Page 43 - 1899-03

\Tr. 56.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6.

inistă — sa îr trâbă el — ce s’a pus şi nerală anuală a societăţii geografice ro­ Volnicie la tren. Nisce călători, cari Idei fundamentale în economia
icesfi lege, fructele, pe cari le-au aş- mâne. La sosire, Suveranul a fost întâm­ au sosit aql dimineţă cu trenul dela Zâr-
tat legislatorii dr’a ea? Copiii dio „kis- pinat de d-nii: Dim. Sturdza, preşedinte nescl la Braşov, ne împărtăşesc următorul politică.
ovo" ot învăţr limba maghiară în fra- al consiliului de miniştrii, generalii Mânu cas de volnicie, care ar fi de dorit să se l)c loan Socaciu.
a lor ve stă şi pot ei să-şî conserve cu- şi Barozzi, vieepreşidenţî ai societăţii, aducă la cunoseinţa direcţiunei căilor fe­
III.
cinţa de hoAă că t'.aată e" atâtea jertfe Gheorghe I. Lahovary, secretar general şi de rate : La gara din Tohanul vechili, o bă­
v
rale, mai ales copiii naţionalităţilor, în- întregul comitet. In prima seră, d-1 secretar trână femeiă, eu numele Linca Samoilă (Urmare.)
Scola socialistă
ei să nu se închine tendinţelor con- general Lahovary a cetit darea de sâmă Stoica, din Tohanul vechili, s’a urcat pe
■e statului, să nu simpatiseze cu fraţii anuală şi raportul asupra stărei financiare, tren, âr după ea s’a urcat şi un fiu al său Comunism şi colectivism).
un sânge de peste hotare şi în special apoi au urmat două conferenţe ţinute de d 1 cu scopul, ca să-i dea un pachet, căci fe­ Acostă scolă stă pe un punct de ve­
iţenii de limbă română să nu „gravi- Gr. G. Tocilescu: „Lucrări pentru cunâs- meia, fiind bătrână şi slabă, n’a putut să dere opus scolei precedente. Socialismul
s înafară“ — pe cum se obiclnuesce cerea patriei şi a poporului român", şi de urce şi pachetul. Gând însă băiatul a voit susţine, că omul, ca individ, nu dela na­
i cjice? d-1 B. G. Assan: „Călătorie împrejurul pă­ să se dea jos, deşi trenul nu se pusese în tură e aşa cum este: adecă bun, seu rău,
„Răspunsul nu p6to fi îndoios: resul- mântului, cu proiecţiunî" — In a doua seră mişcare şi mai era timp de-ajuns, condu­ moral sâu păcătos, deşi capabil să devină
îl e de tot problematic, ba mai mult: au vorbit: D-1 loncscu-Gion : Despre co­ cătorul l’a oprit, a încuiat uşa cupeului şi una seu alta, ci atât în privinţa fisică, cât
ie deplin sigur, că nu va urma. OrI-cine merţul bucureştean pănă la 1800; d-1 R. nu l’a lăsat să se dea jos. La gara din şi psichicâ şi morală este un product al
utut să constate, că poporaţiunea ro­ Novian: ImpresiunI din călătoria făcută în Râşnov, băiatul a fost dus înaintea direc­ însuşirilor moştenite şi al împrejurărilor es-
uă din comitatele vecinaşe cu Ardealul, 1898 în Islanda, cu proecţiunl; şi d-1 C. torului gărei de acolo, care Va pedepsit cu terne, în care trăesce, cu deosebire al ra-
numai că vorbesce escelent unguresce, JBottea: Despre lucrările şi escursiunile geo­ 3 fi. 60 cr. înţelegem, ca funcţionarii căii laţiunilor economice sociale, care va să
p studiile şi le face în şcole maghiare, logice ale congresului geologig internaţio­ ferate să observe ordinele şi regulamentele, clică: individul depinde de societate, socie­
;ura şi-o ia din cărţi unguresc! (!). nal în Rusia, în anul 1897, cu proecţiunl. der nu înţelegem, cum vin ei să facă cas tatea îl face să fiă aşa, cum este. Nu e
ista însă totuşi nu-i face să nu se în- — In a treia seră : D-1 C Alimăniştcanu a de pedepsire dintr’un cas de necesitate. La adevărat — clic socialiştii, — că ar esista
oe tendinţelor separatistice, ba conspi- vorbit asupra cestiunei terenurilor cu ape gara din Tohanul veohiG nu se află hamali, o armonie naturală între interesele proprii
irii în contra supremaţiei maghiare ies potabile la Congresul de hydrologie, cli- de cari să se potă ajuta călătorul. Cum ale diferiţilor individ!, căci cei tari asu­
rai din aceste elemente adăpate cu matologie şi geologie dela Liâge, în 1898, vine, deci, ca o personă, fiind-că a ajutat presc şi subjugă pe cei slabi, şi ordinea
;ură maghiară. Este o fatală erore a şi d-1 Dr. I. Ştefanescu: Despre paludismul pe-un călător bătrân şi neputincios, să fiă socială de adî este resultatul unei serii
atifica cunoscerea limbei maghiare cu din punctul de vedere geografic. Un nu- pentau acest fapt pedepsită? lungi de fapte injuste şi de spolaţiune,
patia şi patriotismul maghiar". măros public, domni şi domne, au asistat consacrate prin legi făcute numai în favo­
;
Bal în Giurgiu. Profesorii g mna-
Despre pacificarea naţionalităţilor au- la aceste şedinţe. Regele şi Principele au rul unora, în favorul claselor dominante.
siului classic „I. Maiorescu" din Giurgiu,
il dice: ascultat c’un viu interes aceste conferinţe, Ordinea socială de adî — dic ei — basată pe
al cărui director e d-1 N. Droc-Barcian,
„Nu ne putem ocupa în totă estin- felicitând pe d-nii conferenţiari şi intreţi- libertatea individuală, proprietatea privată
vor da în 25 Martie c. nn bal sub patro-
ea ei cu problema forte complicată a nându-se cu mulţi din membrii sooietăţei şi pe sistemul liberei concurenţe economice,
negiul D-nei şi D-lui Ştefan P. Christu,
ificării naţionalităţilor. In mare parte şi alte persone aflate faţă. e causa, că individul, ca membru al aces­
prefectul judeţului Ylaşca. Venitul e des­
n general însă părerea nostră cu pri- tei societăţi, vâneză numai după interesul
Congregaţia din Arad. Luni s’a tinat în favorul elevilor silitori, dâr săraci
3 la acest punct este, că concetăţenii său particular şi e condus în tote acţiu­
deschis adunarea generală a comitatului dela acel gimnasiu.
tri nemaghiari numai atunci vor recu- nile sale economice numai de motive egois-
Arad, care a fost forte agitată. Românii 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
ce supremaţia maghiară şi numai atunci tice; er sentimentele mai nobile, etice, al-
s’au presentat în număr însemnat. înainte ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz
urmări cu simpatie lucrarea ei, decă truistice, parte sunt cu desăvârşire tîmpite,
de a-se trece la ordinea de di, membrul ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­
i întâi ti aspiraţiu nile lor juste vor fi s&- tul lor la regulare a mistuirei. O cutie 1 fl. parte sunt înnecate în atmosfera generală
român Mihail Yeliciu a cerut se se cetescă
ăcute în cadrul vieţii sociale". se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far­ a societăţii corupte de adî. Pentru-ca lu­
raportul viceşpanului. După-ce s’a dat ce­ macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena,
Drept mijloce recomandă: 1) Esis- crurile să mergă mai bine, ca omenii să fiă
tire acestui raport, d-1 Yeliciu constată, că Tuehlauben 9. In farmaciile din provincia se să
ţa cinstită şi bunăstarea materială. Deoă mai buni, cu alte vederi, dorinţe şi ni-
în el nu se face amintire despre o mul ceră preparatul lui Moli provădut cu marcă şi
•sta li-se va asigura, naţionalităţile nu suinţe, ca să fiă conduşi în acţiunile lor
ţime de lucruri şi fapte: nu se amintesc ssubscriere.
1 mai dori sortea fraţilor lor de peste din motive etice şi mai altruistice: e de
apelaţiile cu privire la alegerile comunale,
n.iţă, nu vor mai fi aspiraţiunî pansla- unde s’au petrecut ne mai pomenite abu- Mişcarea studesitescă în România. lipsă — dic ei — o reformare fundamen­
be şi nimic nu-i va mai înstrăina de eă- > > tală a societăţii de astădl.
surl, nu se amintesce de asemenea bar­
patriă; 2) Respectarea însuşirilor lor Piiele trecute s’a presentat Senatului Pe când scola liberală pune individul
baria, că tocmai dilele trecute a jost ata­ un proiect de lege ralativ la recrutare,
bistice, istorice şi religionare, întru cât înainte şi pretinde, ca ordinea socială să
cată o biserică română, spârgendu-i se gea­ care a nemulţămit cu deosebire pe stu­
stea nu se opun unităţii statului; B) Li- 'fiă lăsată de sine, ca să se formeze liber
murile cu pietri, apoi a cerut măsuri, ca denţii în medicină şi farmacie. Din eausa
a desvoltare a literaturei lor naţionale acesta în sinul studenţimei s’a început o de firea şi inclinaţiuiiile naturale ale indi-
asemeni ticăloşii să nu se mai întâmple.
a artei, în general cultivarea pe cale mare agitaţie în contra amintitei legi de vidilor, fără ca statul să se amestece: pun
D-1 Yeliciu a mai spus, că Românii au
ială şi de reuniuni; 4) Deplină egală în- recrutare, oare a şi fo?t votată de Senat.. socialiştii înainte societatea, colectivitatea
descoperit de mult abusurile, der nu s'a
ptăţire pe terenul politic şi administra- S’a ţinut Sâmbăta trecută o mare întrunire şi condiţiunile de viaţă ale acesteia, cari
făcut nimic pentru prevenirea şi delătu- publică, conchiemată de studenţii în me­
; sistarea brutalităţilor fisolgăbirâscl şi sunt tot-deodată ale individului, ca membru
rarea lor. In fine ceru schimbarea siste­ dicină şi farmacie, in caro s’a luat o mo­
:
panduri, der nu numai pe hârt e şi în ţiune de cuprinsul, că studenţii în medi­ al ei, şi pretind, ca marginile pentru sfera
mului administrativ cu care Românii sunt
'agrafl de legi, ci în praxă. cină şi farmacie declară grevă pănă când de libertate a individului şi a proprietăţii
adânc uemultămiţî. Şedinţa de alaltâerî s’a
„Numai prin respectarea conscien- sfirşit cu alegerea unui fisolgăbireu’la Boroş- nu se va retrage acea lege. lui să fiă determinate prin condiţiunile de
să, leală şi minuţiosă a acestor puncte, Ineu. Duminecă a fost a doua mare întru­ viaţă ale colectivităţii şi interesul privat să
va mai atenua cu timpul antagonismul nire, la care au luat parte studenţii dela fiă subordinat interesului colectiv.
tote facultăţ’ie. In moţiunea luată s’a ho­
..ional. Numerotaţia poporaţiunei. Anul tărî!, a se purta o luptă energică contra Pe acest punct de vedere stau toţi
„Este înainte de tote necesar, ca să viitor se va face o nouă numerota ţiă a legei de recrutare şi s’a ales, ca prima mă­ socialiştii, nu numai aceia, cari au apărut
împrietinim cu ideia, că — pe cum am poporaţiunei din acest stat. Ministrul de sura, suspendarea cursurilor pănă ce stu­ în urma scolei liberale, ca critici ai aces­
îcentuat şi mai înainte — condiţia prin- comerciu Hegedii?, se dice, că a şi făcut denţii vor fi satisfăcuţi. teia, ci şi cei de mai înainte, cari au scris
ală a supremaţiei consistă în superiorita- deja pregătirile necesare şi că va presenta Dela întrunire studenţii au mers ma­ mai ales romane de stat (Plato şi Tomas
intelectuală şi mai ales morală, care camerei un proiect de lege în acest scop. nifestând pănă la locuinţa ministrului de Morus). In ceea-ce privesce însă valorea
instrucţiune publică. O delegaţiune a lor a
gură pote fi chiămată a nivela inconve- scienţifică şi proiectele de reformare ale
Esposiţie la Ateneu. Duminecă, Re­ fost primită de cătră d-1 ministru Haret,
mtele împreunate cu esercitarea superio­ care a des&probst greva studenţilor, der a lor, diferiţii socialişti se pot deosebi în
gele împreună cu Principile Moştenitor, au
rii politice şi a face să dispară chiar şi promis, că va lua în apărare eausa lor în două categorii principale. La o categoriă
mers la Ateneu, unde conduşi de d-nii Ya-
e apăsării. Ori cum ar fi, e neîndo- cameră. aparţin aceia, cari pretind o reformă de
silie Urechiă şi A. Stăncescu, preşedintele
că a împăca naţionalităţile după sistemul LudI, după cum s’a fost decis, stu­ tot radicală şi fantastică, pe basa unor
şi secretarul Ateneului, au visitat esposiţia denţii s’au adunat la universitate şi în nu­
man brutal — în contra căruia la timpul principii de drept statorite apriori. Aeestă
de sculptură a d-lor Oscar Spete şi Aris- măr de vre-o 1500 au plecat în corpore la
i, sub sistemul lui Bach, am demonstrat categorică de socialişti, numiţi comunişti,
tide Iliescu, cărora Majestatea Sa a bine­ cameră cu scop de-a înmâna biuroului ei
iar noi cu drept — este absolut imposibil. un memoriu, în care studenţii espun plân­ „idealişti", adese-orl „utopişti" şi „roman -
voit a-le esprima înalta sa satisfacţiune şi
ipă cum aeâsta nu s’a putut nici pănă gerile lor în contra amintitei legi. Ajun­ ţierl", a cădut în discredit, căci au puţină
a-i felicita pentru talentul lor. După acesta
im, — căci singur Beksics o recunosce, el gând pe dealul Metropoliei, studenţii au însemnătate din punct de vedere al sciinţei.
au trecut în sala unde se află espus ta­ fo.-t împede-aţl de poliţie şi de soldaţi de-a
rtătorul stegului şovinismului — tot aşa Intre ei putem aminti, afară de Plato
bloul celebrului pictor polon Siemeradzki, intra în curte. Numai unei delegaţii a lor
se va pută nici în viitor, ori cu câte şi Tomas Morus, pe Enfantin, Fourier,
(„Dirce creştină în circul lui Neron"), er i-s’a dat voiă să între în cameră şi să pre­
fi rele am încerca-o. Asta e clar înain- dea biuroului memoriul studenţii r. Owen, etc. ')•
de aci Majestatea Sa a mers în salonul
i fiecărui om cugetător. Sera studenţii s’au întrunit la univer­ (Va urma.)
unde un număros public admiră cjilnic re­
„Aşa der pacea cu naţionalităţile, der sitate şi rectorul, d-1 Demetrescu - Iaşi,
numita Evangeliă, artistic lucrată de M. NKCROLOG. D-nul Anăreiu Todoran,
ii ale? progresul moral al poporului nos- li-a făcut declaraţii liniştitore, că legea nu
S. Regina şi bogat împodobită în aur şi v* trece prin cameră, şi a apelat la ei, ca cunoscutul editor român şi proprietar de
i şi îndreptarea lui morală, pretind în
pietre scumpe. Acâstă Evangelie, aşedată să facă să inceteze greva şi să teîncepă tiponrafiă în Gherla, a îndurat o grea lo­
u
imul rând ştergerea legilor „kisdedov -urilor,
într’un mare iconostas de bronz masiv, cursurile. In urma acâsta studenţii au decis vitură a sorţii prin perderea prea timpuriă
cel puţin scoterea ei din practică. Pe să reîncepă imediat cursurile. Tot aeestă
închis de câte-şl patru părţi cu gâmurl de a iubitei sale soţii Maria Todoran năse.
•enul acesta plângerile naţionalităţilor sunt decisiune au lna'.’o şi studeţii din laşi, cari
cristal şi lucrat în stilul bizantin al Cate­ Ciomor, care după lungi suferinţe a răpo­
clin juste, şi tote eonsideraţiunile etice, asemenea s’au fost pus în grevă tot din
dralei dela Curtea-de-Argeş, este destinată motivul arătat. sat în 20 Martie n. c. în anul al 35-lea al
hitabile şi politice, sunt pe partea lor."
a fi depusă în acel sfânt locaş, rămânând Interesant este, că în contra cjicere etăţii şi al 18-lea al căsătoriei. Pe răpo­
ca un monument istoric pentru generaţiile cu declaraţiunile, ce se afirmă, că s’au dat sata o deplânge întristatul soţ cu fiii săi:
viitore. studenţilor de cătră rectorul universităţii, Maria, AndreiQ, Nicolae, iosif şi Alesandru ;
SOIRILE BILEI. oare să fi cjis, că guvernul nu doresce le­
i văd. Iuliana Ciomor n. Mateiă ca mamă;
Dela corpul teclniic. D-1 inginer gea reorutărei şi că ea a fost adusă numai
— 11 (23) Martie. inspector general I. Baiulescu a fost numit din iniţiativă parlamentară, minisţrul-pre- Rosalia şi loan Ciomor ca fraţi. — Dum-
Societatea geografică română. In profesor la catedra de hydraulică dela şedinte Sturdza a declarat în cameră, că nedeu s’o odihnescâ în pace şi să mângâie
proiectul de lege privitor la recrutare a pe întristatul soţ!
lele de 6, 7 şi 8 Martie v., sera Regele, şcdla de poduri şi şosele. — D-1 Eremia
fost discutat şi aprobat în consiliu de mi­
ipreună cu Principele Moştenitor, au mers Tiberiu, diplomat al şcolei de inginerie din
niştri şi [că este deci un proiect al gu­ ’) O dare de semă, mai detaiată despre fiă-
Palatul Universităţei, în sala de şedinţe Zurich, a fost primit în cadrul technic cu
vernului, faţă cu care toţi miniştrii sunt eare dintre aceşti scriitori îşi are locul în istoria
Senatului, pentru a presida adunarea ge­ titlu de inginer. solidari. literaturii economice.