Page 46 - 1899-03

Pa gina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 57.—1899.
■mOLH&L
mi în direcţia acesta lămuriri liniştitore, causă este, că sincer mărturisind, mă in- nea fundaţiunei Gozsdu încă & părtaşă I» care nu cutâză a critica convenţia, pune
că astfel s’a întâmplat, ori nu ? tereseză şi pe mine istoria contimporană, acâsta, trebue să protestez, deoreoe comi­ îndoindu-se întrebarea, că ce va începe
In broşura acesta se mai arată şi însă nu sunt prea de tot tare amicul ei, şi siunea acâsta e formată din bărbaţi patrio-- Francia cu marele teritoriu ce i-se cedeză
culmea ajunsă în cestiunea de naţionali­ judecata ei n’o consider de normativă şi ticl. S’a putut întâmpla, că unul sâu altul dela mafea Mediterană şi pănă la Congo ?
tate : deoorararea consilierului ministerial definitivă; ea nicl-odată nu-i nepreooupată, dintre studenţii români stipendiştl, ş’au fo­ Din tote reiese, că Anglia a dobân­
Al. Jeszenszky. Nu sciu întru cât n’ar ave nicl-odată dreptă nici pro, nici contra. losit stipendiile pentru scopuri neiertate. dit, şi Francia a fost remunerată pentru
valore acesta distincţiune în serviciul Deşi respectez literatura şi pressa, totuşi In caşul acesta se va face cercetare, şi nu pierderile ei reale cu un teritoriu din care
ideii maghiare, îmi aduc însă aminte, oă i la astfel de producte ale pressei nu le dau mă voih feri nici de cea mai aspră ur­ mari folose nu va putâ trage în curând.
atunci când acestă afacere a fost obiect 1 mare mportanţă. Am mult mai mult de lucru mărire.
de interpelare în cameră, acelei decorări i-s’a şi alte gânduri, decât să mă ocup cu broşuri In şcolele superiore nu se permite nici
dat cu totul altă esplicare decum se. dă în (Ilaritate). Sciu, că au apărut, der nu sciu un fel de mişcare de naţionalitate nici aşa nu­ „Politica de naţionalitate a
broşura de faţă. că dela cine şi din care parte; nu le ce­ mitele însoţiri dejnaţionalitate (Vii aprobări). lui Banffy“.
tesc, nu le cunosc cuprinsul. Că a avut curajul a-şl băga mâna în ast­
Broşura se mai ocupă cu cele mai Revenim astădl la broşura, ce a
mici amănunte, şi înşiră tote măsurile ce Antevorbitorul a lansat o cestiune, fel de „cuiburl“, şi încă energic, se provocă apărut în Budapesta sub titlul de mai
le-a luat guvernul maghiar în timp de pa­ la care sunt dator a face declaraţiune con­ la caşul din Oradea-mare (Vii aprobări), sus cu scop, de-a ilustra şi preamări ma­
tru ani în contra uneltirilor de naţionalita­ cretă. Da, decă a-şl afla, că s’a tradat un când a eschis din tote scolele superiore rile isprăvi, ce se pretinde, că le-a făcut
te — şi acesta este, la ce negreşit trebue să secret oficios, a-şl căuta să cercetez şi se din Ungaria, ba a interdis chiar şi nostri- br. Banffy cu politica lui faţă de naţiona­
avisez. Una dintre nebuniile cu cari ne în­ dau de urma celui ce l’a tradat. Eu însă ficaţiunea respectivului ascultător dela Aca- lităţile nemaghiare.
tâlnim în broşură este şi aceea, care ne nu cred, şi trebue să consider ca eschis, demiă. M’am convins despre el, că agita­ Broşura acesta a dat nascere în şe­
spune, că meritul lui Banffy este, că că vr’unul dintre funcţionarii dela presi- ţiunile lui s’au îndreptat în contra statului dinţa de alaltăerî a camerei ungare unei
;
Sturdza a ajuns ministru preşedinte prin denţa ministerului ar fi fost în stare a să­ maghiar şi în contra intereselor naţiunei înfocate discusiunl, despre care raportăm
vârşi un delict atât de grav. Repet, că nu maghiare. Procedura acâsta am urmat’o
căderea fostului guvern român. 6menii la alt loc. Observăm aici numai, că depu­
Ligei române erau aderenţii lui Sturdza. pun mare pond pe astfel de broşuri, pună pănă acum şi voiă urma-o şi pe viitor. (Apro­ tatul Polonyi, care a provocat aceajjdiscu-
Aşa-dâr pentru a se paralisa uneltirile cui ’i place, căci pănă când libertatea de bări). Insă am datoria a apăra pe toţi siune, atacând vehement broşura, a susţi­
Ligei în contra Ungariei, Banffy s’a lup­ pressă nu isbesce în lege, fie-care pote aceia, cari servesc patria fidel şi cu senti­ nut, că ea e scrisă de vre-un funcţionar
scrie ce vrâ. Voih griji însă, ca lucruri mente patriotice, şi în rândul prim astfel de
tat dimpreuuă cu Goluchowszki, ca Sturdza din presidiul 'ministerial, sâu cel puţin da­
să fie ministru preşedinte. Asta pare ceva nepermise se nu se întâmple. bărbaţi sunt aceia, cari esercită suprave­ tele, ce s’au comunicat autorului, sunt luate
gherea fundaţiunei Gozsdu.
imposibil, căci e imposibil, ca un ministru- In fine declar, . că folosirea de acte din biuroul de informaţiune al presidiului
preşedinte se lucreze într’un stat străin oficiose o consider ca delict forte grav, şi N. Serbai) declară şi din partea sa miuisterial, şi sunt date, cari trebuiau să
de nebasate aserţiunile lui Pichler. Socie­
pentru a pune în alt stat străin la postul decă acesta s’ar ivi — sper că acum nu fie ţinute secret.
tatea „Petru Major n’a fost nicl-odată ne­
u
de ministru preşedinte pe un om, care a s’a întâmplat —■ voih pedepsi în modul Noi nu găsim în „broşura lui Banffy ,
11
patriotică.
organisat în contra nostră propaganda în- cel mai aspru pe delicuent. cum a numit’o mai de multe-orl Polonyi,
Cu acesta discusiunea referitore la
tregă. Pichler Gy.: Accentuâză necesitatea aprope nimic, ce nu s’a scris în tâte varia-
cestiunea de naţionalitate, şi în special la
Der ori cum ar sta lucrul, eu mi-am esistenţei unei secţii pentru naţionalităţi în ţiunile prin foile maghiare; ba am pute
cestiunea română, s’a sfîrşit.
ridicat cuvântul, pentru-că nu ne este per­ ministeriul de interne, ca se nu se mai în­ cjice, că în fond mai tote ce se spun într’ensa
mis să tolerăm, ca în cestiunî, cari ating tâmple lucruri despre care scie şi ministrul nu sunt, decât o compilaţiă cu ore-earl co­
Convenţia franco-englesă.
interese de stat atât de mari, cine-va, ori de eulte, că tinerii români şi au trimis sti­ mentarii a faimoselor comunicate, ce au
care ar fi acela, să desvălescă pe piaţa pendiile din fondaţiunea Gozsdu la Bucu- eşit de câţiva ani încoce din oficina sec-
In 21 Martie n. s’a iscălit convenţia
Europei, prin broşuri, secrete de stat. Nu resol pentru scopuri de agitaţie. In sînul între Francia şi Anglia cu privire la Sudan. ţiunei conduse de Jeszenszky. Credem însă
c[ic, că asta ar fi ţînta acestei broşuri, însă universităţii tinerii români ocupă şi acum şi noi, că autorul este a se căuta între
Prin acâsta convenţie se pune capeo con­
resultatul va fi, că decă sunt adevărate posiţie separatistă. Aici se află corpora- flictului între Francia şi Anglia, al cărui oel persânele, cari au fost chiămate îl servi po­
măsurile, cari se cuprind în acesta broşură, ţiunea, despre care ministrul instrucţiunei mai însemnat episod a fost afacarea-Faşoda litica lui Banffy, pe care broşura o declară
atunci e evident, că ea vrea să prindă crede, că s’a disolvat demult: este Socie­ de „adevăratul şef al amintitei secţiuni de
u
Anglia câştigă forte mult prin acâsta con­
u
vrăbii cu doba când face atente naţiona- tatea „Petru Maior . Ea esistă şi adî, fără
venţie, de-orece aprope întreg Sudanul îi naţionalitate; şi mai oredem, că este unul,
liteţile, că âtă, să sciţi cu ce mijloce lu- statute. Gând uneltirile de naţionalitate rămâne ei. care a scris mai multe în cestiunea naţiona­
ereză statul maghiar în contra uneltirilor sunt atât de cutezătore, încât ele se ivesc Pressa englesâ accentuâză marea în- lităţilor şi pretinde a cunosce îndeosebi ra­
vostre, aşader să sciţi, cum să vă apăraţi şi aici în Budapesta, este de absolută nece­ sămnătate a convenţiei, esprimându-şl spe­ porturile Românilor.
şi cum să încunjuraţl aceste măsuri. Pe sitate o secţie a naţionalităţilor în interesul ranţa, că a încetat era neînţelegerilor *
basa acestei broşuri Europa întregă ne va ideii de stat maghiar. (Aprobări în stânga.) politice între cele două mari puteri inte­ Să trecem acum la cuprinsul broşurei.
acusa, ne vor acusa şi-se vor ridica în contra
Gaj ari O.: Vorbesce şi el despre bro­ resate. „Standardf salută convenţia fiicând, In introducere autorul anonim plânge că­
nâstră toţi inimici naţiunei maghiare şi vor
şura de care a vorbit Polonyi. Dice, că că deşi ea nu mulţămesee tote] aşteptările, derea lui Banffy şi admite, că după el va
ridica pretensiunî. La tot caşul resultatul
Polonyi n’are dovedi, că ar fi a lui Banffy. totuşi e sigur, că desbateriie din cari a cădâ şi sistemul său, dâr crede, că ar fi
broşurei va fi aţîţarea naţionalităţilor în
Vorbitorul a cetit şi el broşura, der n’a resultat ea, au decurs în spiritul dreptăţii păcat, ca să cadă şi ce a fost bun în acest
contra noului guvern.
u
aflat nimic în ea din ce s’ar pută deduce, şi echităţii. „Daily Chronicle încă e mul- sistem, să cadă îndeosebi politica lui de
Cere în fine oratorul, ca miuistrul că s’ar fi scris pe basă de date oficiâse. ţămită, dinpotrivă „Dailg Neios crede, că naţionalitate, al căreia program se încercă
u
preşedinte să înpiedece pe viitor apariţia Nici n’a fost de lipsă, ca anonimul scriitor trebue să se aştepte încă amănunte autorul a-1 reconstrui, ca să ccnviDgă pe
acestui fel de broşuri şi să urmărâscă ast al broşurei să se folosescâ de acte oficiose, lămuritore înainte de ce s’ar putâ spune o fiă-care Maghiar, cât de mult a făcut
fel de abusurl. ei să reasumeze scurt faptele publice în­ judecată definitivă asupra convenţiei. Laudă BaLffy, care a pus o nouă basă politicei
Ministru-preşed. Szell: Am fost pro­ registrate de cjiare. Pote că el a eăcjut în însă şi el principiul fundamental, după oare naţionale maghiare.
vocat direct, cred deci, că sunt dator a esagerărl, însă din esagerări istoricul drept din punct de vedere comercial cele două După acesta autorul vorbesce despre
răspunde. Nu vrâu să insist asupra acestei pote să estragă adevărul. Nimeni nu p6te părţi se vor tracta egal. starea cestiunei naţionalităţilor când a ve­
cestiunî, din două oause. Mai întâih fiind-că nega succesele politicei de naţionalitate a lui Mare parte din pressa francesâ încă nit Banffy la putere. Spune, că el a găsit
nu voiţi sâ critic şi să insist asupra lucru­ Banffg. Multe s’au întâmplat, şi încă multe e mulţămită cu convenţia. Temps , „Journal
a
r patria în cea mai mare primejdiă; agita­
rilor din trecutul apropiat. Eu îmi fac po­ bune. j des Debats , ,Liberte şi Ecpublique ,Francaise
1
l
u
ţiunea între Români era la culme, se agita
litica mea răzimat pe aceia, cari sprijinesc Ministrul Wlassics I: Pichler a c^is, dic, că prin convenţia franco-englesă Fran- şi din România şi streinătatea era alar­
din inimă acestă politică. Nu voih întră că stipendiştii fundaţiunei Gozsdu folosesc eia se liberâză de sub apăsarea năduşitore a mată în contra Ungurilor. Pe partea aces­
u
deci în acâstă cestiune, căci din politica stipendiile pentru scopuri de agitaţie ro­ conflictului cu Anglia. „Liberte c|ioe totuşi, tora n’a găsit, decât deplină neorientare.
mea reiese: se acoperim trecutul şi să nu mâne. Dâcă acesta s’a rjis în înţelesul, că că Anglia a plătit încă odată, der nu din
In Ungaria a aflat în formare un nou par­
mai revenim la astfel de lucruri. A doua comisiunea ce se ocupă cu suprainspecţiu- punga ei şi cu ceea-ce nu este a ei. „Temps , tid, care a fost gata să dea mâna cu na­
a
ţionalităţile pentru apărarea ideilor lui cle­
ricale etc.
un infern. Intr’o după amiadă ne plimbam Nicl-odată nu l’am mai văcjut. Povestitorul -- Mica d-tale prinţesă a murit? în­ Iu capitulul următor, care e cel mai
pe Rotten-Rowu, pentru-ca să ne întorcem se opri aici. trebă ea, fără a privi pe dansator. important din totă broşura, vrâ să arate,
în Hidepark. Am ajuns, fără de a lua sema, — Ei? întrebă mica văduvă. Şi mica — Durere! respunse el cu sinoeră cum a răsturnat Banffy pe Kalnoky.
în mijlocul unei mari mulţimi, care privia prinţesă? tristeţă. — Intr’o dimineţă au aflat'o mortă Spune, că venind la guvern, cel din-
un fel de producţiune improvisată şi din în pat.
In momentul acesta se produse sgo- tâih lucru al lui Banffy a fost, oă a orga­
când în când aplauda tare. Abia amicul
mot în jurul mesei. Foşnet de rochii se — Grozav! nisat „cu aprobarea Majestăţii Sale“ o nouă
meu aruncă o privire în cerc, şi el răinaşTe cu
audi, eventaliile se închiseră şi scaunele — Intr’o scrisore, ce a lăsat în urmă-i, secţiune de iuformaţiune la presidiul mi­
ochii mari căscaţi, privind la un punct. O
s’au dat la o parte. Domna casei desfăcea a cerut fierbinte iertarea iubitului său. nisterial pentru a controla uneltirile naţio­
clipă, şi îşi sparse cale printre mulţime nalităţilor, şi că acâstă secţiune Banffy a
masa. Contele întinse braţul tinerei văduve Simţia, că nici odată n’ar putâ fi cu totul
şi năvăli înainte. Un ţipet înfiorător am condus’o dela început pănă la sfîrşit; oă
şi o petrecu în salonul de dame, unde se a lui; ci mai mult a aceluia... sub farme­
auflit atunci din gura unei femei. Văclui,
despărţi de ea. cul căruia ar trebui să fie pe veci. aici s’a manifestat politica lui naţională
că Dom Miguel prinse în braţele lui o figură maghiară în totă puterea cuvântului. El a
delicată şi crudă, o strîngea la sinu-i cu — încă astă seră trebue sâ-ml spui — Ce pagubă! Aşa-dâr şi-a sfîrşit venit la cârmă cu un program gata în ce
istoria pănă la sfîrşit, clise ea repentin. Alt­ viaţa tocmai aşa ca..- Trilby?
paroxismul bucuriei şi durerii, şi-i acoperea privesoe politica de naţionalitate. Avend
fel întrâga nopte nu voih putâ durmi.
buzele cu sărutări. — Da ! răspunse contele, ca Trilby...
în vedere îndeosebi cestiunea naţională ro­
Era Maria d’Aubigny. — Der decă ’ţl spun, că e nesfirşit şi cum şi mie mi-ar plâcâ să mor odată... mână, i-a fost clar, că cea dintâih condi-
de tristă. sub farmecul ochilor....
Lâugă ea sta mut şi nemişcat India­ ţiune era, ca prin Viena să se facă o ast­
nul. Publicul, căruia i-se luase plăcerea de — Cu atât mai vîrto3. Prima tourâ Tînăra văduvă simţi, cum un braţ fel de presiune în BucurescI, ca acolo să
a-şl petrece, începu să murmure şi să pro­ este a d-tale. tare şi tremurător o strînge la inima-i svec- se ia deia ordinea cjilei „cestiunea transil-
testeze. Grăbiră nisce poliţai. Li-am predat Contele jse plecă adânc spre mâna nitore. Un sentiment plin de bucuriă o vană“. Pentru acâsta înăă avea lipsă de
carta mea de visită şi le-am spus cu câte­ văduvei şi o sărută. Peste puţin figura ei străbătu. Apoi încet s’a desfăcut din braţele sprijinul leal şi eficace al ministrului de
va cuvinte istoria. Orientalul pricepu situa- sveltă şi uşoră, condusă de braţele venjose dansatorului. Jocul s’a sfîrşit. esterne.
ţiunea. ale tînerului conte, se legăna prin salonul Kalnoky însă nu i a dat acest sprijin,
Tocmai voiam să-l apuc, când se de joc în acordurile unei melodii me- de aci a urmat conflictul. Afacerea Agliardi
refugia ca un şerpe şi dispăru din mulţime. x cane. a fost pusă înainte ca motiv, dâr în rea-