Page 5 - 1899-03
P. 5
REDACŢIUîîEA, „gazeta“ î0Ş0 înMcare (}i.
Alministraţiuiiea şi Tipografia. Abonameate peatia Aastro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe troi luni 3 fl.
Scrisori nefrancate du N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un un 40 franol, po şăso
INSERATE 86 primesc. Ia AO- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de gnunolurl: Se pronumeră la tdto ofi-
In Viena: H. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Mar. Auşenfeld *. EmGrloh Losner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppsllk.. fS Abonamentul pentru Braţcv
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admtnidraţmnen, Piaţa ir aii
por, Ekstoln Bernat. In Ham- TGrgul Inului Nr. 30, etagit
burg.- Harolyl S. Uebmonn. I.: Pe un an 10 fl., pe şls(
PREŢUL INSERŢIIJNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond po o colOnă G or. kiţr» Cu dusul în casă: Pe on ai
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luci S fl.. po tici
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarii», şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt, abo
RECLAME pe pagina a S.a o namentele cât şi insorţiunilo
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 48. Braşov, Miercuri 3 (15) Martie.
Cuventarea-program a intea lui Dumnecţeu şi a omenilor, că şi când i-a destinat de scop suprem : teţi şi trebue să fiţî cei mai de aprope
me voiu strădui din tote puterile binele posibil pe pământ şi fericirea ai poporului, adevăraţi părinţî ai fii
Metropolitului. mele a satisface după putinţă aştep cea vecînică dincolo de mormânt, lor voştri sufletescî, dela nascere pănă
tărilor vostre, de-a justifica şi prin între alte marî daruri, cu care l’a la morte; cari cunâsceţî şi partici
]£tă în întregul ei cuventarea-program,
fapte încrederea ce aţî pus’o în binecuvântat, a mai sădit în sufletul paţi la tote bucuriile şi durerile po
09 I. P. S. Sa Met.ropolitul loan Meţianu a
mine. lui şi simţul religios, ca cel mai pu porului, şi aducându-vă aminte, că
ţinut’o la actul festiv al instalării ds Du
Şi cum n’aşî face acesta, când ternic mijloc la ajungerea scopului. sortea nostră a tuturor, şi aşa şi a
rninecă:
* sciu prea bine, că o pretinde che Prin sădirea simţului religios în vostră, este .strîns legată de a cre
Mărit congres! marea mea; o pretinde interesul cel sufletul omului a voit înţelepciunea dincioşilor noştri; precum şi că după
Iubiţilor mei fii sufletescî! mare al bisericei nostre naţionale, divină a ţine pe om în continuă sortea acelor credincioşi se va ju
de care mi-am legat sârtea mea din legătură cu Dumne4eu, fâcându-1 deca şi vrednicia orî nevrednicia
Prin votul măritului nostru corn
greş naţional bisericesc din 19 De tinereţele meie; cum n’aşî face-o a-şî cunosce dependenţa sa de Dum- nostră, şi, în fine, că mai curând
sciind prea bine, că decă sunt păs
-
cern vre anul trecut, sancţionat prea tor al turmei cuvântătore a Dom ne4eu, a-şî cuuosce înalta sa chie- orî mai tâi 4iu, unul fie-carele vom
graţios şi de Maiestatea Sa gloriosul mare, a stârni şi a deştepta în el ave a da semă înaintea lui Dumne4eu
nostru împărat şi Rege Francisc Io- nului, voiu ave a da semă şi Dom dorinţa şi nisuinţa tot la mai multă şi a posterităţii despre îngrijirea nos
sif I, devenind eu ales şi întărit, er nului şi posterităţii despre îngrijirea desvoltare şi cultivare a puterilor tră de popor: vă recomand şi vă
acum şi introdus în acest, \ ănă a- de acea turmă, rescumpărată cu sufletescî, a-1 stimula tot la mai sfâtuesc, ba vă şi rog părintesce, să
cuma văduvit, scaun archiepiscopesc sângele Domnului; cum n’aşî face o multă desăvârşire seu perfecţiune, lucraţî 4i şi nâpte, „cu vreme şi
sciind, că acelei turme am a mul
sa
metropolitan, la primul loc mă simt după 4i S. Evangelii: „fiţî dese- iără vreme”, precum ne învaţă sf.
ţămi posiţiunea mea de archipăs- vîrşiţî, precum este şi Tatăl vos apostol, cu cuvântul şi esemplul vos
dator a mulţămi acăsta prea bu
nului Dumnezeu. tor, căcî de n’ar fi turma, n’ar fi tru cel din ceriurî“, şi aşa a-1 apro tru la întărirea poporului în credinţa
lipsă nici de păstor, nici de archi- pia tot mai mult de Dumne4eu crea străbună; la desvoltarea şi cultivarea
Şi aşa mai ’nainte de tote, că- păstor; cum n’aşî face-o sciind prea torul său, şi prin Dumne4eu de sco
tră Tine me adresez, Provedinţă di puterilor lui sufletescî în măsură tot
bine, că şi după starea turmei se pul suprem, pentru care este făcut. mai mare; şi la cultivarea dragostei
vină, căreia am a mulţămi fiinţa şi, judecă şi se preţuesce şi vrednicia Seu cu alte cuvinte, prin reli
viăţa mea, însuşirile şi darurile, cu păstorului! giune la desvoltarea puterilor sufle evangelice a iubirei de Dumne4eu
cari m’ai binecuvântat. Pre Tine Te Şi cum aşî pută justifica mai tescî în măsură tot mai mare; la şi de aprâpele, ca se putem nădăjdui
ador şi Ţie me proştern, Provedinţă bine încrederea pusă în mine, de nisuinţă, tot la mai multă lumină şi sorle tot mai bună, şi apropiarea nos
divină, fără de care nimica nu s’a cât având în vedere întrebarea Dom cultură, şi prin acesta tot mai aprâpe tră tot mai mult de bine şi feri
făcut din ce s’a făcut (loan 1—8): nului cătră iubitul său învăţăcel Si- de Dumne4eu, isvorul binelui şi al cire, scopul pentru care ne-a făcut
Căci Tu m’ai destinat din sînul mai- mon Petru: „Simone al lui loan, iu- fericirii, scopul suprem al omului. Dumne4eu.
cei mele de vas ales al sfintei Tale bescî-mă ?“ —precum şi răspunsul aces Fiind-că însă religiunea nu se Şi cătră voi îmî întorc glasul
biserici; Tu ai mişcat inimele vene meu părintesc, iubiţilor învăţători ai
tuia: „Domne tu tote le sci, tu sci pâte închipui fără cult divin şi fără
rabililor membri congresualî şi gra că te iubesc“, apoi replica Domnu de biserică, şi ministrarea simţului şcâlei nostre confesionale, chemaţi
ţia Majestăţii Sale spre mine, de me lui: „Pasce oile mele, pasce mielu religios a încredinţat’o Dumne4eu bi a pune basa desvoltărei şi luminării
chiamă la cea mai înaltă demnitate şeii mei“... sericei, întemeiată de unul născut tineretului, speranţa viitorului nos
a bisericei nostre din iubita nostră tru. Voi sunteţî chemaţi a cresce
Dic, cum voiu. pute justifica fiiul său, Domnul şi mântuitorul nos
patriă; deci pentru tote acestea mul- tinerimea nostră, nu numai întru în
mai bine încrederea pusă în mine, tru Isus Christos, carele apoi a în
ţămindu-ţî din adâncul sufletului meu, decât continuând lucrarea mea de pană credinţat conducerea sfinţilor apos văţăturile recerute, der şi sădind în
Te rog ferbinte 4iua şi noptea, se-mî inima ei fragedă simţul religios, cins
acuma, de a conduce turma cea cu- toli, şi prin ei archiereilor şi preoţi
ajuţî a-mî împlini, după Sfântă voia vântătâre, concre4ută mie, la păşu lor de acum şi după timp. tirea de Dumne4eu, iubirea de bise
Ta, marea misiune la care m’ai che nea cea. adevărată a mântuirii. Şi De unde se invederâză, că bi rică, de neam şi de patrie. Strâduiţi-vă
mat, spre mărirea Ta şi în folosul şi voi din tote puterile la împlinirea
care altă e păşune mai bună şi mai serica şi preoţimea, de sus pănăjos,
sfintei Tale biserici, al clerului şi chemărei vostre celei frumâse, ca
priinciosă, decât câmpurile cele fru- are marea şi frumosa chemare de a
poporului Ţie pururea credincios! să vă atrageţî binecuvântarea lui
mâse, mănose şi folositore ale sfin desvolta şi cultiva puterile sufletescî
După Dumnecjeu, aducând pro tei religiunî străbune? ale credincioşilor ei în direcţiune re- Dumne4eu şi recunoscinţa bisericei
funda mea mulţămită Majestâţei Sale Religiunea este începrftul şi ligiosă, în măsură tot mai mare. şi a posterităţii asupra vostră, pănă
şi înaltului seu guvern, cătră "Voi sfîrşitul nostru; ea susţine pe indi- Biserica străbună este mai ales în cele mai depărtate timpuri.
îmi întorc glasul meu, iubiţilor mei vi4î, familii şi societăţi; ea nobili astă4î acel mare şi însemnat factor In fine şi cătră voi îmî întorc
fii sufletescî, şi representanţî ai clerului tâză inima şi cultivă sufletul, şi dă cultural al poporului nostru, precum glasul meu părintesc, iubiţilor mei
şi poporului nostru, cari în urma în plăcerea tuturor lucrurilor lumescî, fu şi în trecut paladiul naţionalităţii poporeni, şi arătându-vă, că am venit
cetării din vieţă a bunului şi prea ea este singură, care pâte da omu nostre, al culturei şi al tradiţiunilor la voi ca părintele la fiii săi, ca să
demnului nostru Archiepiscop şi Me- lui binele şi fericirea aicî şi dincolo de virtuţî. conlucru şi cu voi împreună la îna
tropolit Miron Romanul, de eternă de mormânt. Ea are sublima chemare, ca prin intarea vostră în cele bune şi folo
memorie binecuvântată, la inspira- Să privim iubiţilor în lume şi cultură şi lumină în direcţiune re- sitore, şi prin acesta la binele şi fe
rea dumne4eescă, întru înţelepciunea printre omeni, ca să ne convingem, ligiosă să ne conducă la viitor tot ricirea vostră, arătându-vă, că bi
vostră pe mine m’aţî distins cu ale că fără religiune nu este bine, nu e mai bun, pănă să ne apropiăm tot nele şi fericirea se pote ajunge cu
gerea la înalta demnitate de Ar- fericire; pentru-că nu se pote. Căcî mai mult de scopul, ce ni-l’a destinat ajutorul lui Dumnezeu numai prin
cliiepiscop şi Metropolit; deci mul- unde lipsesce religiunea, lipsesce şi bunul Dumne4eu. desvoltarea puterilor sufletescî în
ţămind şi Vouă dintotă inima pen virtutea, lipsesc faptele bune, apoi Acăsta o veţî înţelege şi voi, iu măsură tot mai mare, adecă prin
tru acea înaltă distingere, Vă rog unde lipsesc acestea, lipsesce mulţă- biţilor, mai ales decă veţî considera, tot mai multă lumină şi cultură re-
să mă sprijiniţi şi voi, întru împli mirea şi liniştea sufletului şi a con- că noi trăim în biserică şi prin bi ligiâsă : Vă recomand şi vouă părin
nirea grelei mele misiuni. sciintei, eră cine n’are acestea, nu serică, şi că sortea nostră este strîns tesce, să ţineţi cu'tâtă tăria la cre
Presimţind eu însă, că atunci, se pote simţi bine şi ferice, măcar legată de sortea bisericei, er sortea dinţa în Dumne4eu şi la biserica
când voi, iubiţilor, v’aţî concentrat de ar ave orî-ce bunătăţi pămân- bisericei va fi precum ne vom interesa străbună, bucuria nostră în 4ile bune
încrederea în mine, nu aţi făcut a- tescî. de ea, cler şi popor. şi mângâierea nostră în 4de de cer
cesta cu privire la persona mea, ci Din contră : cine are religiune, De aicî purce4end, mai întâiu care, să ţineţi la acea biserică, care
numai cu privire la interesul cel mare are fapte bune şi morale; are liniş cătră voi îmî întorc glasul meu pă fu scutul şi limanul mântuirii şi al
al bisericei nostre naţionale, şi mai ales tea şi mulţămirea consciinţei; şi se rintesc, iubiţilor preoţi, împreună lu- < ; fericiţilor noştri părinţî de-alungul
ca să lucru la împlinirea voinţii lui simte bine şi ferice chiar şi între crătorî cu mine în viia Domnului, veourilor furtunâse, şi să o lăsaţi şi
Dumne4eu şi a dorinţelor bisericei; împrejurări mai puţin favorabile. cari aţî luat asupră-vă sarcina apos- voi de moştenire fiilor voştri din
la conducerea clerului şi poporului, Religiunea mai este şi ângerul toliei Domnului, nu numai de a să neam în neam, precum aţî moşte-
prin marea cea furtunosă a acestei vi conducător şi păzitor al credinţei, vârşi sfintele taine şi alte servicii re- nit’o şi voi dela fericiţii voştri pă
eţi, la limanul cel lin al mântuirii; al întărirei, al esistenţei şi speran ligiose, ci şi de a desvolta şi cultiva rinţî.
presimţind eu, că voi, iubiţilor, pe ţei nostre. Ea, singură trece cu noi simţul religios, de a lăţi tot mai Vă recomand, iubiţilor, să îmbră
lângă mulţumită mea verbală cu tot şi dincolo de mormânt. mult în popor cultura, învăţătura şi ţişaţi şi învăţătura religiosă din tote
dreptul veţi aştepta să justific şi De aceea şi prea bunul Dum- lumina, 4upă 4i Domnului din sf. puterile vostre, căcî ea este, care
sa
prin fapte încrederea pusă în mine, ne4eu, când întru adânca sa înţelep Evangelie: „mergând învăţaţi tote ridică pe om la va4ă, la cinste, la
şi pană când timpul îmî va concede ciune a făcut pe om de cea mai neamurile” (Mat. 28—20.); cătră voi; | bunăstare şi la ocupaf'ea unui loc
acăsta, fac promisiune solemnă aici îna alesă dintre tâte fiinţele pământului, mă adresez fraţilor preoţi, cari sun ■ tot mai ales în societate, apropiin-
