii prim în politica esteriorâ a monarchiei. In a-1 fi nimicit cu totul nu se încumetă nici
desbătut lege, „că unitatea acestei ţâri, şâse-decl, pot să ducă la o soluţiune acâstă fine foia jidano magh'ară îşi esprimă şi ea campania Banffy-Jeszenszky să afirme.
dela care atârnă esistenţa ei, zace numai mare cestiune a patriei nostre: Gestiunea reprobarea faţă cu „insultele pe care cl­ Se ’nţelege, că spre a ajunge la acest
44
în interesul acelora, cari în acâstă ţâră vor­ naţionalităţilor. arele cehice le aduc la adresa ambasado­ resultat de vitejiă ne mai pomenită, Banffy
besc unguresce, seu cel ce crede, că civi- rului german din Viena şi „nu află cuvinte a trebuit se fiă presentat, ca un năsdrăvan,
lisaţiunea şi bunăstarea concetăţenilor noş­ destul de aspre pentru a înfiera acest care a sciut să învârtă pe deget totă lumea
tri de altă limbă e numai treba lor, acela In contra triplei alianţe. nebunatec abus ... politică şi diplomatică dinăîntru şi dina­
44
nu înţelege de loc acâstă cestiune? 44 fară, ba chiar şi pe împăraţi şi regi, ca
piarele din Berlin, între cari „Pic
Una din ideile fundamentale ale ace­ se-şl potă ajunge scopul.
u
Post , au semnalat în timpul din urmă hisce Szell despre reforma admi­
lor bărbaţi de stat, cari au condus în anii Pe lângă acestă Donchişotiadă în
voci în contra triplei alianţe, cari au fost
şâse-decl sortea acestei ţâri, a fost de-a nistraţiei. ce privesce minunile, ce ’i se atribue lui
ridicate în pressa cehicâ din Austria. Arti- 5
asigura unitatea ei şi prin consciinţa dife­ Banffy, că li-ar fi făcut în cei patru ani
culul foiei berlineze a provocat o viuă dis- In şedinţa dela 20 1. c. s’a vorbit
ritelor naţionalităţi, că asigurarea esisten- ai guvernărei sale, broşura cuprinde însă
cusiune mai ales pentru motivul, că în el mult şi din tote părţile dietei despre ad­
ţei lor proprii aternă de esistenţa acestei şi o parte, în care să relevâză, îa modul şi
se dicea, că „un stat, care se ia după ten­ ministraţia comitatensă şi comunală. Cu pri­
ţâri. Şi faţă cu cealaltă ideiă, ce s’a ivit chipul propriu al scriitorului anonim şi
dinţele Cehilor, nu mai pote fi aliat bine­ lejul acesta, a luat cuvântul şi ministru-
atunnî, a răsunat cuvântul lui Eotvos. fapte petrecute, cari ne reamintesc mai
venit pentru imperiul german, şi despre preşedinte Szell, care ţinu un lung discurs,
„Recunosc, — dise el—că prima nostră acâsta să nu-şl facă ilusiunî politicanii cu pe care — pentru importanţa cestiunei — ales noue Românilor nisce triste şi aure-
datoriă este de-a susţină unitatea acestei cap de struţ din Austria, cari ar trebui îl reasumăm în următorele : rose momente din acest period, cari nu
patrie, dâr sciu, că precum acel zid, la a să se păzâscă a se juca cu focul . Declară deja la început, că guvernul vor străluci în aur pe paginele istoriei
44
căruia clădire s’au întrebuinţat petrii de Discusiunea acâsta o vedem acum stă in ce privesce administraţia pe basa nostre naţionale.
cea mai diferită formă şi specie, este câte­ străplântată şi în pressa francesă. In Berlin, principiară primită deja la 1891 (sub Sza- Firesce, că Banffy este presentat-, ca
odată cel mai tare, aşa se pote crea un după cum spune o telegramă de acolo, a pary) de dietă, adecă vrâ să reformeze ad­ autor intelectual al turor lovirilor şi desas-
stat tare şi din cele mai diferite elemente produs mare sensaţie un articul publicat ministraţia pe temeiul principiului statifi- trelor, ce le-a suferit în acest interval causa
de popor; der eu sciu, că acela, care la clă­ în cjiarul „Evdncmcnt’ din Paris, despre tri­ cării. Statifiearea nu este o ţîntă, ci numai nostră şi mândria nostră naţională. Dâr
4
dire în loc să potrivâscă singuratice petrii pla alian'â, oare se atribue unei convorbiri un mijloc de a ajunge la ţîntă. Scopul nu vom reveni în special asupra acestei bro­
una cu alta şi să le lege cu bun tincifi, c’un politic austriac. Vorbind despre ra­ pote fi altul, decât a îndrepta, a transforma şuri anonime, ce car&cterisâză atât de
vrâ să le eontopâscă una într’alta, perde porturile Slavilor şi Maghiarilor faţă de tri­ şi a perfecţiona. mult trista eră a regimului Banffy.
numai timpul, şi că şi noi am face aseme­ pla alianţă, „Evănement cjice între altele: Prin reforma acesta guvernul ţîn-
u
nea, dâcă nu ne-am mulţumi cu aceea, ca „In timpul din urmă proporţional cu tesce la crearea unei administraţii bune,
să putem face, ca diferitele naţionalităţi cresoerea însămnătăţii Slavilor austriac!, eficace, liniştitâre, care să servâscă intere­ 0 broşură positivistă.
locuitore în ţâră să fiă părţi, cari să ţină influenţa germană a scăcţut tot mai tare. In sele statului şi ale cetăţenilor. Acâsta însă (Conta'a „kistiedov^-urilor. — Pacofîca»
la olaltă un întreg politic tare, ci am voi Ungaria ţin oe-i drept la tripla alianţă, numai prin statificare se va pute ajunge. rea naţionalităţilor.)
14
să dobândim deplina lor contopire . însă şi influinţa Ungariei în politica esternâ Statifiearea va fi dâr unul din principiile Sub titlul „ Cultură naţională şi civilisa-
u
Naţionalitatea, On. cameră, este un a monarchiei a scăcţut în urma însămnatei reformei. Reforma însă va cruţa autono­ ţiune apusenă a apărut în Budapeşta pri­
lucru al inimei; adevărata ei basă este pie­ înălţări la suprafaţă a Cehilor şi Slavilor. mia şi va crea pentru libertăţi publice ga­ ma broşură din aşa numita „Bibliotecă po
44
tatea, cu care fiă-care om mai bine simţi­ Toţi inimicii Slavilor din monarchie — ranţii, desjcre care adese-orl s’a vorbit. sitivistă , redactată de un anumit Samuel
tor se simte alipit de momoria strămoşilor aprope 24 milone Slavi stau faţă cu 19’/ Kun şi editată de Leo Revai. Broşura pri­
2 La întrebarea, cari vor fi basele fun­
44
săi şi de limba ce a moştenit’o dela ei. Na­ milione de alte naţionalităţi în monarchie mă e supranumită şi „epilog la milleuiu ,
damentale ale reformei, d-1 Szell nu vrâ
ţionalitatea este dâr efluxul unor senti­ — sunt cei 9'/ milione Germani şi 7 mi- să răspundă. Declară însă, că ea va avâ în şi era să se publice în prâjma tambălăurilor
2
millenare, însă pentru piedecl, cari nu ni
vedere un 9cop măreţ: scopul statului na­
se spun, ea a început numai acum se apară.
ţional maghiar, nu numai prin construirea
strălucea ţăsătura fină a unei haine de Am observat în curând, că tînerul de principii şi instituţiunl, ci şi cu consi­ Am resfoit broşura întrâgă şi am ve-
dantelă. om este unul din [acei vrăjitori de şerpi, derare la împrejurările date şi la lipsurile dut în ea constatări, cari pănă acum rar
Serbarea îşi făcea cursul său firesc. cari obiclnuesc a-se produce prin cafene­ vieţii practice (!) Pănă când însă nu se va le-am văcjut făcându se din partea vr’unui
Tineri, bătrâni de o potrivă, îşi petreceau lele din Orient. Le cunosceam felul lor din întâmpla acâsta, şi fiind-oă lucrul nu se Maghiar. D-1 Kun arată cât de rău stau
bine. Cairo. pote precipita, tr.ebue să se aducă mai în­ Maghiarii în ceea-ce privesce sciinţa, care
Când se înoptâ, întrâgă societatea s’a Tînărul indian, n’avoa nici un fel de tâii! în armoniă organică administraţia co­ în Ungaria se face numai din „geşeft* ; cum
adunat sub un alcov natural de tufrăl de apucături deosebite. Oeea-ce a produs, vă­ munelor, oraşelor şi municipiilor şi cele­ Maghiarii stăpâniţi de şovinism şi graudoma-
taxus. Făcliile colorate, ce le ţineau ar­ zusem deja, şi nu-rnl era nimic nou. M’a lalte mari cestiunl, ca: garanţiile autono­ niă sunt atât de orbiţi, încât nu văd şi nu
mând servitorii, răspândeau o lumină pestriţă. surprius însă modul cu care lucra şi-şî con­ miei şi libertăţilor publice, pragmatica de observă marile lor scăderi; cum exagerâză
ei patriotismul unilateral şi îngust; cum
Tînăra prinţesă strălucea de bucurie ducea animalele. Aşa se părea, că ochii ’i servicii! etc. în mod comprehensiv într’o
milleniul a fost o prostie, şi arată în ter­
şi fericire. Dom Miguel şedea lângă ea sunt singurele mijloce de lucrare. El nu se singură structură. Lucrul acesta nu e aşa
mini necruţători cum un scriitor de ai lor
mut, nemişcat, adâncit par’ că într’un vis. folosea chiar nici de musică. Era de ajuns de uşor, nu mai ales, când e vorba de in­
şovinist (Beksics) cântă imnuri de mărire
Se începu representaţia. Dintre tufările re­ o singură privire din ochii lui fermecători, teresele ţării. Din pricina acâsta nici nu
despre puterea expansivă a Maghiarului,
tezate scurt, cari formau culisele, apăru, pe pentru ca cei mai mari şi mai greoi şerpi promite nimic, fiind-că nu este amicul nici
ştergând de pe faţa pământului celelalte
bină o figură estra-ordinar de interesantă. să se tîrască cătră el. Ei se ridicau şi se unui fel de precipitări, însă îşi va da si­
Statura ’i era înaltă, membrele acope­ obleau la piciorele lui, săreau în cadenţe linţa, ca cu mână sîrguinciosă să pregă- naţionalităţi, ale cărui date statistice însă
nu este greu de a-le combate etc.
rite c’o manta albă pănă la vârful picio- măsurate, se încolăceau de jos în sus în tâscâ totul, şi când Gestiunea va fi coptă (!;,
relor, cum obiclnuesc a purta Indienii. Faţa jurul trupului său, apoi neobservat se des­ atunci o va pune ÎDaintea camerei. Din multele constatări importante, re­
lui îngustă, fină, brunetă deschisă, era cer- colăceau ârăşl şi jucau din nou, şi, ca loviţi Ministru mai spune, că administraţia producem câte-va din acea parte a broşu-
cuită de-o barbă dâsă, scurtă, creţă. Pe de fulger, cădeau fără viaţă la piciorele sale. de acll nu e chiar aşa de rea, cum clic unii. rei, care se ocupă cu articoluljde lege XV
a
cap purta un turban bogat alb-roşu. Tâte Acâsta privelisce particulară şi cutremură- Că sunt lacune şi defecte, o recunosce. 1891 despre instituţia Jcisdedov urilor şi
acestea amănunte nu puteau fi observate tore, în împrejurimea acâsta şi la lumina Insă şi o instituţie relativ slabă, dâcă e cu celea ce le <jice despre pacificarea
decât fugitiv, deâre-ce privirile tuturor, făcliilor, a captivat simţirile tuturor. bine condusă, e mai bună, decât, dâcă cea naţionalităţilor.
atrase par’ că de o putere fermecătore, se mai escelentă este rău condusă. Vorbind despre instituţia „lcisdedov ■ u-
u
(Va urma).
îndreptau la două puncte: la ochii mici, ca Din întrâgă partea acâsta a discur­ rilor, autorul o combate din tâte punctele
migdala, negri şi înţepători, din care se sului d-lui Szell, două lucruri am priceput de vedere, mai ales combate ingerinţa sta­
vedea eşind un rîu întreg de schîntei. clar: întâia, că vrâ să statifice, să centrali- tului asupra ei. „Produce-va ore tendenţa