Page 47 - 1899-03

Nr. 57.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

'litate motivul era, că înrie Banffy şi Kal cei Ligei culturale şi a comitetului naţio­ Promovat. Din Budapesta primim la disposiţia ministeriului de răsboih, unde
noky vederile în privinţa politicei de na­ nal irredentist. soirea, că erî, în 23 Martie n., a fost pro­ se fac esperimentărl cu nouele specii de
ţionalitate erau divergente. Kalnoky pre­ „Cum-că guvernul şi politica oficială movat la universitatea de-acolo la gradul ârbă de puşcă. Alaltâerî sera s’a întâmplat
tindea, că de dragul şovinisnului maghiar a României respinge dela sine în modul cel de doctor în sciinţele juridice d-1 Nicolac în acest laboratoriu o explosiune, rănind
nu merge a se face imposibil, ca România mai hotărît solidaritatea cu nisuinţele irre- Mănoiu, candidat de advocat în Braşov şi trei persdnei, între cari şi pe directorul la-
să se alătare sincer şi fără reservă la tri­ dentistice şi cu agitaţiunile daco-române, proprietar în Bran. — Felicitările nostre! boratoriului, Girard. Causa explosiunei nu
pla alianţă, ceea ce era un mare interes al a pus’o şi mai lămurit în evidenţă visită 0 înşelăciune sensaţională. „Pa­ e încă cunoscută.
:monarchiei nostre, faţă cu care interesele părechei regale române la Budapesta şi în­ tria comunică soirea, ca în Fundul Mol­
44
Influenza în Anglia. Iu Anglia bân-
speciale maghiare trebuiau să între în al deosebi unul din episodele ei, decoraţiunea dovei s’a dat de urma unei înşelăciuni sen-
tue în mare măsură influenza. In Londra
deilea plan. consiliarului ministerial Jeszenszky de că­ saţionale. 0 clică de Jidani a voit cu ori­
mai ales ea a secerat multe victime. Din
Iuliu Horvath, după ce şi-a luat in- tră regele Oarol. Despre acestă decorare ce preţ să nimicâseă pe fruntaşul proprie­ statistica sanitară publicată pănă acum, 100
'formaţiunl din România, a atacat pe am­ foile maghiare şi române au scris la tim­ tar român de-acolo Ioan V. Ciupercovicl.
persone au murit în influenzâ.
basadorul de-acolo, contele Goluchowsky, pul său forte multe, der mai mult din Prin diferite înşelăciuni de cambii, l’au
în „Magyar Hirlap“, pentru-că nu-şî bate punctul de vedere al interesului şi al ner- scos dator cu 10,000 fi. I-au vândut prin
capul cu interesele maghiare. vosităţii, ce a produs’o acestă distineţiune licitaţiă 30 de vite mari în preţ de 1600 Idei fundamentale în economia
Contelui Kalnoky i-a venit bine acesta, în opiniunea publică a Românilor din pa- fl., cu preţul de batjocură de 600 fl. In- politică.
triă şi din România, în necunoseinţa ade­ tr’aceea însă s’a dat de urmele înşelăciunii
.căci nu era mulţumit cu Goluchowsky, De Ioan Socaciu.
văratelor motive şi a însemnătăţii ei. şi Jidanii Peretz Reichman şi un fiiu al
fiind-că acesta i-a fost atras atenţiunea mai
de multe-orl, că ar fi de lipsă, ca ministe- „Acestă distineţiune după natura lu­ lui, au fost arestaţi. Cercetările continuă. III.
44
riul de esterne să păşescă mai energic în crului n’a putut să însemne alt-ceva, decât „Patrja promite a aduce amănunte asupra (TJrmare.)
Bucurescî. Goluchowsky a fost rechiămat că regele Oarol şi, firesce că împreună cu acestei revoltătore mişelii jidovesc!.-' A doua categoriă de socialişti, se în­
şi. a fost înlocuit provisoric cu Dumba, care el, şi politica oficială a Românei aprobă Agentul patrogen al turbării. ţelege apreţiaţl numai ca teoretici, vine
e de origine română. Intr’aceea a cădut politica de naţionalitate, pe care a îuau piarele din România au înregistrat cjilele înainte sub numirea de „socialism scien-
Kalnoky, şi tote s’au schimbat în Bucu- gurat’o Banffy şi al căruia prim ajutor acestea scirea, că conducătorului institutu­ ţific seu „evoluţionist (în unele locuri
44
44
resci, îndată ce a ajuns ministru de esterne a fost Jeszenszky Sândor, conducătorul lui de bactereologiă din Iaşi, profesorului colectivişti). Aceşti socialişti sunt de mai
Goluchowsky. secţiunei pentru naţionalităţi, întemeiată Dr. Emil Puşcariu, i-a succes a descoperi mare gravitate scienţifică, nu numai în
de Banffy. Probabil, că Banffy când a re­
Amintesce apoi graţiarea condamna­ microbul turbării. Asupra acâsta s’a încins ceea-ce privesce critica, ce o fac scolei li­
comandat pe Jeszenszky spre a fi decorat,
ţilor în procesul memorandului <bn Septem- o discusiune în pressă. Un corespondent al berale şi reforma socială, ce o propun, ci
vre 1895 şi retragerea guvernului conser­ va fi avut să trâcă peste greutăţi consi­ „Adevărului a visitat pe distinsul profesor şi din punct de vedere al influinţei, ce au
44
derabile, deorece o ast-fel de desavuare ho-
vator din România în Octomvre a aceluiaş în laboratorul său din Iaşi şi publică între- asupra desvoltărei sciinţei şi pracsei eco-
tărîtă şi făţişă a tendinţelor naţionale ^ro­
an. Apoi continuă din cuvânt în cuvânt vorbirea, ce a avut’o cu d-sa. D-1 Puşcariu nomice-politice ')• Intre aceştia sunt mai
mâne din partea Regelui României şi a
astfel: întrebat, cari sunt motivele, cari îl fac să însemnaţi: Saint Simon, Rodbertus, Marx,
politicei oficiale române, li s’a putut părâ
„La Berlin şi la Viena, tocmai diu afirme, că microbul, pe care l’a descoperit Engel şi Ferd. Lassale, mulţi numesc şi pe
îngrijitore multora din causa sgomotului şi
consideraţiunî mai înalte faţă cu politica e în adevăr acela al turbării, răspunse: I. Proudon -).
iritaţiunei, ce avea neapărat să urmeze în
dinafară au hotărît, ca alipirea necondi­ „Presenţa constantă a acestor formaţiuni în Critica, ce o fac cei mai în semnaţi
urma ei. Banffy însă a ţinut necondiţionat
ţionată a României la tripla alianţă să se creer şi măduvă; forma caracteristică a dintre aceşti socialişti scolei liberale in-
necesar a face acesta pentru limpedirea
demonstreze într’un mod solemn şi catego- microbilor, cu colorile, pe cari le arată ac- dividualistice, respective britice şi ordi-
situaţiunei, şi regele Oarol a dat îu adevăr
rio. In acest scop mijlocul cel mai potrivit tinomicosa (ciupercă în forme de racje) pre­ nei economice sociale de acil, culmi-
o eminentă dovadă despre înţelepciunea sa,
s’a credut a fi o visită in Bucurescî a Ma- cum şi bacilul tuberculosei. Deşi colorea nâză în aceea, că se arată în mod evi­
de domnitor şi de bărbat de stat, când
jestăţii Sale. Der cum să facă Majestatea acestor microbi n’au găsit’o încă, totuşi se dent, cum-că instituţia proprietăţii pri­
apreţiând motivele aduse de Banffy, prin
Sa, care în acelaşi timp şi mai ales faţă pote susţine specificitatea lor, deore-ce vate, întru cât se referă la mijlocele de
decorarea lui Jeszenszky a dat în mod clar
<de România e în primul rend rege ma­ forte multe bacterii au fost găsite în ţăsă- producţiune (pământ şi capital), favoriseză
şi hotărît agitatorilor noştri români să în-
ghiar, o asemenea visită, fără de-a fi tur­ turl recunosceudu-se apecificitatea lor îna­ peste măsură pe proprietari, capitalişti şi
ţelegă, că nicl-odată să nu conteze un sin­
burată de cătră agitatorii irredentiştl prin inte de-a se găsi cultura lor. De altfel mă intreprindătorl în dauna mai ales a munci­
gur moment, că tendinţele lor daco-române
demonstraţiunl anti-maghiare neouviinciose şi ocup acum cu cultivarea lor. Microbul torilor salarisaţî, cari din acestă causă sunt
şi irredentiste vor fi măcar cât de puţin
.şi împreunate eventual cu grave neînţe­ l’am găsit prin sistemul de coloraţiâ a lui apăsaţi şi pe nedrept formeză clasa de su­
aprobate din partea politicei oficiale a 3
legeri. Nişei, modificat de noi... II urmăresc de ferinţă a poporaţiunii ). Pentru-ca să se
14
României . câţl-va ani şi deja de 2 ani ’ml-am formu­
„Goluchovsky şi Banffy au sciut forte delăture acest rău — dic ei — e de lipsă
Vom continua, arătând şi cuprinsul
bine, că „cestiunea adeleană numai pentru lat presupuneri bine determinate asupra ca să înceteze separarea capitalului de
u
părţii a doua a broşurei, în care sunt enu- acestor formaţiuni, pe caii însă nu le-am
aceea aruncă atât de mari valuri în Româ­ muncă, să nu mai fiă deosebire între între-
mărate isprăvile lui Banffy, faţă cu naţio­ putut distinge prin nici unul din metodele
nia, fiini-că Sturdza, respective partida li­ prindător şi muncitor, ceea ce numai aşa
nalităţile pe terenul administrativ, economic de colorare esistente. Mulţămită unei în­
berală, o folosesce, ca armă pentru a lua se pote realisa, dâcă mijlocele de produc­
şi cultural-politie. tâmplări, am dat de metoda mea de colo
puterea din mâna conservatorilor. îndată ţiune vor deveni avere comună. Acesta însă
ce puterea va ajunge în mâna lui Sturdza rare, — pe care am espus’o în comunica­ se pote ajunge, după unii dintre ei, pe
rea mea. Prin acestă colorare am putut
şi a partidei sale, „cestiunea transilvană SOIRILE DILEI. cale pacînieă şi anume, prin agitaţiune,
44
va ajunge şi ea numai decât în hala ar­ J să recunosc microbul în mod distinct şi să prin presiune legală şi morală, prin câşti­
melor politice vechi. Partidul conservator, - 12 (21) Martie. stabilesc şi formele, sub cari se presintă. garea puterii publice, etc. Alţii cred, că
tocmai din causa desvoltărei sale istorice, Iu ce privesce esperienţele cu inoculaţii, numai pe calea forţei se pote ajunge la
Monarcliu] îu Budapesta. Foile vie-
nicl-odată n’a avut şi nici nu va avă până de sigur, că nu le pot face pănă ce nu scop. (Va urma)
nese anunţă, că Majestatea Sa monarchul va
într’atât încrederea massei politiciauilor din voiii găsi modul de cultură al microbului...
merge la Budapeşta pe la sfîrşit,ul lui Apri­
România, ca să potă folosi cestiunea acesta Cunosoând forma bacteriei, acâsta va fi de Ijiteratnră.
lie. Aici va petrece o săptămână, în care
ca armă cu acelaşi succes, cu care a folo- timp se va da şi obicinuitul bal de curte, mare folos pentru diagnosticul bolei şi va „Pinten Viteazul", tradiţiunî, le­
.sit’o partidul liberal. Olar era şi aceea, că uşura mult găsirea mijlocelor pentru cul­ gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Retc-
la care locul răposatei împărătese-regine îl
Sturdza ajungând la putere, nu va lăsa tivarea ei... Eu cred, că prin găsirea cul- ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
va ocupa archiducesa Augusta. pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
să i scape din mână cestiunea transilvană, turei microbilor, tratamentul Pasteur se va se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
ca acesta eventual se cadă pradă oposiţiei înmormântarea lui Ieronim Ba- modifica; în orî-ce cas cred, că technica istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
44
14
conservatore îu oaşul, deeâ oposiţia ar în­ riţiu — scrie „Tel. Rom. — s’a săvârşit inoculării se va simplifica mult . blat Pintea. Se află de vândare la tipo­
44
cerca să urmeze esemplul său. în Sibiiu, Luni după amiadl. Cum răposa­ In contra cămătăriei cu bucate. grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­
44
tul fusese funcţionar al „Albinei , func- torul în Beteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
„Eroii procesului pentru Memorand au In urma urmelor pare, că şi guvernul un­
ţ'onarii acestui institut au ţinut să dea ul­ posta 23 cr.).
fost omenii lui Sturdza, a căror liberare se guresc ar avâ de gând să ia 6re-c.ail mă­
timul onor răposatului coleg, presentân-
impunea, pentru-ca Sturdza să potă eser- suri în contra cămătăriei cu bucate. Minis­ PaaSţămită gaailfoSică.
du-se în corpore la înmormântarea lui, în
cia prin ei o influinţă moder&tore asupra trul de comereitî a declarat în cameră, că
frunte cu d-1 director executiv Parteniu Haţeg, 1899.
mişcârei Românilor din Ungaria, seu inca­ în înţelegere cu ministrul de agricultură se
Cosma. Ceremonialul religios a fost înde­ (Fine.)
şul cel mai rău printr’ânşii să destrame va sili în tot chipul posibil' să promoveze
plinit de părintele Constantin Dămian, ad­
solidaritatea Românilor şi tot-odată să pa- formarea de asociaţiunl menite a' stabili Pe l. JSr. 658 (col.; D'-l Gregoriu Poş-
ministratorul parochiei suburbiului-de-jos, cariu, protopop îu Betlean)’ dela D. Dr.
raliseze orl-ce acţiune, ce ar încerca s’o preţul bucatelor. Asemenea asociaţiunl esistă
în a cărui cimiter a fost aşedat spre vecl- (ir. Puşcariu 1 fl.; Ludorica Puşcariu 40 cr.,
întreprindă conservatorii din România pen­ de mult în statele apusene, esistă chiar şi
nică odichnă răposatul. Dintre rudele ră­ P. Chirtoş 50 or., Creţiu 50 cr., Mâtyâs J.
tru întărirea lor. îu Austria, unde se bucură de cel mai căl­ 15 cr., Bodorld M. gendârm 50 cr., Nic.
posatului era presentă sora lui, d-na Bol­
„Visită Majestăţii Sale la Bucurescî a duros sprijin din partea guvernului, clă­ Isianu si sOţia 50 cr., Pi Morariu 15 cr.,
dea dela Turda, eu fiiul său Dr. Aurel 1
demonstrat în modul cel mai corect înain dind magazine, pe cari le arendeză asocia- Gavr. Talşo şi soţia Maria 1 fl., Afrim Su-
Vlad, apoi d-1 advocat Bontescu din Ha ţiunilor, acordându-le credite etc. Aceste
tea Europei alăturarea României la tripla
ţeg, precum şi d-1 A. Vlaicu din Braşov. ') Ei .ah dbîitribuit în mare măsură la
alianţă. Din momentul acesta s’a sfîrşit din asociaţiunl fae mai mult seu mai puţin im­
Cortegiul,- ce a însoţit sicriul, era forte nascerea’ şi' d&svOltaitea scolei istorice (Saint
partea României cu acea atitudine, pe oare posibilă cămătăria cu bucate. Simon aSupra lui A': Corupte, etc.), la nas­
mare; căci reposatul să bucura de cunos-
partida conservatore şi-a fost luat’o ca di­ Mulţămită publică. Subscrisul co­ cerea socialismului' (de catedră şi de stat',
cinţe şi simpatii în cercuri largi. — Dum-
rectivă, ca adecă România să se bucure pe mitet parochial român gr. or. din Cetatea- şi la reformt-le, deşi modeste, făcute mai
nedeu să-l odihnescă în pace! ales în favorul muncitorilor' şi introduse în
deplin de tote avantagiile, ce ’î'Ib oferea Braşovului, primind dela I. 1. Kupievshy,
diferite state. (Vecjl Wagner pag. 41).
-tripla alianţă, în primul rend însă de spri­ Cestiunea liturgiei maghiare. „Ma- directorul agenţiei telegrafice române, 16 fl.
jinul dat de monarchia nostră, dâr pe cât gyaroszâg spune, că îu sînul „Maghiari­ în scopul de a-se împărţi săracilor gr. or. -) De altă parte se susţine, că teoria
44
lui Proudon e îndreptată şi contra socia­
se pote să se simtă absolvată de împlini­ lor gr. cat 144 ia proporţii din ce în ce mai din Braşov Cetate, aduce deosebita sa mul­ lismului, c'âud'susţine, că’ statul e numai
rea fără cuget reservat a îndatoririlor şi mari mişcarea întroducerei liturgiei ma­ ţămită- pe acestă cale sus numitului Domn un rău necesar şi trecător.' •
1 *
•oondiţiunilor impuse de alianţă. Visită Ma­ ghiare în biserică. In Roma, flice, s’a trac­ şi arătă, - că" s’a conformat dorinţei sale. — 3 ) Şcd'la' liberală (britică) n’a analisat
jestăţii Sale la Bucurescî a făcut cu ne­ tat afacerea din nou, însă nu s’a luat până Braşov, 12 (24), Martie 1899.' Comitetul proprietatea privată din punct de vedere
putinţă, ca cine-va să mai crâdă ceea- ce acum vre-o deoisiune. Foia ungurâscă dice, parochial român gr. or. • din Cetatea-Braşo­ al influinţei ei prea'favorabile pentru unii
şi nefavorabile pentru alţii, ci a luat-o ea
în timpul guvernului conservator se putea că guvernul-Szell va sprijini causa, căci el vului.
ceva de siue'înţelâs, -ca un fapt natural venit
.admite eu drept, că politica oficială a Ro- ca consilier al corânei nu pote fi străin Explosiune ÎII Paris: Pe bulevardul' pe cale istorică,' - şi a arătat numai impor­
1
ff
44
,mâniei nu .află .necesară desarmarea politi­ de ea . Morlau din Paris, se află laborâtoriui'pus tanţa ei ■ pentru producţiune peste tot.