Page 45 - 1899-03
P. 45
RED ACŢIUNEA, bCiazeta" iese îi Moare di.
Miinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-ungaria:
B3AŞOV, piaţa nare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne.francs.te nu N-rii de Duminecii C fi. pe an.
so primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
I3SERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SSIHISTRAŢIUf/E în 3raşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrolo Birouri de aminoturl : Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: SI. Oukss Naehf. ciole poştale din întru şi din
Oax. Aujenfelti & Emorloh Lasner. afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sotialşk. Rudolf Mos3B.
fi. Qppollics Naehf. Ar.ton Oppelik. Abonamentul pentru Brato
Iu Budapesta: A. V. Qoldbor- Âdmmtitraţiunea. Piaţa uf.)i
oer, Eksteln Bernat. In Ham- TSrgul Inului Nr. 30, etagit
burg.- Ma.-olyl & Llabmann. I.: Po un an 10 fl.. pe şist
PREŢUL IKSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. SC cr.
ria garmond pe o eoidnă 6 or. rxam Cu dusul în casă: Po le si
şi 30 or. timbru pentru o pu ■'jiLuved 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo
RECLAFSE pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunilo
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a. se plăti înainte.
(25) Martie. U te
0 fatalitate. înşişi aceia, car! au accentuat Geza Polonyi din incidentul apari- tica lui Bauffy, putem să vedem, că pe
absoluta necesitate a reformei elec ţiunei broşurei despre politica de timpul domniei lui naţiunea maghiară era
Este o adevărată fatalitate, care torale, au trebuit se mărturisescă. naţionalitate a lui Banffy. Dăm aicî sfâşiată îd unitatea ei de rassă, în mora
urmăresce aşa cjisa politică de na că în Transilvania şi Ungaria mas- în reâsumat cele ce s’au vorbit cu vuri era sguduită şi încurcată în chip săl
ţionalitate a bărbaţilor maghiar! dela sele poporaţiunei, pe car! le formeză prilejul acesta despre Români şi în batec, şi era pe drum a-şî perde totă forţa
cârmă. în cea mai mare parte naţionalităţile, general despre cestiunea naţionali de resistenţă şi atractivă. De multe ori am
Când s’a introdus eu atâta alaiu sunt despoiate de dreptul electoral, tăţilor : amintit, că în era-Banffy se trage ca un
„noua eră“ a regimului Szell dom de ’cel mai capital drept al cetă- Polonyi G. Spune ]a început, că după fir roşu tendinţa, ca prin periclitarea, celor
nea încă mare linişte în parlament ţbnului într’un stat constituţional; căderea lui Banffy, nu trece săptămână, mai sfinte interese ale rassei maghiare, să
cu privire la cestiunea naţionalită au trebuit se mărturisescă, că îm în care să nu apară câte-o broşură pro său promoveze dincolo în Austria federalismul
ţilor. De tote se vorbea acolo, nu prejurarea acesta este o calamitate contra politicei lui de naţionalitate. Una slav prin apăsarea hegemoniei germane.
mai de acesta nu. Se părea, „că fe mare, o ruşine pentru mult lăudatul dintre acestea purta titlul: „Vin Jesuiţil“, Broşura acesta spune între altele, că
ri citorii“ patriei de tote partidele şi liberalism unguresc. de care a şi rîs el cu haz. Eti însă i-a parlamentul ungar a votat cu plăcere cei
nuanţele au încetat de a mai da Şi etă că deodată dieta s’a ve- venit în mână o broşură, care este acomo 50,000 fl., ce i s’au cerut pentru organisarea
orî-ce însemnătate esistenţei naţio 4ut constrînsă a-se gândi la pede- dată a ocupa în cea mai mare măsură aten serviciului menit a lua informaţiunl spre
nalităţilor nemaghiare şi problemelor cile, ce le întâmpină, din causa ees- ţiunea camerei şi merită, ca ţâra să se paralisarea uneltirilor de naţionalitate. A-
grave, ce sunt legate de ea. tiunei naţionalităţilor neresolvate, ocupe cu lucrul acesta măcar un moment. ceştî 50,000 fl. au şi fost cheltuiţi, însă ser
P6te că în urma acesta n’a nisuinţele pentru statul naţional ma Deja guvernului trecut i-s’au votat viciul iuformativ are tot aşa de puţine
amintit nici ministrul preşedinte ghiar şi pentru introducerea unui re 50,000 fl. pentru organisarea unui birou de urme, ca şi efect asupra pressei europene.
Szell în programul seu cu nici un gim adevărat liberal. informaţiune, a cărui menire a fost, să ţină Broşura mai spune, că pe când B&n-
cuvent cestiunea naţionalităţilor şi Inzadar corul pătimaşilor ma- sub viu control uneltirile de naţionalitate şi ffy a luat în mâna sa conducerea afaceri
s’a ferit şi în discursurile, ce le-a ghiarisatorî a intonat din nou pe să informeze fidel şi străinătatea. lor, situaţiunea în cestiunea naţionalităţilor
u
ţinut mai în urmă, de a indica ati stereotipul „non possumm , înzadar a Ar fi un direct păcat, dâcă dieta ar era următârea: „de o parte acţiune con-
tudinea, ce voesce s’o observe în întors’o şi a sucit’o ministru-preşe- tăcâ îu astfel de cestiune, vorba fiind scientă pe totă linia şi cea mai puternică
deosebi faţa cu nisuinţele şi postu dinte, căci a rămas neştărsă impre- despre o broşură, al cărei fie-care rând solidaritate". Asta se referă la Români.
latele poporelor nemagliiare. siunea, că Ungaria nu pote ave lege tradâză, că a scris’o un om, care a condus „De cealaltă parte completa necunâscere a
E lucru firesc, ca celor din electorală liberală din causa naţio însu-şi afaceri, cari eonstitue un secret de şituaţiunei, nici un plan, despreţuirea înfu
dietă se nu le placă a-se ocupa de nalităţilor. stat, seu altul, căruia ’i-s’au pus la dis- murată a apariţiunilor îngrijitore, seu ma
resolvarea unei cestiunî, pe care mai Mai viu nu s’a putut manifesta posiţie tote actele oficiose, ca să se fo- nia unei persecuţiunî fără cap“. Acâsta era
bucuros ar voi se o scie cu totul puterea cestiunei naţionalităţilor nic! losâscă de ele. Nu pot să sciu cine a scris politica maghiară a guvernului înainte
mortă. Ce se-i fac! înse, decă pute chiar în discusiunea de alaltăerî asupra broşura, văd însă din ea, că br. D. Banffy de Banffy. N’ar fi p6te de prisos, decă
rea împrejurărilor reale este mai unei broşure, în care se premăresc nu a scris’o însuşi; e însă neîndoios, că bro membrii cabinetelor Wekerle, Szapary şi
tare, decât acesta dorinţă şi decă laptele fostului ministru-preşedinte şară acesta s’a scris nu numai îd interesul lui Tisza ar lua la cunoscinţă, că aserţiunea
la fie-care pas decisiv, ce voese se-1 Banffy, car! ori-cum ar fi apreciate Desideriu Bauffy, ci şi prin întrebuinţarea se referă la ei, şi sunt acusaţl în broşura-
facă, se lovesc de urgisita causă a de unii şi alţii, în fond nu pot cons deplină a celor mai secrete acte, ce le Banffy, că pe timpul guvernării lor nu nu
naţionalităţilor, care este ca un bă tata alta, decât că acest om, care avea acea secţie organisată în presidenţia mai, că nu s’au apărat interesele statului
-
lani cu mai multe capete: decă i-se se crede „cel mai maghiar “ dintre ministeriului. maghiar în cestiunea naţionalităţilor, ci
taie unul. cresc alte doue în loc? toţî miniştrii unguresc!, s’a pus de-a Broşura acesta are o tendinţă, cu care s’au negligeat în modul cel inai condam
Pe când tote mergeau liniştit curmezişul cu totă puterea, de care ne îuteînim şi în pressă, tendinţa de a în nabil.
L
şi discursul blajin al deputatului sas a dispus, pentru-ca se ţină în făţişa pe Banffy, ca pe bărbatul de stat, Revin acum la importanţa aces or ces
Meltzer se pierdu în vasta sală a loc o miserabilă stare de lucruri, care a urmat cea mai maghiară şi cea mai tiunî politice. Aici Banffy tracteză, cum
dietei, ca o disertaţie academică, şi se nimicescă cu orî-ce preţ chiar naţională politică. întâlnim în ea fapte, pe a răsturnat el pe contele Kalnoky. pice,
care nu deşteptă nici un interes în şi germenele unei viitbre resolvărî care trebue să le pun înaintea parla că Kalnoky n’a căcjut în afacerea Agli-
anejitorî, etă, că se ridică din par pe cale pacînieă a cestiunei naţio mentului. ardi : atunci însă a aflat cu scop a ves
tea oposiţiunei neastâmpărate o ces- nalităţilor. După părerea mea o ţâră poliglotă, ti, că pentru acesta a cădut, căci numai aşa
tiune mare şi gravă dela care, pu ca a nostră, loouitâ de atâtea naţionali pute face efect. Kalnoky a căclut în cesti
tem afirma cu totă convingerea, tăţi, nu pote să facă politică corectă de unea naţionalităţilor, deorece a fost atât de
aternă viitorul statului ungar în mij ungara. naţionalitate, decât, dâcă în primul rend cutezător, încât să lucreze în contra inte
locul terilor civilisate: cestiunea lăr (Polit’ca de naţionalitate a lui Banffy. — Un răspuns va crea naţiunea maghiară unitară şi o va reselor de stat, naţionale şi de rassă ale
gire! dreptului electoral. al lui Szell. — Societatea „Petru Maior . — învesti eu toţî acei factori, cari s’o facă Ungariei, pentru-ca să înşghebeze România
1
Aici de-odată se presentă îna Wlassics eroul.) capabilă de resistenţă, şi prin preponde- în tripla alianţă.
intea legiuitorilor „erei noue“, ca In şedinţa de alaltăerî a dietei, ranţa ei morală să esercite putere atrac Din întrega acesta afacere Kalnoky
eşită din păment, cestiunea naţiona a fost o discusiune forte interesantă, tivă asupra celorlalte naţionalităţi. Dâcă nici un cuvânt nu este adevărat. Der vrem
lităţilor in totă gravitatea ei. ce a provocat’o deputatul ugronist din punctul acesta de vedere privim poli se seim, dela cine, unde şi când vom pri-
FOTLETONUL „GAZ. TRANS“. de veste de-o lumină gălbue de puciâsă, ridicară. Ţinerile fete se vedeau estrem de Pilele următore întreg Parisul vorbia
ca fulgerul. Un tunet isbitor ’i urma. Fiă- agitate, damele mai în verstă recădură despre acâsta întâmplare. Nenorocita prin
care stătu un moment nemişcat, ca atius ameţite pe locurile ce ocupau, bărbaţii aler ţesă fu .cuprinsă de-o bolă grea de friguri
de fulger. Apoi se aucji un ţipet sfâşietor, gau încoee şi încolo ca scoşi din minţi, şi săptămâni întregi se sbătu între viaţă şi
Farmecul ochilor. îu care pârea a-se deslăuţui o patimă, care servitorii cu flăcliile o tul’râ — c’un cu morte. Insă în fine puterea ei de viaţă în
fierbe de mult. vent era o harababură din cele mai es- vinse asupra bâlei. Trupul i-s'a vindecat,
De Sylling Olcl.
Era tînăra prinţesă. Când, cuprins de treme. Eu nâvăliu spre bină, ea să pun sufletul însă i-a rămp-s bolnav, ca şi când
— Fine. —
grâză, m’am apropiat de ea, am esperiat capăt scenei agitate şi să scap pe prinţesă ar fi fost mistuită de-o tainică dorinţă.
Privirea ’mî sburâ de-odată la tînăra
ceva înfiorător. C’o mişcare energică sări din vraja fiorosului om. Scurt după acâsta am aucjifc, că pentru li
prinţesă. La vederea ei m’am cutremurat.
de pe loou-i, se rupse de câtră Dom Miguel, — „Şerpii, şerpii ! se audi strigând niştirea nervilor, a fost dusă îu institutul
u
Plecată de tot înainte, îşi râzima cotele de
care îşi da silinţa să o reţină, şi sălbatec dintre privitori, şi îu acel moment văcjui „Sacre Coeur“ aprope de Yersailles, unde
genunchi şi bărbia şi-o ţinea în palmele ei
năvăli spre bină, unde Indianul stătea între cum şerpii strălucitori se tîresc câtră mine şi mai înainte petrecu ca elevă, şi rădăj-
înguste. Faţa îi era albă ca alabastrul, fără de
şerpii lui, liniştit, nemişcat, cu privirea din tote părţile, sîsîind cu limbile lor as duiau o grabnică îndreptare. Speranţă amă-
nici o urmă a acelei roşeţl sânătose, care
mereu ţintită asupra nenorocitei fete, care cuţite. M’am oprit spâriat, sângele ’ml în gitâre!
forma o parte a frumseţii sale. Par’că i-ar
era atrasă de el printr’un curent magnetic. gheţa în vine, nu mai eram capabil nici Inchipuesce-ţl spaima mea, contesă,
fi secat tot sângele. Numai ochii îi
u
Când fata ajunse în apropierea lui, se să mă mişc. când. într’o dimineţă am cetit în „Figaro ‘
schinte.au ţintiţi la un singur punct. I-am
arunca la păment înainte-i, îi îmbrăţişa pi- — Stai liniştit, dise Indianul, şi nu că prinţesa Maria d’Aubigny a fugit în
urmărit privirpa, — şi apoi am căutat la
ciorele şi striga cu glas, ce se auc]i de te teme! cap de nopte din claustru şi de-atuncl
ochii Indianului, cari tot mai adenc se în
parte : Iu momentul următor, ca la poruncă, ti- i-s’a perdut urma. Sciam numai 8tât despre
figeau în ochii tinerei fete.
-- Domnul şi măestrul meu ! Creatura râtârele fiorose se încolăciră la pămeut. In ea, că mai în iirmă am vătjut’o la o mică
Inima mi-se strînse la acâsta desco ta zace în pulvero dinainte-ţl. Fă ce YoescI dianul se pleca spre fata, care zăcea la pi- staţiune din provincie c’uu tîner de esterior
perire. Simţiam, că trebue să sfâşiu vraja, cu ea! ciârele lui şi ii şopti în ureche câte-va orienta], cu care călătorea spre Sud.
care ţine legală pe acestă fiinţă încân- Scena acesta, care s’a petrecut abia cuvinte neînţelese. Apoi o apuca cu braţele Un an după acesta m’au transferat
tătâre. îutr’o clipă, deslegâ dintr’odată încordarea, lui venjose, o ridică ca pe o pană şi, prin în Londra, unde în curând mi-a urmat şi
Intunerecul gradinei fu străbătut fără ce ţinea legată societatea întregă. Toţi se şirurile mulţimei, o duse repede cătră castel. Dom Miguel, pentru care Parisul era acum
